1,909 matches
-
reale, dar apoi scade la un nivel mai mic, ce se menține pe toată perioada efortului. Invers, în eforturile foarte intense, frecvența cardiacă nu atinge niciodată platoul (echilibrul stabilă sau steady state), continuând să crească (pentru a suplini scăderea debitului sistolic), cu prelungirea exercițiului (ca în cazul din figură la 200W) până la atingerea stării de epuizare - oboseală - fig.2. Interesant este că la antrenați oboseala apare înainte de epuizarea rezervelor cardiovasculare, pe când la neantrenați, nu; la aceștia, frecvența cardiacă crește fără simptome
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
între FC și capacitatea de efort aerobă (VO2 max), dar numai între valorile de 120170bătăi / minut. Sub 120 bătăi / minut și peste 170-180 bătăi / minut, debitul cardiac (factorul determinant al VO2), nu depinde numai de FC ci și de debitul sistolic. Pe baza acestei relații a fost fundamentată fiziologic determinarea indirectă a capacității de efort aerobe (VO2 max) de către Astrand, de unde și proba care-i poartă numele. În practică FC se determină nu numai pentru a evalua gradul de solicitare, ci
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
chiar după eforturi intense de lungă durată (evident după proba de maraton revenirea se realizează mai încet decât după 1000m plat). În general frecvența cardiacă revine mai repede la valorile inițiale decât presiune arterială. Tensiunea arterială - și în special, cea sistolică, atinge valori de 100-110 mmHg în repaus. Ultimele cercetări au arătat că antrenamentul nu modifică valorile tensiunii arteriale. Cercetările lui M.Georgescu demonstrează că din cauza emoțiilor mari, tensiunea arterială rămâne staționară sau crește ușor. Modificările de antrenament ale sistemului cardiovascular
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și hipertrofia peretelui ventricular determină reducerea complianței miocardice și scăderea debitului cardiac. - frecvența cardiacă poate fi mai joasă În repaos și la efort moderat. Sunt frecvente calcificări valvulare. - arterele sunt mai rigide cu reducerea complianței ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale sistolice. - diminuarea funcției sistemului nervos vegetativ afectează mecanismele compensatorii ale volumului intravascular la schimbările de poziție ale corpului ca și În cazul nivelului anesteziei. Răspunsul la administrarea substanțelor inotrope și cronotrope poate fi , de asemenea, diminuat. 2. Pulmonare: - calcificările peretelui toracic
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
a miocardului, de permeabilitatea coronarelor, de fondul etiopatogenic al infarctului, de localizarea și extinderea zonei de necroza, de remodelarea ventriculara (modificări de formă, dimensiune și grosime ale VS după constituirea IM), de eficiență tratamentului coronaro - dilatator, de modificările funcționale cardiace sistolice și diastolice, de eventualele tulburări de ritm și/sau conducere și de toleranță la efort. O mențiune aparte trebuie făcută pentru CI nedureroasa în care semnele subiective fiind absențe sau atipice, diagnosticul clinic și funcțional poate fi pus numai pe
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
test de efort). În raport de felul și intensitatea modificărilor, de gradul NYHA se va face o apreciere corespunzătoare a tulburărilor funcționale și a capacității de muncă. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - Este definită că o creștere că o creștere persistentă a TA sistolice și diastolice peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esențială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
peste valorile de 140/90 mmHg. - Clasificarea HTA se face pe baza a două criterii majore: 1. Criteriul etiologic: - HTA esențială (primară) fără o cauză cunoscută - HTA secundară - poate avea o varietate de cauze. 2. Criteriul cantitativ al valorii TA sistolice și diastolice. IV (f. severă) │ ≥ 210 │ ≥ 210 │ └──────────────────────────┴───────────────┴���─────────────────┘ Un subcomitet al IHS (Societatea Internațională de Hipertensiune) a propus în anul 1993 o altă clasificare, bazată, de asemenea, pe nivelele TA, clasificare mult mai răspândită și acceptată în Europa. În același raport
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
