991 matches
-
școlii etc.) sau care solicită o poziționare adecvată în clasă; atitudinea personalului din școala de masă față de această categorie de copii; posibilitatea folosirii instrumentelor de scris de către copiii care prezintă grave probleme de prehensiune; imaginea de sine și gradul de sociabilitate din partea copilului deficient; posibilitatea efectuării unor mișcări/activități într-o postură care să favorizeze normalitatea tonusului muscular în cazul copiilor cu afecțiuni motorii cerebrale (sechele ale encefalopatiilor cronice infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cunoști reacțiile tipice la diferite feluri de conflict. 13. Pe tot parcursul conflictului, rămâi o persoană morală - adică o persoană atentă și dreaptă. Negociatorul - 5 stiluri de comunicare: 1. Stilul emotiv - este caracteristic persoanelor la care dominanța este puternică și sociabilitatea ridicată. Persoanele cu acest stil : -sunt expresive, vorbesc repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
-sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă opinii clare, într-o manieră hotărâtă, deseori rigidă; -sunt dificil de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
de abordat, comunică cu oarecare efort și rămân adesea indiferente; -au un comportament mai dur, mai ferm, ridică mai multe pretenții; -sunt potrivite pentru negocierile bazate pe strategia de dominare. 3. Stilul reflexiv - este rezultatul asocierii dintre dominanta slaba și sociabilitatea scazută. Persoanele cu un astfel de stil: -sunt perfecționiste, își impun un puternic control emoțional; -exprimă opiniile într-o manieră formală, formulează adesea fraze prețioase; -sunt aparent liniștite, stau mai la o parte și par veșnic preocupate de ceva; -preferă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
detaliile și nu pot lua decizii rapide; -sunt introvertite, preferă singurătatea și nu sunt buni parteneri de conversație; -sunt puțin înzestrate cu aptitudini de negociator și sunt potrivite pentru strategia de evitare. 4. Stilul îndatoritor - rezultă din combinația dintre o sociabilitate ridicată și o dominanță slabă. Persoanele cu un astfel de stil de comunicare: -cedează ușor, se sacrifică, se supun, sunt răbdătoare, sensibile; -nu țin să se afirme, să joace vreun rol în luarea deciziilor; -ascultă cu multă atenție și înțelegere
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
a capacității de relaționare datorată anxietății, fricii de necunoscut, conștientizării deficitului. Copiii cu astfel de deficiențe pot dezvolta un grad scăzut de responsabilitate la mediu, dar cu timpul educația specială poate compensa și reduce comportamentul; - tulburarea reactivă de atașament cu sociabilitate nediscriminativă și eșec social impune diagnostic diferențial cu tulburarea autistă, dar evoluția favorabilă odată cu acordarea de îngrijiri și suport emoțional infirmă diagnosticul; - schizofrenia infantilă necesită în primul rând discutarea acestei entități nosologice, care nu există ca atare în nici unul dintre
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
rudelor) în favoarea unei slujbe, a unui cartier sau a unui oraș care îi aduce beneficii. Mobilitatea socială înseamnă la clasa de mijloc și o mobilitate geografică mai mare. Ea este însoțită și de o mobilitate culturală, de trecerea de la o sociabilitate familială la una instituțională, bazată pe amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
amiciții, gusturi comune, petrecerea timpului liber în același fel. Cultura loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt mai intense datorită proprietății și corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile automat
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
loisir-ului, cu formele ei instituționalizate (cluburi, concerte, teatre etc.), este mai puțin atractivă - desigur, și din cauza costurilor - pentru cuplurile muncitorești (Dumazedière, 1971). Ele continuă să trăiască prioritar în paradigma sociabilității familiale (Segalen, 1987). La clasa superioară, cu toate că e prezentă sociabilitatea nonfamilială, relațiile părinți-copii adulți sunt mai intense datorită proprietății și corolarelor ei (moștenirea, capitalul relațiilor umane, statutul social). Concluziile referitoare la stilurile de viață familială occidentale nu sunt transpozabile automat la realitatea din țara noastră. În condițiile în care însă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din interiorul sistemului. Literatura franceză de astăzi este dominată, cantitativ, de autoficțiune: de voința de a spune a unui număr tot mai mare de oameni În căutarea recunoașterii propriei autenticități; a unor oameni care, prin literatură, Încearcă să recupereze o sociabilitate defunctă. Una dintre loviturile primite de autoficțiune este apariția și Înmulșirea rapidă a blogului. Spre deosebire de romancier, care trebuie să aștepte săptămîni pentru ca volumul publicat să fie judecat de critici În paginile publicațiilor sau suplimentelor culturale, un blogger poate primi reacții
