4,151 matches
-
se manifestă, Duhul Sfânt este iubirea, pentru că El este Cel ce dăruiește iubirea". În Sfânta Treime, fiecare trăiește în Altul, prin Altul, pentru Altul. Aceasta este iubirea fiecărei persoane: nimic în sine, pentru sine, nici prin sine. Persoana este depășirea "sinelui" pentru alta persoană, uitarea de sine pentru altul: Caracterul ipostatic al Sfântului Duh - zice același teolog rus - este de a se dărui, ștergându-se, după cum Tatăl iubește uitându-se în Fiul, în care El a pus toată bunătatea Sa, după cum
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
să, Apostol Bologa, ori de câte ori întâmpină o greutate în viața sa încercată de contradicții teribile și de ororile războiului, care de altfel l-au umanizat mai mult și, paradoxal, chiar îndumnezeit... Un Sine personal avem noi toți, care-i legat de Sinele transcedental, deoarece Dumnezeu este pretutindeni... EL este imensitatea oceanului, Necuprinsul infinit al aleanului, Este acea Iubire nețărmurita, Speranța întunericului negândita! Dumnezeu la mării autori! Nu m-aș hazarda prea mult dacă aș afirmă că talentul marilor autori întotdeauna a existat
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
George Topârceanu, Otilia și Lucia Rodica Cernea - prin colbul vremii/p.21 Ottilia Ardeleanu - poem pe pajiște/p. 22 Mariana Ciurezu - De ce întrebi /p. 22 Stelian Țurlea - interviu cu Mircea Mihăieș /p23 Mihai Păstrăguș - Iubirea ca subiect de dialog cu sinele ... /p27 Cronică depre volumul lui Carmen Marcean „Picături de suflet“ Octavian Lupu - Jocul dorinței și imaginației /p. 30 Bogdan Toma - Amfor(m)ele lui Ovidiu /p. 32 Marcel Fandarac - Despre românul lui Mihai Antonescu „Marianty“ /p. 33 Gabriel Petru Băețan
REVISTA „NOMEN ARTIS” NR.15 – DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344579_a_345908]
-
care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil ,adică esență . Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu ,poezia este un fel de expulzare a eului ,pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui .Dar,pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea , câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX numește o realitate .Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele , de a o fi trăit printr-
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
suspină, Nu are hodină gândul meu hoinar! Nunta nu e nuntă fără de mireasă, Nici fără de mire cununie nu-i! Fără tine, Doamne, aerul m-apasă- Nu-mi lăsa pe suflet greutatea lui... Uitarea... Duminică, 3 Aprilie 2011. Uitarea-ntotdeauna doare, Uitarea sinelui de Sine, Când râul uită de izvoare, Când uită sufletul de Tine! Uitarea mai presus de fire Să nu mă-ntrebi vreodată ce-i, Acel ce uită să respire Își merită pedeapsa ei... Să nu mă-ntrebi de unde vine Miros
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
cititor. Se pune fireasca întrebare cum a fost cu putință să se ajungă aici? Căci opera literară doar are menirea să facă cunoscut un lucru, iar nu să-l ascundă; ea nu trebuie săse ermetizeze, să se închidă în cochilia sinelui, ci să fie scrisă pentru a corespunde sincerității cititorului. Se cunoaște faptul că opera literară se explică pe sine însăși - atunci de ce, ulterior, are nevoie de încă o explicație deosebită? Pentru a da o „pâine“ criticilor care nu au scris
INTERPRETAREA OPERELOR LITERARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347511_a_348840]
-
maximum de timp pentru autocunoaștere, în special pentru cea spirituală. Este vorba despre călugări. După ce au ridicat o Mănăstire într-un loc izolat, în inima naturii, departe de agitația orașelor, aceștia au reușit nu doar o cunoaștere mai bună a sinelui, dar și o apropiere de Dumnezeu. Înțelepții lumii au constatat în cele din urmă, că fiind mai departe de oameni, ești mai aproape de tine insuți și de Dumnezeu. Poate că ruperea legăturii cu tine însuți, este cea care precede ruperea
TIMPUL CU TINE ÎNSUŢI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347654_a_348983]
-
se va sfărâma, iar pe cine va cădea ea îl va strivi” (Matei 21, 44). Aceasta vrea să însemne că Iisus Hristos este întrebarea inevitabilă: oricât ar vrea să fugă omul de ea, nu reușește să scape. El este întrebarea sinelui omului; fugind de El, fugi de tine: pentru că El este cel mai profund adevăr, adevărul lumii și al tău, primul și ultimul adevăr, adevărul în persoană, unicul necesar și imperativ. Este drept că oamenii se străduiesc să fugă de Iisus
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
