1,917 matches
-
craniului. De asemenea, stînca temporalului prezintă o linie de fractură la 2 cm de vîrf. În urmă deschiderii cutiei craniene se constată prezența unui hematom occipitoparietal stâng supradural, care se Întinde intern pînă la sinusul longitudinal superior, posterior pînă la sinusul lateral stâng, iar extern până la baza apofizei mastoide. În fosa cerebeloasa stânga se descrie un alt hematom. La nivelul lobului frontal drept se observă o hemoragie difuza, Însoțită de congestie, care corespunde unei contuzii cerebrale grave. La nivelul circumvoluțiunii olfactive
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
rev. Med. Chir. Iași, 1956, 60, 4, 221-229 3. Principii de orientare și organizare În asistență neurochirurgicală - Oblu. N., Rusu M., Com. Sesiunea Științifică „Acad. C. I. Parhon” din 19.11.1955, Iași, Publ. În volumul Sesiunii 4. Osteom al sinusului frontal cu evoluție orbito-craniană - Oblu N., Stanciu A., Rusu M., Com. Secția O.R.L. și Neurochirurgie, Iași, 1957, Publ. Rev. Med. Chir. Iași, 1957, 61, 4, 907-909. 5. Colesteatom medular cu epilepsie spinala - Rusu M., Săndulescu Gh. - Com. Secția Neurol
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de artera hipofizară superioară și cea inferioară. Arterele hipofizare se adună în venule la nivelul eminenței mediane și tijei pituitare, iar neurohormonii hipotalamici ajung prin sistemul port hipofizar constituie o rețea de capilare în hipofiza anterioară, de unde drenează apoi în sinusul cavernos și jugulare. Sistemul port hipofizar a fost descris pentru prima dată în 1930 de Gr.T. Popa și U. Fielding (fig. 1). Hipofiza este țesutul cel mai puternic vascularizat: 10,8 ml/g/min. Caudal, în săptămâna a 6-a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sau cu modificări ale acesteia. Radiografia șeii turcești (vezi anatomia radiologică): pe radiografia de profil se urmăresc apofizele clinoide anterioare, care pe radiografia bine executată se suprapun, la fel și cele posterioare, tuberculum selar, planșeul șeii, lama patrulateră, conturul șeii, sinusul sfenoidal. Pe incidența de față se studiază planșeul selar. 1. Măsurători selare: Di Chiro a imaginat măsurarea volumului selar. Se măsoară pe radiografia de profil diametrul antero-posterior (B), înălțimea șeii, care pornește de la nivelul planșeului selar și se unește cu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ca mediu de contrast o substanță anionică iodată și permite vizualizarea precisă a hipofizei, identificarea leziunilor hipotalamo-hipofizare și a tijei pituitare. RMN în explorarea hipofizei este superioară CT, folosește ca substanță de contrast gadolinium și permite vizualizarea cisternei supraselare, a sinusurilor cavernoase, a tijei pituitare și a chiasmei optice. B. Explorarea neuro-oftalmologică: Dezvoltarea unui adenom hipofizar de cele mai multe ori este însoțită de perturbarea vederii. Măsurarea câmpului vizual (CV) se poate efectua cu campimetrul Goldman-Tubinger sau metode mai moderne. Pot apărea: scotoame
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
clinic mut macroadenom: cefalee frontală, retroorbitară. 2. Tumoră extraselară: expansiune progresivă brutală: accident hemoragic, necroză ce duce la cecitate și oftalmoplegie. În expansiunea progresivă a unei tumori, în funcție de orientarea acesteia, simptomatologia clinică este diferită și oarecum patognomonică: a) inferior în sinusul sfenoidal, însoțită de: epistaxis hemoptizii scurgere LCR nazal meningită. Diagnostic diferențial șa mare constituțional Sindromul de șa vidă Tumorile craniene cu modificări secundare ale șeii turcești Craniofaringiomul. Craniofaringiomul în 95% din cazuri, este cu evoluție supraselară. Este tumora copilului și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
GH-RH sau TRH descarcă rezerva de GH hipofizar alte dozări PRL este normală sau crescută somatomedinele (IGF) crescute OH-prolina urinară crescută în perioada evolutivă. Radiologic Radiografia de craniu cu șa: îngroșare periostală, bolta craniană îngroșată, diametrul antero-posterior cranian crescut hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare și sfenoidal hipertrofia clinoidelor anterioare și posterioare la nivelul mâinii și piciorului lărgirea interliniului articular hipertrofia părților moi la nivelul coloanei vertebrale cifoză dorsală mărirea corpilor vertebrali osteoporoză, osteofitoză șaua turcească: balonizată, dublu contur, distrusă. Diagnostic pozitiv Se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de osificare apar târziu și sub forma mai multor puncte de osificare; afectarea șoldului: coxa-plana, coxa-vara, luxație de șold; disgenezie metafizară: corticala oaselor lungi este îngroșată și hiperdensă, apar linii de osificare neregulate; dismorfii osoase: vertebrale, baza craniului, întârzierea pneumatizării sinusurilor; densificări osoase; creșterea volumului selar. La adultul hipotiroidian se notează hiperdensificare osoasă și creșterea volumului șeii turcești. La hipertiroidieni, procesele sunt contrarii. La copii se poate nota o accelerare a maturării osoase. La adulți se notează osteoporoză. 11. Markerii autoimunității