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că teatrul, fenomen viu, poate clătina printr-un spectacol interdicțiile și poate face abstracție de cele mai elementare măsuri de precauție. Teatrul reușește să formeze, potrivit termenului sociologic folosit de Durkheim, „comunități efervescente”. Comunități explozive capabile să producă o puternică sociabilitate, care comportă riscuri de contaminare de netăgăduit. Serviciile de informații nu-și slăbesc atenția și supraveghează constant un public din rândul căruia unii spectatori lasă deoparte orice prudență, nesocotesc constrângerile și se demască fără să le pese de urmări. Poliția
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
serie de probleme psihologice, relaționale, reacția lor fiind diferită în funcție de mai mulți factori: vârstă, sex, timpul trecut de la ruptura intervenită între părinți, calitatea relației trecute și prezente cu fiecare dintre părinți, raporturile cu frații și surorile, suportul acestor rețele de sociabilitate, apelul la specialiști ș.a. Dacă psihologii prezintă consecințele divorțului asupra stării psihice a părinților și asupra dezvoltării cognitive și/sau afective a copilului, sociologii, asistenții sociali vorbesc despre problemele familiilor monoparentale, victime ale „noii sărăcii”. Studiile în domeniul sărăciei arată
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
bine este un element fundamental”(Băban, 2003, p. 18). De aceea, componentele care definesc starea de bine (Băban, 2003) se referă la: - acceptarea de sine: acceptarea propriei persoane, cu calități și defecte, o atitudine pozitivă; - relații pozitive cu ceilalți: empatie, sociabilitate, încredere în ceilalți; - autonomie: independent, se conduce după propriile valori, se judecă pe sine după anumite standarde personale; - control: echilibru, face opțiuni conforme cu propriile valori; - sens și scop în viață: își propune spre îndeplinire anumite obiective pe termen mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tehnice care sporesc incomprehensiunea limbajului medical”. 3. Criminologia, ca ramură a științei dreptului, își propune clarificarea, din punct de vedere social, a fenomenului criminalității, a delicvenței juvenile etc., care au la bază un defect de socializare din partea individului. Explicarea genezei sociabilității constituie, de altfel, unul din obiectivele principale ale mai multor discipline psihologice: psihologia copilului, psihologia socială, psihologia judiciară etc. Cercetările criminologice au evidențiat faptul că fenomenul infracțional în rândul minorilor are multiple ți variate cauze, unele comune cu ale criminalității
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de inferioritate „normale”, care fie că n-au putut fi compensate, fie că au fost fixate, ca urmare a unor eșecuri repetate suferite într-un „context de solitudine socială sau de respingere socială”. Trebuie arătat că pentru A Adler, „sentimentul sociabilității” reprezintă partea cea mai importantă a structurii personalității, resortul socializării, al vieții morale și a înfrângerii tendinței spre putere. Altfel spus, pentru A. Adler, întreaga gamă de sentimente pe care o trăiește omul (cum ar fi, de exemplu, sentimentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
secundare”. Tiberiu Bogdan dă un exemplu revelator, în acest sens: „Dacă suntem crescuți în tandrețe și iubire grijulie, vom învăța că asocierea cu alți oameni este o sursă de satisfacție, și în cazul unei educabilități optime vom merge pe linia sociabilității. Dacă însă creșterea în condiții de brutalitate și violență, vom reacționa cu precădere brutal și violent, motivul acestui comportament fiind reacția învățată în mediul de origine”. De obicei, comportamentul uman nu este determinat de un singur motiv, ci de o
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o dună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive, și o lărgire treptată a cadrului social necesar formării sociabilității copilului și disponibilității de a ajuta, la nevoie, pe alții. Dezvoltarea creativității gândirii, a spiritului de ordine, a independenței în luarea hotărârilor, reprezintă factori psihologici hotărâtori pentru efectuarea unei activități sistematice și pentru exercitarea și coordonarea propriilor posibilități și capacități