forme neașteptate de poetul-muzician Anatol Covali...În acestesonete alfabetice poetul încearcă a cuprinde cu dezinvoltură lumea - pe el însuși cu tot jur-împrejurul de la vierme până la astru; iubiri, dureri, bucurii și tristeți întru esențializare; se luptă cu înaltul și adâncul (cu sinele-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
amprentată de subiectivism, a interpretării, autorul permițându-și să fie de acord sau nu cu idei deja formulate sau, după caz, să formuleze propriile ipoteze sau scenarii. În al doilea rând, evadările-rătăciri ale sale sunt o punere în acord cu sinele, un antidot la lumea reală care pare să-și fi epuizat resursele, inclusiv la nivel de idei. În al treilea rând, evaziunea în ficțional, și aceasta o demonstrează pe deplin personajul lui Cervantes, nu ține de vârstă, ci doar de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
să-ți aduc merindea,tâmp/ Eu...risipită cum nisipul...( Se va găsi...). Vedeniile poetei sunt forme ale revelației prin care eul liric,narcotizat de ispite,înoată euforic spre propriul zenit.Voința transcederii e,în același timp, și una a regăsirii sinelui,a tămăduirii în sudul târziu,unde proiecțiile lirice,într-un halou însorit,sunt îmbibate de sugestii ontologice și cosmologice, din care se poate deduce o fenomenologie a spiritului femenin în formă poetică:Pierdere-n miresmele tale/O, vara mea lină
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului De privești lumea prin ochii de copil o să-ți pară totul nou, frumos și magic. Dacă vei depune un mic efort, vei reuși să privești lumea cu inocență. Pentru asta, “sinele” tău trebuie să se transforme permanent, să se metamorfozeze, zi de zi. Pictorul, scriitorul, balerinul nu sunt receptori pasivi, ei imprimă ”lucrarea” pe care o fac, cu spiritul lor, dându-i viață, unicitate și mister... Privind lumea cu inocență, lumea
OCHI DE COPIL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361842_a_363171]
-
pentru a se evidenția se rup din cenușiu nopții,conturul abia vizibil ne stimulează imaginația,ne propune să visăm. Numai cu ochii închiși visul capătă contur.Pictorița ne propune ceea ce Jung spunea că există o teamă de aspectul întunecat al Sinelui.,ceea ce mă duce cu gandul la ce scrie în-Cartea morților-, formula 115:”Cel care își îndreaptă privirea spre întuneric,-Acela i se deschid esența luminii.” Ne aflăm în fața a trei -mărturisitoare culori, ale căror lucrări constituie rădăcina ontică a imaginației
CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANŢAT AL DOAMNELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361891_a_363220]
-
încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul.“( Dialog cu timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de opoziție, ci interferează. Eul poetului dialoghează cu sinele pentru a afla că este “Timp purificat homeric, “ sau “ logosul himeric“, adică o iluzie venită din vremuri ancestrale. Emil Cioran spunea că “Omul nu poate crea decât crezându-se centrul istoriei “, în cazul nostru poetul se crede în mijlocul Timpului, cel
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
fi niciodată capabil să înțeleagă Taina Jertfei Mântuitorului, ca semnificație, ca faptă sfântă, ca realitate vie, ca dăruire divină, ca iubire dumnezeiască pentru omenirea Sa și nici slujirea și jertfa celor aleși pentru Dumnezeu și pentru neamurile lor. Autonomii, sclavii sinelui, robii e-ului, respectiv ai răului, altoiesc cele două mlădițe care au odrăslit pe tulpina vieții lor: libertatea și iubirea, în libertinaj și mândrie, devenind infirmi în slujire și mutilați în capacitatea de jertfă. Știința fără prețuirea moralei nu are
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
patrimoniu ascetic și mistic, ca perspectivă înnoitoare, ca rezonanță și frumusețe liturgică, ca temelie și stâlp al Teologiei Ortodoxe, ca om în lumina chipului său creat întru asemănare cu Creatorul. Ego-ul trebuie absorbit întru asemănare, altfel este orbit de zorii sinelui în care se desfată și se răsfață norii patimilor. Verigile idolatre se înlănțuiesc în jurul iraționalului prin lăcomie și după rațional prin mândrie, curbând sensul metafizic al chipului de la a fi la a avea. La rîndul ei lăcomia pervertește dorința, ispitește
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
roată pitică, Ce roată trasă de îngeri La un atelaj dintr-o scoică, Sunt mica roată. De mine depinde Tot angrenajul universului Înhămată la Carulcel Mic ce lasă în urmă Uruitul fără echivoc al singurătății. Sunt roată suind-coborând Pe treptele sinelui; noaptea mă plimb prin cetate pietre rotunde, pătrate, îmi scrijelă trupul. Sunt roată sireapă cu sânii înspumegați Pielea-mi miroase a iarbă Mă rostogolesc prin otavă Mă rostogolesc prin zăpadă, mă spăl cu țărâna. Sunt roată, Pielea-mi mustește de