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
care se relevă, anomaliile de steroidogeneză pot perturba sexualizarea în anumite etape sau pe toată durata acesteia. Organele genitale externe se dezvoltă în perioada critică reprezentată de lunile III și IV de gestație. Acestea evoluează de la un primordiu comun denumit sinus urogenital care cuprinde: tuberculul genital, două plice uretrale, mărginite de două plice genitale. La sexul masculin, sub influența testosteronului secretat de testiculul fetal, tuberculul genital devine gland, plicele uretrale fuzionează pe linia mediană și formează corpul penisului, iar plicele genitale
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sexul feminin, în absența testosteronului, tuberculul genital rămâne puțin dezvoltat și va forma clitorisul, plicele uretrale nu fuzionează, ci formează labiile mici, iar plicele genitale vor forma labiile mari. Dacă în perioada critică de dezvoltare a organelor genitale externe din sinusul urogenital embrionul genetic și gonadic de sex feminin este supus acțiunii unui exces de androgeni, va surveni o virilizare de intensitate variabilă a organelor genitale externe care vor prezenta la naștere un caracter ambiguu. Această situație se numește pseudo-hermafroditism feminin
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
microadenoamelor pot fi vizualizate. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) mai ales utilizând substanță de contrast (gadolinium), permite o mai bună vizualizare a microadenoamelor. Totuși, nici cu această tehnică nu pot fi vizualizate tumori < 5mm. 2. Dozarea selectivă a ACTH cateterism de sinus pietros inferior utilizat atunci când datele biologice sugerează boala Cushing, dar metodele neuroradiologice nu au putut identifica tumora; se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nu pot fi vizualizate tumori < 5mm. 2. Dozarea selectivă a ACTH cateterism de sinus pietros inferior utilizat atunci când datele biologice sugerează boala Cushing, dar metodele neuroradiologice nu au putut identifica tumora; se consideră certă originea hipofizară atunci când raportul centru/periferie (sinus pietros inferior/vena antebrahială) este > 2 (de obicei în boala Cushing este > 4/1). Existența unui gradient dreapta-stânga dă indicații asupra lateralizării adenomului. în sindromul de ACTH ectopic nu există gradient centru/periferie (tabelul 26). Diferențierea între tumorile benigne și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de la 8 săptămâni de gestație și din acest moment preia întregul program de sexualizare prenatală. Prin androgeni, testosteron și dihidrotestosteron (DHT) testiculul determină diferențierea canalelor deferente și ejaculatorii din canalele lui Wolff și dezvoltarea în sens masculin a derivatelor din sinusul urogenital: fuziunea plicelor uretrale și formarea penisului, dezvoltarea glandului din tuberculul genital, fuzionarea plicelor genitale pentru a forma scrotul și dezvoltarea prostatei. Celulele Sertoli ale testiculului embrionar produc un hormon polipeptidic denumit hormonul (factorul) de inhibiție mulleriană (MIH sau MIF
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sau a unor enzime prin care celula-țintă răspunde mesajului hormonal (fig. 49). Receptorul de androgeni Complexul T-R reglează secreția de gonadotrofine: FSH și LH, virilizarea ductelor lui Wolff și acțiunile metabolice ale T. Complexul DHT-R reglează virilizarea prenatală a sinusului urogenital, virilizarea organelor genitale externe la pubertate, dezvoltarea și funcția foliculului pilo-sebaceu, dezvoltarea și menținerea majorității caracterelor sexuale secundare. Spermatogeneza este controlată de T și DHT. Comportamentul sexual masculin este organizat prenatal și ulterior dezvoltat pubertar și permanent stimulat în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fasole, iar dimensiunile medii sunt de 12 cm lungime, 6 cm lățime și 3 cm grosime. Hilul renal este zona situată la nivelul concavității rinichiului, unde se regăsesc (Fig. 37): - vascularizația (artera renală, vena renală, vase limfatice) și inervația rinichiului sinusul renal - zona în care se deschide ureterul formând pelvisul (bazinetul) renal. Rinichiul este format din parenchim și sistemul colector. Parenchimul are două zone distincte din punct de vedere morfologic și funcțional: corticala (situată extern) și medulara (situată intern). Corticala conține