examinări permit și aprecierea conduitei terapeutice, stabilirea indicației de tratament chirurgical, de valvuloplastie sau angioplastie. În aprecierea incapacității de muncă, decisivă este stabilirea tipului de malformație congenitala: cianogena sau necianogena. Cardiopatiile congenitale produc tulburări morfo-functionale prin următoarele mecanisme: -supraîncărcare hemodinamica (sistolica în stenoze și diastolica în șunturi, insuficiente valvulare sau alte cauze de creștere a fluxului cardiac într-un anumit compartiment cardiac); aceasta va duce la o hipertrofie adaptativa; - prin modificări ale masei miocardice (hipertrofii zonale, atrofii sau hipotrofii), cu modificarea
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
acută care are un debut brusc în plină sănătate ce constă în: febră, insuficiență cardiacă gravă cu mortalitate de până la 80% în câteva săptămîni. În general miocarditele se caracterizează prin sindromul miocardic care const în: creșterea pulsului peste normal, suflu sistolic funcțional, diminuarea zgomotului unu, tulburări de ritm și de conducere, galop, mărirea inimii. Bolile miocardului cu exceptia miocarditei acute se vindecă după cunoașterea cauzelor și tratarea corectă a acestora. Măsurile de prevenire sunt legate de măsurile generale de menținere a stării
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
părți ale inimii (stânga și dreapta) dau două forme de insuficiență cardiacă care pot fi prezente pe rând, sau in acelasi timp, mai întâi cea stânga apoi cea dreapta numindu-se insuficientă globală. 87 Insuficientă de la nivelul ventriculului stâng sau sistolica constă în reducerea forței de pompare a sângelui către celelalte organe. Insuficianta diastolica apare atunci când ventricului nu se mai relaxează suficient și nu se mai umple cu sânge. Acestea sunt cele două moduri de afectare a ventricului stâng. Dacă partea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de sânge asupra arterelor, care se pot rupe dacă tensiunea este prea mare. Hipertensiunea arterială apare atunci când tensiunea arterială crește în mod constant peste valorile considerate normale. Tensiunea arterială prezintă două valori, una maximă și alta minimă: Tensiunea arterială maximă (sistolica) are valoarea normală sub 140mm/ Hg, fiind preferabil să fie sub 135mm/ Hg Tensiunea arterială minimă (diastolica) are valoarea normală sub 90mm/Hg, fiind preferabil să fie sub 75mm/Hg. Atunci când în urmă măsurării tensiunii (de preferat cu aparate manuale
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mm Hg; se dezumflă manșeta încet, cu un ritm de 2-3 mm Hg pe secundă, ascultând zgomotele Korotkoff, urmărind concomitent ceasul tensiometrului sau înălțimea coloanei de mercur în cazul utilizării tensiometrului cu mercur; primul zgomot apărut reprezintă valoarea tensiunii arteriale sistolice, iar ultimul reprezintă valoarea tensiunii arteriale diastolice; pentru siguranța măsurării tensiunii arteriale, se repetă procedura după 5 minute; tensiunea arterială se determină la ambele brațe, măcar odată. normal, există o diferență de 5-10 mm Hg.; la a doua oară măsurare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atenția asupra posibilei existențe a unei disecții de aortă. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă trebuie cuantificate în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm Hg la modificarea poziției. Scăderea tensiunii arteriale sistolice peste această valoare, însoțită de tahicardie semnifică hipotensiune ortostatică (posturală). Acest diagnostic mai poate fi determinat de scăderea cu mai mult de 10 mmHg
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în 2 (două) poziții: clinostatism (culcat), după repaus de minim 10 minute și ortostatism (în picioare) după 3 minute. În mod normal, tensiunea arterială sistolică rămâne neschimbată sau scade cu maxim 20 mm Hg la modificarea poziției. Scăderea tensiunii arteriale sistolice peste această valoare, însoțită de tahicardie semnifică hipotensiune ortostatică (posturală). Acest diagnostic mai poate fi determinat de scăderea cu mai mult de 10 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, în primele 3 minute de la trecerea din clinostatism în ortostatism. Hipotensiunea ortostatică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
identifică pacienții cu risc scăzut de deces, care nu necesită internare (scor 1, risc de deces 1,01%). Scorul CURB65 evaluează riscul de severitate în funcție de cinci criterii: confuzie (C), uree.7mmol/L (U), frecvența respiratorie >30/min (R), tensiunea arterială sistolică (B) și vârsta >65 ani (65). Internarea în spital este justificată de scorul ≥ 1, cu necesitatea îngrijirii în secții de terapie intensivă dacă scorul ≥ 3. Tratamentul antibiotic empiric de primă intenție al pneumoniilor comunitare diferă în funcție de gravitate. Alte măsuri necesare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
