906 matches
-
și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se ție de scrisorile pe care le avem de la dânsul sub pecetea crăiască atârnată”. (subl. ns.- M. N.) Suntem evident, în fața unui act de alianță, în care cele două părți pot denunța, prin neîndeplinirea sarcinilor contractate, actul încheiat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prinț a domnului domn Vladislav”. În tratat sunt menționați și marele cneaz al Litvei și Jigmont, fratele lui Albert. Între amândouă părțile urma să fie liniște și pace veșnică, iar domnul și urmașii săi aveau să fie „în veacurile viitoare slobozi și fără grije și fără nici o primejdie din partea sus numiților” principi, ceea ce însemna recunoașterea deplinei independențe a Moldovei. Domnul se angaja să-l ajute pe rege cu sfatul și cu fapta împotriva tuturor vrăjmașilor. Regele și frații săi se angajau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au primit-o, să fie alungați. Se stipula ca domnul să se poată refugia în regat, cu familia, cu boierii și cu toată oastea lui, în cazul în care era silit de o putere mai mare. Domnul urma să fie slobod să se întoarcă în țară, iar regele trebuia să-l ajute să-și recapete tronul. În cazul în care regele Ungariei și al Boemiei și regele Poloniei vor merge împotriva turcilor, atunci Ioan Albert și frații săi „au să treacă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la aceste care. La 7
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și să nu îl poată lua”. La 12 aprilie 1458, Ștefan cel Mare întărește Episcopiei Romanului satele Leucușani, mai sus de târg, și Dragomirești, cu pod umblător
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noastră, iar de robie să fie iertat, el însuși și copiii lui, în vecii vecilor, și să nu îl aducem din nou în robie, și nici pe copiii lui, ci să se așeze în țara noastră, el și copiii lui, slobod și în bună voie și fără nici o nevoie, așa cum stau și trăiesc în țara noastră toți românii după legea lor românească, și să fie și să trăiască după această lege și după acest obicei...” Nu am întâlnit până acum nici un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va ierta, unde va trăi el în țara noastră, să trăiască acolo slobod, după legea românească, iar nimni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l poată lua.” Libertățile din punct de vedere religios, respectarea legii, așa cum era ea, legea românească, ne explică rostul informației transmisă tot de Reichesdorffer în legătură cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau iepe, sau fiare (animale sălbatice), sau jderi, sau helgii”. Nu aveau să plătească vamă nici în târguri, la Nistru, la Cetatea Albă sau la Chilia, sau la Dunăre, “sau oriunde în țara noastră, peste tot să le fie lor slobod și fără vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute.” Dându-i mânăstirii Humor ca obroc anual două care cu pește, se preciza că ele vor fi scutite de vamă la trecerea peste ape sau unde vor încărca pește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze un plan de măsuri în legătură cu demobilizarea oastei și a fabricilor. Ca să înlăture grozăviile foametei și a urmărilor ei, Sfatul Țării va lua toate măsurile, ca să fie arate și sămănate toate câmpiile slobode ale Basarabiei. 4. Să orânduiască alegerile drepte în așezământurile locale de sine ocârmuire, care încă n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptății și frăției ! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s-a declarat Republică Democratică slobodă. Înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am arătat dorința neclintită să trăim în unire cu republicile ce s-au înființat pe pământul fostei împărății rusești, alcătuind toți la un loc marea Republică Democratică Federativă rusească. Dar vremurile
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de peste Nistru, s-a proclamat neatânată, și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare. În astfel de împrejurări, și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta de la nimeni orânduirea vieții sale și popoarele Republicei trebuie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
buni de același sânge s-a ridicat un zid de negură. Apăsați de groaza și întunericul țarist, fără libertăți și fără lumină, ați trăit Dumnezeu știe cum. De la sufletul nostru la al vostru n-a putut trece nimic. Noi, cei slobozi în pământul nostru românesc, priveam cu jale cum neamul nostru din Basarabia se întunecă și se strânge, fără ca să-i putem da un ajutor. În vremea din urmă, durerea noastră a crescut, văzând cum dușmanii noștri au stăruit prin născociri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci trebuie îndrumați: "cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșală, iară tot nu se cade, să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșală în vremea nebuniei lui, nu se va certa, iar de va greși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
noi cu Sf. Paul: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt și harul ce mi-a fost dat, n-a fost zadarnic”. (1Cor 15,10). IV - Cu ajutorul harului divin să ne străduim a deveni curați la suflet, albi ca crinul, slobozi, departe de orice păcat. Să ne spovedim des, ca să fim mereu fără prihană, precum cere Sf. Paul (1Tim 3,2). În această muncă purificatoare să avem încredere nesfârșită în mila Domnului: „Qui dat lasso virtutem... fortitudinem et robur multiplicat...” - El
