1,621 matches
-
ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele și capul. Eu așteptam cuminte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale smălțuite de lut, ce le păstram în pivniță. În curte se făcea curățenie, ca să nu rămână nici un pai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe zile înainte de Sfintele Paște, mama mă trimitea la ea cu un coș cu vreo 50-60 ouă albe, o bucată de slănină de porc și cu ceva bani. Nu ne refuza niciodată. An de an ne închistrea nouă ouăle. Avea toate ustensilele necesare: oale de lut, chișite (pensule subțiri și ace), vopsele (mai cu seamă naturale). Folosea (cum numai ea știa taina
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
încet, timpul cu toate povestirile s-a scurs și ouăle arătau într-adevăr ca un miracol. Care mai de care, mai frumoase! Catrinoasa le-a luat pe rând în câte o cârpă curată și moale și le-a dat cu slănină, de câteva ori. Ce mai străluceau! Am așteptat puțin să se usuce și apoi, cu atenție le-am așezat amândouă în coșul meu. Văzându-le așa de frumoase, nu m-am sfiit să-i mulțumesc, sărutându-i mâinile crăpate de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult despre rețete, ce-au mai pregătit, împărtășindu-și din experiența proprie. Vecina noastră Verona ne-a ajutat să facem singuri și o mare cantitate de săpun de rufe (atunci nu se găseau la noi detergenți). Cum aveam multă grăsime (slănină și untură veche) de la porcul de anul trecut, am încercat s-o folosim. M-a trimis la prăvălie să cumpăr 2 kg sodă caustică și apă de colonie (de levănțică). Între timp mama și Oltea au pregătit un căzănel, pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă, unt, caș). Ne spunea să avem câte o gustare, în fiecare zi, căci masa la internat era... cum era. Mai ales că a fost și un an de secetă cumplită. Tradiția însă era alta. Cine primea "de acasă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
TEODOROVICI, Lucian Dan (17.VI. 1975, Rădăuți), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Lucicăi Teodorovici (n. Slănină), inginer, și al lui Nicolae Teodorovici, magistrat. Urmează cursurile primare la Dornești, locul de baștină al bunicilor materni, apoi învață la Brașov, în cadrul Școlii Populare de Artă, secția arte plastice (1986-1990) și la Liceul „Dr. Ioan Meșotă”. În 1994 intră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
am mai stat vreo jumătate de oră pe bancă, în Parcul Gării, lîngă bețivi, cerșetori și țărani care-și suflau în mîini, tre ceau o sticlă de la unul la altul și luau din cînd în cînd cîte o bucată de slănină de pe o hîrtie de ziar. A fost o jumătate de oră infernală (infernul, da), dar asta nu pentru că era groaznic de frig sau pentru că eram înconjurați de fauna aia, pe care de fapt nici n-o vedeam. A fost o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
școlii, și a păzit cu credință școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuvîntării din 25 octombrie a Marelui șef: „L-ai auzit pe Ceaușescu la televizor? La anu’ o să avem fiecare cîte 90 de kilograme de carne!” „Asta înseamnă jumătate de porc”, a apreciat, aparent serios, unul dintre ei. „Cu sau minus slănina”, a adăugat batjocoritor al treilea, umoristul grupului. * Ce însemnătate, ce ecou are inconformismul într-un oraș de provincie? Pe cine afectează fronda mea? Cine se sinchisește de așa-zisa „grevă” a „profesorului Neacșu”? Dar de vehemențele lui „Ghiță” (pentru intimi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era după cum am zis sămânța (sâmburii) de dovleac care se zdrobea în cele patru orificii ale pisălugului. După ce sâmburii erau zdrobiți ca făina, erau prăjiți pe o piatră sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și fructe proaspete ; prost conservate, alimentele fermentau, adesea, se stricau, prindeau viermi și erau roase de șobolani. Se bea rom sau grog (rom cu apă) - cea mai frecventă băutură pe corăbiile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să treacă drept intelectuali. A fi vedetă îți asigură gloria aici, pe pământ; intelectualii, însă, sunt făcuți pentru gloria pe care leo va acorda posteritatea, deci pentru fericirea vieții veșnice. Iată că există vedete care vor să fie și cu slănina în pod, și cu sufletul în rai. Printre VIPurile care vor să facă figură de oameni culți, dacă nu chiar de cultură, există două cazuri care adoptă mijloace extreme pentru ași atinge acest scop. Este vorba de Mihaela Rădulescu și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de la vieri și de la porci înainte de trecerea a cel puțin 6 luni după castrare sau de la scroafe în gestație avansată. Masă minină a porcilor de tăiere trebuie să fie de 90 kg. Carnea trebuie scoasă de pe oase, curățata de: ganglioni, slănina moale, aponevroze, tendoane, cartilaje, si de cordoanele vasculare - nervoase mari. Carnea va fi tăiată în bucăți de circa 40 g. Pentru gelificarea conținutului recipientelor se admite un adaos de maximum 3% gelatina alimentară sau maximum 5% sorici sau tendoane peste