frecvente (20-50/zi), în jet, neînsoțite de tenesme, fără miros, cu aspect caracteristic de “spălătură de orez” determinat de conținutul apos cu mici flocoane de epiteliu descuamat. Stadiul de colaps este consecința deshidratării severe, exprimată clinic prin scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 90 mmHg, puls filiform, polipnee, oligurie, crampe musculare și “sindrom algid” (tegumente livide, reci, hipotermie axilară mai mică de 35șC), cu păstrarea stării de conștiență. Bolnavul poate deceda sau poate evolua în stadiul de reacție, în care diareea și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
celule imature (în absența altor cauze). (2) Sepsisul este definit de asocierea SIRS o infecție de etiologie microbiană, confirmată sau suspectată. (3) Sepsisul sever, denumit și sindrom septic, indică progresia sepsisului prin apariția unei disfuncții de organ: Cardio-vascular: scăderea TA sistolică ≤ 90mmHg sau a TA medii ≤ 70mmHg, nemodificată după resuscitare volemică Renal: oligurie (debit urinar < 0,5 ml/kg/oră) Respirator: PaO2 /FiO2 ≤ 200 Hematologic: trombocite <80000/mm3 sau scăderea <50% din valoarea maximă din ultimele 3 zile Acidoza metabolică inexplicabilă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
maximă din ultimele 3 zile Acidoza metabolică inexplicabilă: pH ≤7,30 sau deficit bazic ≥ 5mEq/l și nivel de lactat >1,5 N. (4) Șocul septic este definit ca sepsis cu hipotensiune persistentă > 1 oră după resuscitare volemică, cu TA sistolică< 90 mm/Hg sau scăderea TA > 40mmHg față de valorile de bază. (5) Șocul septic refractar este formă a șocului septic persistent > 1 oră după administrarea de vasopresoare. (6) Sindromul de insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cerebrală traumatică (scorul GCS cuprins între 3-8), cu examinare CT cerebrală normală, dar care are unul dintre următorii factori de risc: vârsta peste 40 de ani, deficit motor uni- sau bilateral, sau răspuns motor tip decerebrare/decorticare valorile tensiunii arteriale sistolice sub 90 mm Hg la prezentare. Terapia traumatismelor cranio-cerebrale grave trebuie făcută ținând cont de datele astfel obținute care atenționează asupra creșterii presiunii intracraniene, scăderii presiunii de perfuzie cerebrală, concomitent cu tratamentul tulburărilor metabolice din parenchimul cerebral. 2. Hipertensiunea intracraniană
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Apetit crescut. întrebarea aveți poftă de mâncare? se poate referi la faptul dacă apetitul este mai scăzut, normal sau excesiv. Tiroidă palpabilă. Glanda să fie mărită considerabil, să fie vizibilă și palpabilă. Suflu tiroidian. Se aude un sunet (murmur, zgomot) sistolic la nivelul istmului sau al lobilor tiroidei; nu dispare prin compresiunea venei jugulare sau rotația capului. Este necesară o discretă apăsare a stetoscopului. Exoftalmia. Atunci când se vede sclerotica între limbul corneei și pleoapa de jos cu privirea fixă înainte. Retracția
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sexuali (TeBG), osteocalcina, piridinolina și deoxidipiridinolina, mioglobina, hidroxiprolina, feritina, metilhistidina. În general, cresc în hiper- și scad în hipotiroidie; reflexograma achiliană: alungită în hipo- și scurtată în hipertiroidie; enzimele musculare (CPK, LDH): cresc în hipo- și scad în hipertiroidii; timpii sistolici determinați ECG sau ecocardiografic: scurtați în hiper- și alungiți în hipotiroidie; intervalul QKd (aprecierea vitezei circulatorii): scurtat în hipertiroidie și alungit în hipotiroidie; funcția diastolică ventriculară stângă apreciată prin ecocardiografie Doppler timpul de relaxare izovolumetrică, scurtat în hipertiroidii și alungit
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
examenul clinic completat eventual de calculul unor indici clinici (Newcastle, de exemplu) vor orienta diagnosticul. Majorității formelor clinice de tireotoxicoză le este caracteristică formula hormonală TSH scăzut, T3, T4, FT3, FT4 crescute, MB crescut, reflexograma achileană scurtată, colesterolul scăzut, timpi sistolici scurtați, hidroxiprolina crescută, lipsa de răspuns la TRH. Specific bolii Graves-Basedow este prezența imunoglobulinelor tireostimulante și aspectul scintigrafic tiroidian (aspect de fluture). În adenomul toxic, scintigrama arată captare limitată doar la nivelul nodulului tiroidian. Testul Querido sau Studer-Wyss permit evidențierea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]