1,724 matches
-
pătrunjelul, cultiv mușcate, mai și mor din vreme în vreme... (Aplauze vii și îndelungate). La maturitate, deși persistă comandamentul "înmoldovenirii", mișcarea interioară învederează, totodată, apetența pentru universalul uman. Limbajului sacralizant, dicțiunii liturgice li se asociază altfel de cântece, o altă simbolistică, noi modalități de orchestrare. Cu ciclurile Dreptul la eroare (1993) și Lacrima care ucide e o poveste; pe o anumită întindere, ele reproduc texte din volumele precedente; li se adaugă însă pagini inedite, acestea demonstrând contacte cu Nichita Stănescu, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ea evenimentul, firește, în cadrul unei perspective religioase. Cartea de față nu este locul pentru a studia aspectele acestei bogate teologii, dar ea merită comparată cu teologiile, religioase ori laice, elaborate de evrei. Și putem cel puțin s-o abordăm prin simbolistica pe care a produs-o, pornind de la arhetipuri existente, în jurul suferinței necesare și al suferinței nemeritate. Evreul s-a erijat, de fapt, în modelul robului care suferă. Iar unele curente creștine chiar s-au străduit să dea o semnificație creștină
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de alta, comportamentele cotidiene sunt foarte puțin transgresive și puțin înclinate spre desfrâu. Exces iconic în domeniul sexului, dar moderație libidinală la nivelul maselor: cu excepția câtorva minorități, logicile excesului rămân cantonate la nivelul imaginilor șial discursului. Hipertrofiat în ce privește imaginarul și simbolistica, libidinalul s-a autolimitat și este, de fapt, „cuminte” în realitate. Orgie a reprezentărilor, dar ordine și cumpătare în moravuri: procesul de civilizare a erosului continuă deasupra supralicitării pornografice. Nici orgiastic, nici puritan: modelul dominant rămâne acela al unui hedonism
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în fapt a contextelor înțelegerii și explicației. Cunoașterea este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac apel la o simbolistică prea contestată de pozitivismul scientist care încă configurează comunitatea teoreticienilor) că formele perfecte (ce sugerează substanțierea perfecțiunii) sunt în natură cristalele, care nu cunosc forme tetraedrice. Sugestia cuplării căilor de cogniție transcendentală și contextuală specifice magistralei complexității ar ajunge la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mărește riscul financiar al Întreprinderii. În practica economică, riscul financiar trebuie analizat În strânsă corelație cu riscul de exploatare și cu specificul activității operaționale desfășurate. Sinteza celor mai importante rate de analiză a echilibrului financiar este redată În tabelul următor. Simbolistica și tipologia ratelor de analiză a echilibrului financiar este foarte diversă În literatura de specialitate, dată fiind complexitatea abordărilor. Interpretarea mărimii ratelor de echilibru financiar trebuie să se realizeze În context global, În corelație cu scopul, obiectivele, conjunctura, valorile medii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
înghețatăă), dar și răceala, adică frica și lipsa de îndrăzneală. Grindina exprimă în plus violența, deoarece aversele sale sunt uneori devastatoare și distrug recoltele, de unde și frica de a vedea eforturile unui an întreg reduse la zero. Zăpadă Spre deosebire de gheață, simbolistica zăpezii este mai degrabă pozitivă. Mai mult decât răceala, evocă puritatea, inocența și candoarea. Aceste noțiuni sunt puse în valoare în imaginea Albeica-Zăpada, care în basm este personajul pozitiv, opus mamei vitrege, personajul negativ. Totuși, imediat ce devine murdară, zăpada își
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
omului de păcate și repornirea de pe baze sănătoase. Fără a mai lua în calcul că trăsnetul semnifică și pasiunea (faimosul «coup de foudreă = dragoste la prima vedere), ce înalță persoana în aceeași măsură în care o distruge. Ploaie, potop În simbolistică, ploaia are o semnificație pozitivă, de fecunditate. Încarnează apa fertilizatoare ce ajută semințele să crească și, prin urmare, favorizează recoltele. Numai că în societățile moderne, îndepărtate de natură, ploaia reprezintă mai ales melancolia și tristețea. Pentru că se opune strălucirii binevoitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