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
dus până la o pădure. Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă. Baba a zâs: - În zădar mereț’. S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea” (Urmeniș - Maramureș). Planul expresiei accentuează valoarea de hierofanie a apariției animale, imposibil
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sătească din colindele de fecior. Acțiunile lor nu depășesc granițele spațiului social ordonat: „Împăratu s-o gătat,/ În haine albe s-o-mbrăcat,/ La voinic și-o d-alergat”, „S-o dus până la pădure. Acolo ș-o făcut foc s-o fript slănină ș-o vinit o vulpe. Ș-o tât fugit acolo pântre ei. Ei o tras după vulpe. Vulpea n-o putut s-o puște. S-o dus vulpea”. Acțiunile apar cu o durată fulgurantă și trecerea lor instantanee nu poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la ciocnitul, când ziceam „Hristos a înviat”. După ce mama le scotea din boia, foi de ceapă, sfeclă roșie sau coajă de nucă verde, păstrată de anul trecut de la decojirea nucilor, le ungeam cu puțin ulei sau cu o feliuță de slănină, iar când se zvântau le lustruiam cu ceva moale, pufos, așteptând nerăbdători ca mama să ne laude pentru treaba făcu tă, ea fiind aceea care hotăra ale cui ouă sunt mai străl ucitoare, demne de a fi selecționate pentru a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de regulă aceasta prin gestul de a duce a doua zi, fie la casa mirelui, fie a miresei un dar simbolic : o găină, sau o altă pasăre de sacrificat pentru ospăț, câteva ouă, o sticlă de lapte, un dărab de slănină, o pungă cu făină, un blid de nuci sau orice credea de cuviință pentru a asigura o masă cât mai îmbelșugată. Nunta propriu zisă începe sâmbătă dimineața, când mirii merg separat la biserică, unde preotul satului, după ce îi spovedește le
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab de slănină ceea ce semnifică urarea, ce neîndoios se va împlini, ca gospodăria gazdei să fie tot mai prosperă, tot mai îmbelșugată. Un obicei ce se practica odată, dar care acum este pe cale de dispariție, a fost acela de a organiza MASA de după
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pentru limbrici ajută și usturoiul crud. Lingoare. Bolnavul se spală pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia o rudiță de oțel care după ce se arde bine în foc se pune în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
repetiții, fie la susținerea programului de sărbători. De asmenea mai angajau câte un om care avea sarcina să care desagii în care se colectau toate darurile primite la casele pe la care colindau, aceste daruri putând fi pe lângă bani, dărabe de slănină, colaci, carne de purcel, fructe, copuri cu vin sau cu rachiu și altele. Apoi ceata mai avea în vedere cinstea pe care o mai primeau de la mersul cu zoritul la cei ce își serbau ziua onomastică în perioada în care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mănânce din scovergă. Primul lătrat de câine pe care-l auzea, după ce apuca să înghită bucătura, îi spunea fetei în ce parte a satului se va mărita. Pe o spată a războiului de țesut, fiecare fată așeza o felie de slănină. Chemau apoi pisica și o lăsau să se înfrupte din acestea. Prima felie pe care o mânca desemna fata care se va mărita prima în anul acela, a doua pe cea de-a doua mireasă a anului și așa mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai știe despre el că executa icoane pe sticlă la comanda clientului, singurul criteriu pe baza căruia stabilea cuantumul onorariului pentru munca sa, fiind, nu valoarea artistică a lucrării ci dimensiunea acesteia. Iar plata o pretindea exclusiv în dărabe de slănină. Condiția era ca bucata de slănină pe care o pretindea să fie de aceleași dimensiuni cu icoana, inclusiv rama aferentă. De aceea se mai cunosc astăzi icoane de ale lui Țâmforea plătite la vremea lor cu slănina de pe mai mult
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
icoane pe sticlă la comanda clientului, singurul criteriu pe baza căruia stabilea cuantumul onorariului pentru munca sa, fiind, nu valoarea artistică a lucrării ci dimensiunea acesteia. Iar plata o pretindea exclusiv în dărabe de slănină. Condiția era ca bucata de slănină pe care o pretindea să fie de aceleași dimensiuni cu icoana, inclusiv rama aferentă. De aceea se mai cunosc astăzi icoane de ale lui Țâmforea plătite la vremea lor cu slănina de pe mai mult de o jumătate de porc. Numărul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în dărabe de slănină. Condiția era ca bucata de slănină pe care o pretindea să fie de aceleași dimensiuni cu icoana, inclusiv rama aferentă. De aceea se mai cunosc astăzi icoane de ale lui Țâmforea plătite la vremea lor cu slănina de pe mai mult de o jumătate de porc. Numărul de icoane pe sticlă realizate de acesta în cei aproape 50 de ani de asiduă și neîntreruptă activitate a fost impresionant de mare, multe dintre ele se află azi în colecții
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]