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a sistemului psihic. În vederea sporirii eficienței psihologice a măsurilor psihopedagogice de restructurare și dezvoltare a personalității elevilor care trăiesc un puternic sentiment de frustrație, se impune îmbinarea optimă a condițiilor de „autoritate” și de „libertate”. Dacă „libertatea” formează premisa dezvoltării sociabilității, a sentimentului colaborării și încrederii în relațiile sociale, „autoritatea” este cerută, în schimb, de acele cazuri de insuficientă capacitate de autostăpânire, autoorganizare și autodeterminare în viață, de lipsa spiritului de răspundere personală. Îmbinarea armonioasă a condițiilor de autoritate și de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
restrâns (adaptabilitatea, entuziasmul, ingeniozitatea, încrederea în sine), caracteristici privind îndeplinirea sarcinilor și caracteristici sociale (abilitatea administrativă, popularitatea și tactul). Deși s-a descoperit că aceste elemente nu joacă același rol peste tot, inteligența, stăpânirea, încrederea în sine, sentimentul realizării, impulsul, sociabilitatea și energia par a fi corelate pozitiv cu conducerea într-un număr semnificativ de studii întreprinse de psihologi experimentali (Bass, 1981: 43-96). În ansamblu, așadar, conducerea pare să fie asociată cu aproape toate aspectele personalității umane. Rolul contextului social A
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alții"58. De asemenea, se pare că nu există chemare sau expresie ideologică a întoarcerii la părnînt, a păstrării sale, care să nu fie în același timp și exaltare a valorilor comunitare, o recunoaștere atentă a unei forme privilegiate de sociabilitate. Se considera că sub acoperămîntul colibelor și la temelia catedralelor trebuie să domnească o armonie colectivă deosebită. Astfel, în romanul lui Sebastien Mercier publicat în preajma Revoluției franceze, Melise, eroina retrasă la țară după o îndelungată hoinăreală mondenă, descoperă că are
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest caz, că ar fi putut fi suportată de cei care o interpretează. Dincolo de ironia cu care este privit trecutul, rămîne totuși surprinzătoare permanența acestor teme, a imaginilor și a stereotipurilor. La fel sînt și unele însușiri ce evocă o sociabilitate care se dovedește a fi regăsită și o viață comunitară ce se vrea a fi reconstituită. În vreme de secetă [declară un țăran întrebat în revistă despre recentele schimbări din societatea țărănească] cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de o ruptură între credință și cunoaștere, de o opoziție între omul credincios și omul de știință. La ceea ce pare a fi un șoc profund al conștiinței moderne, se adaugă totuși o altă constatare, nu mai puțin dureroasă: există o sociabilitate pe cale de a exploda, vechea solidaritate se erodează, vechile forme ale vieții comunitare decad. Și nu e vorba aici de o breșă ce se lărgește mereu între diferite grupuri sociale, de închiderea fiecăruia în el însuși, de interesele, de prejudecățile
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
urmărite în terapia prin muzică: Dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale Formarea unor deprinderi practice muzicale ( ritmice, melodice, de interpretare, de utilizare a instrumentelor) Educarea deprinderilor de a asculta muzică Echilibrarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive Dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii Îmbunătățirea orientării spațio-temporale și coordonării motorii Îmbunătățirea motricității voluntare Educarea expresivității mimico-gesticulare Dezvoltarea sensibilității cromatice muzicale - determinarea unor stări de deconectare, bucurie, încântare etc. Etape utilizate în mișcarea pe fond
Terapia prin muzic? la copilul cu deficien?e senzoriale multiple by Carmen P?tru?escu () [Corola-publishinghouse/Science/84052_a_85377]
-
E.D.P., București, 1974; IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974; MIELU ZLATE, Psihologia socială a grupurilor școlare, Editura Politică, București, 1972. 31. GH. T. DUMITRESCU, Metode și tehnici matematice în pedagogie, E.D.P., București, 1969. 32. NICOLAE C. MATEI, Sociabilitatea și temeiurile ei morale în colectivele școlare, E.D.P., București, 1973; N. RADU et al., Teoria grupurilor și cercetarea colectivelor școlare, E.D.P., București, 1976. 33. IOAN NICOLA, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, E.D.P., București, 1978. 34. MIRCEA ȘTEFAN, Pedagogia în fața
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la constatarea imposibilității de a edifica o sociologie a culturii... Care sunt motivele invocate? În principal, hegemonia sociologiei loisir-urilor, fondată pe conceptul "culturii de masă"; în egală măsură, o puternică dispersie disciplinară între diferite sociologii: artă, literatură, sport, cotidian, sociabilitate, socializare, științe, migrații... Un alt exemplu: Tratatul de sociologie coordonat de Boudon (1992) cuprinde un capitol intitulat "Cultura", care se apleacă asupra diferitelor aspecte ale fenomenului (filozofic, antropologic, sociologic), dar care accentuează totodată sentimentul că avem de-a face cu
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]