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-ndoiască de facultățile mele mintale, iar eu nu m-am străduit să-i schimb părerea. Nu i-am spus niciodată cât de tare mă temeam și-mi plăcea de rege. Despre așa ceva s-ar putea zice: capul nu mi-era slobod și neatârnat. Când tăcem, devenim dezagreabili - când vorbim, ajungem ridicolitc " Când tăcem, devenim dezagreabili - când vorbim, ajungem ridicoli" Tăcerea nu-i o pauză în vorbire, ci o treabă în sine. Cunosc de-acasă felul de viață al țăranilor cărora nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acest mediu era mai socializat și decât cuhniile de vară ale satului cu pardoseala lor de lut. Simțeam nevoia unei explicații și m-am oprit la cea mai simplă: când picioarele îți sunt așezate pe o netezime, limba ți-e slobodă sau nevoită să vorbească pe negândite. Ogorul nu-ți îngăduie s-o faci, fiind gloduros și avid de putreziciune. Asfaltului îi opui palavra, în vreme ce ogorului - încetineala greoaie a oaselor: lipsit de apărare, tragi de timp, șipentru că știi bine că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
turnătorii. O observație spusă cu jumătate de gură, și tot ar fi fost prea mult - iată o certitudine bine-nfiptă în scăfârlia tuturor. O vorbuliță nechibzuită ar fi putut avea consecințe dintre cele mai grele. Dar dacă o simplă învârtitură mai slobodă a limbii te și poate arunca în ghearele paznicilor, retezându-ți orice existență viitoare și năruind-o pe cea de până acum, înacest caz, fiecare e forțat să fie o insulă. Neîncrederea e mereu și pretutindeni sentimentul fundamental. Fiecare-i
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pus în discuție, să fie buni vorbitori, să nu aibă trac în fața camerelor de luat vederi și să se comporte firesc. În opinia celor din televiziuni, prima cerință se află pe ultimul loc, ba chiar e facultativă. Dacă omul e slobod la gură, are o gândire din topor, ba mai mult, e dispus săși împăneze dis cursul și cu aluzii sexuale, totul e perfect și orice subiect poate fi potrivit pentru el. Va găsi el ceva să improvizeze și va face
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mic accident din timpul unui spectacol. Nu mi-am putut imagina cât de tare am rănit-o și mult mai tîrziu am aflat că suferea și ea din cauza „rupturii ireparabile” - credeam noi - provocată de gura mea, un pic mai slobodă... Până la acest incident, relația noastră era ca de la fostă studentă, la profesoară: distanță respectuoasă, un pic de teamă (era foarte severă uneori, ca profesoară) și un soi de dragoste ca pentru o soră mai mare. După acest „divorț” stupid, am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prin restaurante și prăvălii "Benedictina", "Lichior Indian" și șerbet de vanilie. Au dispărut odată cu tinerețea! Deși a fost și ceva "la prima vedere", sămânța a încolțit, a dat flori și roade în timp, noi lăsând-o să crească în voie, slobodă, sălbatecă, sănătoasă și luminoasă. Ne-am întâlnit și ne-am despărțit de mai multe ori, fără să ne certăm, fără scene, fără adio, parcă știind că nu peste mult timp o să ne revedem, continuându-ne povestea exact de unde o lăsasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un petec, un petecuț, o sfoară, o sforicică de pământ, acolo, întărit cu hrisov și pecete domnească: "Să le fie ocină dreaptă slobodă de dajdie". Ce ziceți, le dăm? Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet fermecător, "De bună voie și nesilit de nimeni"... Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pune palma pe creștet și-și ia măsura. Când oi face vreo boacănă din prea mult neastâmpăr, tot atât de repede o s-o sucească de-o să-mi zică "cel Rău" au "cel Cumplit"... Nu vă luați după gura prostimii, că-i cam slobodă: acu' te-nalță, acu' te coboară, acu' te cântă, acu' te scuipă! Le-a trăsnit unora să mă hirotonisească "Mucenic al Moldovei". Eu gândesc că vor să mă batjocorească. Cum mi-ar sta, "Sfântul Mare Mucenic Ștefan cel Năzdrăvan", cocoțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă era încărcată de un dispreț crunt: „pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „ele ajung în politică doar verificate de șefi; „vocația femeilor e prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. „Trebuie să le
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la mine acasă", frază care a fost foarte comentată pretutindeni și considerată adesea ca expresie fidelă a unei judecăți de întîietate și dominare. În orice caz, dacă această vizită, în mintea monarhului german, era menită să întărească legăturile, devenite mai slobode, dintre Berlin și Roma, afirmăm, fără a ne hazarda, că rezultatul a fost contrar scopului urmărit. Salonic Reformele din Macedonia (1904-1905) Alături de Maroc și la fel de veche, problema care, în acel final de an 1903, solicita atenția și activitatea directă a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Schönbrunnului dă o pagină rară de poezie orientală, cu evlavii și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec, rudimentar verlainianism: " Căci la o parte uitîndu-se cinevaș, vede întru acea cuprindere de copaci, o bucată de grădină mare, limpede și slobodă la vedere, în feliurimi înfrumusețări de loze, cari pricinuiesc veselie; și întorcîndu-se la ceialantă parte, întristarea și posomorârea trebuie să-l coprinză, căci se află întru o întunecoasă pădure întocmai ca noaptea, cu feliurimi de figuri și șăderi ascunse, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]