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
celulare. Consecutiv, se constată o activitate crescută a superoxid-dismutazei, glutation peroxidazei și catalazei, enzime ce intervin în metabolizarea radicalilor liberi de oxigen (76). Marker-ul peroxidării fosfolipidelor membranare îl constituie prezența acizilor grași liberi oxidați în sângele venos de la nivelul sinusului coronar. Neutrofilele activate (secundar activării complementului indusă de protamină ș77ț) alături de alte leucocite reprezintă o sursă adițională de radicali liberi de oxigen și alte substanțe citotoxice. Extrapolând datele obținute vizând îmbunătățirea funcției metabolice a celulei miocardice la pacienții la care
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
întreruperea intervenției în timpul administrării, asigură îndepărtarea fragmentelor de aterom dislocate și a embolilor aerieni pătrunși accidental în circulația coronariană, realizează o protecție adecvată a ventriculului stâng chiar și în caz de hipertrofie severă a acestuia. Dezavantajele administrării retrograde (barotrauma, ruptura sinusului coronar, edemul miocardic dacă presiunea de administrare depășește 50 mm Hg, protecția uneori deficitară a ventriculului drept și a unei porțiuni a septului interventricular, oprirea mai lentă a cordului necesitând un volum mai mare de soluție cardioplegică) pot fi evitate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cordului necesitând un volum mai mare de soluție cardioplegică) pot fi evitate prin respectarea particularităților tehnice și asocierea căii anterograde de administrare a cardioplegiei. Din punct de vedere tehnic, pentru administrarea retrogradă a cardioplegiei se realizează o canulare transatrială a sinusului coronar după plasarea unei burse în porțiunea inferioară a atriului drept, în vecinătatea șanțului atrioventricular. Canularea se poate realiza înaintea sau după plasarea canulei venoase unice. Poziționarea corectă a canulei se apreciază prin presiunea înregistrată în sinusul coronar în timpul administrării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
canulare transatrială a sinusului coronar după plasarea unei burse în porțiunea inferioară a atriului drept, în vecinătatea șanțului atrioventricular. Canularea se poate realiza înaintea sau după plasarea canulei venoase unice. Poziționarea corectă a canulei se apreciază prin presiunea înregistrată în sinusul coronar în timpul administrării cardioplegiei, prin vizualizarea pe suprafața cordului a venelor destinse, de culoare roșie în cazul cardioplegiei sanguine, exteriorizarea sângelui desaturat la nivelul rădăcinii aortei (prin ventul aortic), prin monitorizarea temperaturii miocardului cu ajutorul unei sonde termice. Pe durata administrării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
administrării cardioplegiei, prin vizualizarea pe suprafața cordului a venelor destinse, de culoare roșie în cazul cardioplegiei sanguine, exteriorizarea sângelui desaturat la nivelul rădăcinii aortei (prin ventul aortic), prin monitorizarea temperaturii miocardului cu ajutorul unei sonde termice. Pe durata administrării, presiunea în sinusul coronar nu trebuie să depășească 30-50 mm Hg. Debitul va fi de 200-250 ml/min. Mijloace adjuvante pentru protecția miocardică Indiferent de tipul cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru o mai bună protecție miocardică este indicată asocierea răcirii topice
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
o mai bună protecție miocardică pe durata clampării aortei se va administra cardioplegie sanguină cu pompa roller pe cale antero- și retrogradă sub controlul temperaturii, presiunii și a debitului, urmată de hot shot și reperfuzie controlată în bulbul aortic sau în sinusul coronar; Folosirea ecografiei epivasculare intraoperatorii pentru depistarea plăcilor ateromatoase la nivelul aortei ascendente, includerea filtrelor pe linia arterială a circuitului de circulație extracorporeală, controlul permanent al debitelor și presiunilor de perfuzie, purjarea meticuloasă a cavităților cardiace în cazul deschiderii acestora
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu pompa roller, monitorizându-se temperatura de administrare, debitul de perfuzie și presiunile în bulbul aortic și sinusul coronarian. De rutină se administrează hot shot pe cale anterogradă sau retrogradă în funcție de datele concrete, urmat de reperfuzie caldă controlată. În cvasitotalitatea cazurilor cordul își reia spontan activitatea electrică eficientă nefiind necesară defibrilarea. Totodată, folosirea medicației inotrop pozitive constituie excepția. Interesant
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]