o semnificație pozitivă, de fecunditate, fiind legată de apă, și de speranță, dar și de auroră. Ea dezvăluie prin urmare, potențialitățile subiectului gata să înflorească, bogăția interioară care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgeraă se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a tuna și a fulgeraă se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului se nuanțează într-un sens: - activ și pozitiv, când creează mișcarea, precum vântul care suflă în pânzele corăbiilor și le permite să înainteze; - pasiv și negativ, când este inutil (vânturi potrivnice, mișcarea giruetelor) sau când provoacă haos (furtuni, taifunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Ceea ce afectează corpul în vis trebuie interpretat fie ca probleme fizice reale: o durere resimțită în timpul nopții se poate regăsi în vis (o scenă de sufocare, de exemplu, poate evoca începutul unei angine); fie ca probleme afective sau psihice, în legătură cu simbolistica diferitelor părți ale corpului. Barbă Barba este simbolul autorității și al puterii. Este motivul pentru care numeroși zei, dar și regi și conducători, arborează o barbă stufoasă. Barba falsă pe care o purtau faraonii era destinată să le sporească puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
se înscrie în ruptura cu natura sa animală. Astfel, visul care are imaginează bărbierirea vorbește despre relația subiectului cu pulsiunile sale, dorința de a le stăpâni, dar și faptul că le refulează, le ascunde, le mutilează, le «castreazăă. Gură, limbă Simbolistica gurii și a limbii este strâns legată de cea a cuvântului rostit (vezi A vorbi), dar și de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
subiectului, adică la valorile morale înrădăcinate în psihicul său. Conform aceleiași analize, în opoziție cu bebelușul care merge în patru labe, brațele reprezintă maturizarea eului, simțul responsabilităților, caracterul matur al personalității. Această semnificație de responsabilitate se regăsește mai ales în simbolistica umerilor. Într-adevăr, orice referire onirică la umeri evocă povara ce apasă asupra subiectului și îi dezvăluie capacitatea de a-și asuma îndatoririle ce îi revin. Brațele sunt la fel de emblematice pentru relația umană, pentru comunicare și afecțiune. Noțiunile de dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și sunt asimilate cu coarnele animalului, care îi permit să primească energia cosmică. Prin acest gest magic, subiectul își reîncarcă atât trupul, cât și sufletul. În timp ce brațele lăsate în jos semnifică pierderea de energie, capitularea, deziluzia («mi-au căzut brațeleă). Simbolistica brațelor mai are și alte interpretări, în funcție de distincția stânga-dreapta, ce funcționează în mod tradițional în ezoterism. Brațul drept este cel care acționează, care comandă, care asistă (a fi mâna dreaptă a cuiva), care ține arma sau care lovește. Brațul stâng
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin creștere, cădere și o nouă creștere, părul simbolizează regenerarea permanentă, înlănțuirea neîntreruptă a ciclurilor și a creșterii. Este în această măsură un semn
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și de a realiza a subiectului, iar pe de altă parte, despre calitatea relațiilor cu ceilalți. Reducând spațiul între sine și celălalt, picioarele sunt cu adevărat membrele socializării. Ele marchează distanța și îndepărtarea sau, dimpotrivă, apropierea fizică și deci afectivă. Simbolistica piciorului se nuanțează și în funcție de diferitele sale părți: - gleznele sunt sediul ego-ului. Ele dezvăluie respectul de sine moderat sau prea puternic, valorizarea în raport cu alții («a nu-i ajunge cuiva nici măcar până la glezneă). Prin urmare, leziunile sau durerile care îl afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Mâna nu este întotdeauna binevoitoare, ea poate fi severă, poate lovi sau plesni. Pumnul este un semn de violență, de agresivitate, dar și de revoltă, de opoziție, de reacție la o situație. În sfârșit, ca orice altă parte a corpului, simbolistica