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
unui asemenea popor n-a fost și nu va fi rușine niciodată.” (Mihai Eminescu) Pentru cei nefamiliarizați cu trimiterile despre care face vorbire distinsul meu prieten, gen. Mircea Chelaru, autorul informației atât de prețioase, precizez cele de mai jos. „Descoperirea sinelui adânc al părinților celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam.” (Nicolae Iorga) În 1961, cercetătorul clujean N. Vlassa a descoperit în săpăturile arheologice întreprinse în satul Tărtăria (județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie), trei tăblițe
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]
-
valoare, exprimând simultan orgoliul și slăbiciunea. Libertatea de exprimare este nelimitată. Metafora, folosită ca instrument stilistic de către poeta Eleonora Stamate, deține forța secretă și magică care îmbogățește, lărgește gama sensibilității poetice. Nenumărate adevăruri fragmentare sunt trecute prin focul purificator al sinelui... revelator de sensuri ascunse „ochiului zilei”. Dincolo de aparențe, semnificativă, profundă, meșteșugită și nu lisită de forță interioară - ni se prezintă truda poetei - prin felul în care își cristalizează ideile, conceptele, mijloacele de exprimare. Prin poezie autoarea caută acele trepte spre
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
proza scurtă. Stilul enunțiativ cu un timbru tulburător și melancolic e caracteristic - în special - tot prozei scurte. Setea de iubire și adevăr transpar din filele cărții. În concluzie, volumul „FĂRĂ VOIA MEA...” aduce cititorului o carte a căutării și regăsirii Sinelui prin cuvântul scris, o carte ce se vrea o mărturie a trecerii inginerului MIRCEA GORDAN prin „LUMINĂ”. Felicitări! Prof. Lucia-Elena LOCUSTEANU decembrie 2015 Cluj-Napoca Referință Bibliografică: Lucia-Elena LOCUSTEANU - NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA...” DE MIRCEA GORDAN / Lucia Elena Locusteanu
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
clipă. Ea știe să prindă ,, inefabilul de aripi și să-i dea viață, formă. Este mai mult decât ,, acel ceva plăpând înaripat și sacru ,, - este o ploaie de hașuri căzute intempestiv peste suflete. Liniștea se sparge în țăndări precum oglinzile sinelui. Un ciob din această liniște îți reflectă gândurile. Privești în el și te recunoști. Sacru și profan se cuminecă din aceiași plămădeală caldă de pâine. Un ochi doar stă de veghe ! Este martorul stării de pietate și de evlavie sfântă
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
de Santiago” e Trăire! Fericire! Iubire! Iubirea, cel mai puternic liant al omenirii, forță de coeziune a lumii, a chemat-o pe Manuela Sanda Băcăoanu - autoarea cărții - spre o nouă trăire, cunoaștere, fericire, iubire, într-un ritual de purificare a sinelui. IUBIREA a desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în ... Citește mai mult Manuela Sanda Băcăoanu„Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago”Camino Francez
LUCIA ELENA LOCUSTEANU [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
de Santiago” e Trăire! Fericire! Iubire! Iubirea, cel mai puternic liant al omenirii, forță de coeziune a lumii, a chemat-o pe Manuela Sanda Băcăoanu - autoarea cărții - spre o nouă trăire, cunoaștere, fericire, iubire, într-un ritual de purificare a sinelui.IUBIREA a desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în ...
LUCIA ELENA LOCUSTEANU [Corola-blog/BlogPost/365895_a_367224]
-
de Santiago” e Trăire! Fericire! Iubire! Iubirea, cel mai puternic liant al omenirii, forță de coeziune a lumii, a chemat-o pe Manuela Sanda Băcăoanu - autoarea cărții - spre o nouă trăire, cunoaștere, fericire, iubire, într-un ritual de purificare a sinelui. IUBIREA a desemnat esența trăirii în SACRU, calea spre o CONȘTIINȚĂ ce înglobează întreg UNIVERSUL, IUBIREA - sentiment atât de viu și palpitant redat în carte! Manuela Sanda, în drumul ei de pelerin - „Drumul Sfântului IACOB” - Drum străbătut de secole - a
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
clipitei e harpa Cu strunele sfinte, Ce cântă lumina cu mâini de crital. E o taină, ursită, Să fiu veșnic iubită De Tine, legat mi-e destinul... Și ca-nchinare aduc ca altar Viața-mi întreagă, Ce-aduce ca jertfă A sinelui ardere Și-al versului har. Cluj Napoca, 20 iunie 2015 Izvoare Cuvintele mele Se odihnesc în privirea Ta, Din care curg izvoare de iubire. Lacrimile slovei îngenunchiate, Cad în palma nemuririi. Cluj Napoca, 10 iunie 2015 Îndumnezeire Să fii porumbelul alb, Peste
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]