se nuanțează în funcție de poli: mâna dreaptă acționează, mâna stângă este pasivă; mâna dreaptă dă, dispensează, mâna stângă primește, întâmpină. Degetele permit apucarea și au fiecare o semnificație precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ce visează: - respectul de sine pozitiv, când imaginea este sănătoasă și nu suferă de nici o afecțiune; - orgoliul exacerbat, vanitatea, când este nemăsurat, pus în evidență într-un mod sau altul; - rana narcisistă, deprecierea, dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământuluiă) și deci de dorința sau obligația de a ocupa un loc central. În sfârșit, pentru că evocă nașterea, buricul indică uneori o atitudine regresivă, chiar infantilă, nevoia de întoarcere în pântecul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
tandrețea și afecțiunea materne. Biberonul are o semnificație identică în mai mică măsură, dar nu este mama (ca sânii), ci substitutul matern. Sânul dezvăluie femeia ca mamă, mai mult decât ca soție ori iubită. Torsul masculin este legat de aceeași simbolistică. Este protector, reconfortant. Apărând în vis, pieptul bărbatului poate exprima nevoia de a fi protejat și hrănit afectiv sau spiritual. Plămân Pentru că sunt implicați în respirație, plămânii simbolizează schimburile dintre exterior și interior și ciclul morții și renașterii. Respirația presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
dublă natură. Modul în care respirăm este adesea simptomatic pentru starea interioară. Destinderea și starea de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
imagine onirică este legată de lunga așteptare a lui Ulise, în timpul căreia Penelopa brodează lințoliul lui Laerte (vezi Țesut). Degetarul simbolizează căutarea protecției, mai ales împotriva atacurilor exterioare. Elementele cele mai semnificative sunt însă ața și acul. Ață Ața împărtășește simbolistica legăturii, a lanțului și a sforii. Dar, datorită fineții sale, constituie elementul cel mai subtil. Evocă invizibilitatea legăturii ce îl unește pe om de Dumnezeu. Nașterea, cu imaginea cordonului ombilical, și moartea, cu firul ce leagă corpul de suflet, au
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
acului decât să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
nuanța, măsura justă, precum și compromisul. Dar evocă și lumina voalată, întunecată, tenebroasă. Cuprinde ceea ce este între zi, înțelegere, soluții, și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben Galbenul exprimă în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și cosmice. Galbenul mai evocă munca de transformare și de maturizare. Este asimilat cu recolta, secerișul, cerealele. Aurul are aceeași simbolistică, la care se adaugă inalterabilitatea. Galbenul reprezintă eternitatea. Semnifică depășirea limitelor. Inspiră emoții pozitive: bucurie, fericire, stare de bine interior. Simbolizează bogăția materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină semnificațiile verdelui și brunului (vezi aceste cuvinte). În inconștient, este
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și a renașterii. Este și culoarea perechii de elemente opuse și complementare sănătate-boală, ceea ce explică faptul că holurile sau saloanele de spital sunt în general vopsite în verde. Violet Prin armonizarea corpului (roșu) și a spiritului (albastru), violetul este în simbolistică culoarea perfecțiunii. Stabilește uniunea psihosomatică, leagă cerul și pământul, iar pe om de Dumnezeu. În vis, violetul arată necesitatea de a alia forțele fizice și psihice, de a se deschide către o dimensiune spirituală, de a-și înălța scopurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
face subiectul, pe natura și calitatea deciziilor luate și a orientării pe care o dă vieții sale. În plus, prin legătura cu creștinismul, crucea are o semnificație spirituală și înalță dorințele și scopurile celui ce visează, dar are și o simbolistică de sacrificiu și de calvar. Probabil că subiectul trebuie să facă față unor responsabilități dure sau unei situații dureroase. Crucea este în acest caz o evocare a supliciului la care a fost supus Iisus, cu siguranță simbol al suferinței, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]