1,987 matches
-
sociale. Perspectiva cognitivă delimitează doar un set de opțiuni posibile. Selectarea uneia sau a alteia reprezintă un proces social, orientat social. Dacă vrem să înțelegem de ce s-a optat pentru anumite strategii ale tranziției, este deci necesar să investigăm procesul social-politic al construirii și alegerii strategiei. Pe de altă parte, interesul pentru examinarea validității cognitive a opțiunilor strategice a fost de la început o preocupare centrală a tuturor actorilor. Cine este în poziția cea mai bună de a realiza o asemenea evaluare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice, este necesar să fie explorate trei niveluri structurale: structura socială a societății românești în tranziție (grupurile social-economice și relațiile dintre ele), configurația noii clase politice și procesul de constituire a partidelor politice. La aceste paliere trebuie adăugată interacțiunea factorilor social-politici interni și externi. O asemenea perspectivă este insuficient explorată în sociologia actuală. Spre deosebire de teoria standard, teza fundamentală a teoriei dezvoltate aici este aceea că tehnocrația, atât în socialism, cât și în perioada inițială a tranziției, prezintă caracteristicile unei clase sociale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
larg de beneficii sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
istoric. În aceste condiții, forțele anticomuniste au fost motivate să se constituie rapid într-unul sau mai multe partide politice anticomuniste, intrând în competiție cu vechiul partid. Ulterior, partidele foste comuniste și-au modificat structural opțiunile politice sub presiunea schimbărilor social-politice, în noul context internațional, evoluând spre forme de stânga de tip european sau dispărând în timp. România nu a fost caracterizată printr-un asemenea drum. Dispariția Partidului Comunist a creat un gol ciudat în procesul politic, nu a existat un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și 69%). Mass-media și mecanismele democrațieitc "Mass‑media și mecanismele democrației" În evaluarea modului în care mass-media au realizat funcțiile de informare a publicului, facilitare a participării politice și monitorizare a funcționării instituțiilor politice, trebuie să ținem seama de contextul social-politic în care ele funcționează. Mass-media constituie sursa principală de informare foarte credibilă, fără a putea evita însă presiunile deformante ale procesului global de tranziție. Strategia tranziției a devenit atât pentru actorii politici, cât și pentru mass-media o dogmă, mai presus
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
au început în ultimul timp să se acumuleze tot mai multe critici. Poate cea mai devastatoare critică a politicii FMI, bazată pe acest principiu, a formulat-o Stiglitz, fostul economist-șef al Băncii Mondiale (2002). Față de această strategie, principalele grupuri social-politice (tehnocrația și reprezentanții săi politici, partidele istorice, salariații reprezentați de sindicate) au avut atitudini mai degrabă similare. Tehnocrația a susținut din rațiuni proprii acest program. Ea a fost în mod special interesată de eliberarea completă a întreprinderilor de controlul de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
explicativi. Pe de altă parte, explorarea factorilor intrinseci stimulează, prin însăși natura sa, explorarea alternativelor. Schema explicativă de mai sus poate fi completată cu o serie de conexiuni externe. Figura 8.2. Schema interacțiunii dintre lupta politică și explicație Interesul social-politic de a susține strategia tranziției adoptate generează o serie de circuite inevitabile. 11. Exercițiul democratic al dezbaterii publice tinde să fie înlocuit de un exercițiu autoritar-paternalist de „explicare” a opțiunilor strategice adoptate populației, despre care se presupune că nu le
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
spălare a creierului, intoxicat cu ideea pericolului extern - reprezentat fie de țările „imperialiste”, fie de țările (foste) comuniste „eretice”. Evenimentele din decembrie 1989 l-au lipsit nu doar de funcția pe care a avut-o (cu efectul ei de omnipotență social-politică), dar și de privilegiile de care dispunea ca „bun român” aservit regimului Ceaușescu. * Victor Frunză (Revoluția împușcată sau PCR după 22 decembrie 1989, 1994) nu are o demonstrație propriu-zisă; cartea sa este un pamflet coleric la adresa Puterii postcomuniste din România
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în cumul, ca lector, Dreptul roman la Școala de Ofițeri a M.A.I.; 1966 1968, lector, la Drept internațional privat la Cursurile postuniversitare, organizate de Ministerul Afacerilor Externe în cadrul Universității București; 1969 1970, lector Drept internațional, la Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu; în 1990, profesor la Școala de administrație publică și la Facultatea de Drept Hyperion; 1994 1996, lector -Dreptul roman și Dreptul diplomatic la Universitatea C. Drăgan Brașov; 1994 1996, a predat Drept diplomatic și consular la Universitatea Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
destindere politică, în condițiile afirmării puternice a interesului național, ca fundament al politicii externe a statelor (tendință amplificată de procesul decolonizării). Rezultatul, în planul dreptului internațional public, a fost afirmarea unui drept al coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică și organizarea internă a statelor. În prezent, suntem martorii unei noi etape în evoluția relațiilor internaționale cu implicații și în planul dreptului internațional public , caracterizată de dispariția confruntării ideologice Est-Vest. În perioada postbelică, dreptul internațional și-a lărgit în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
largă de probleme de interes internațional, între care un accent deosebit era pus pe relațiile de pe continentul european. Inițiativa românească la Națiunile Unite privind "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite" atrăgea în calitate de coautori alte 8 state europene mici și mijlocii, anume Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia și Ungaria, fiind adoptată de Adunarea generală a ONU la 21 decembrie 1965. Se constituia astfel "grupul celor 9" (căruia ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
România, care a și fost nominalizată în acest sens de delegația Est-germană. Conducerea acesteia a contestat României chiar și dreptul de a produce tractoare, afirmând că R.D.G. are performanțe superioare în domeniu. Delegația României a respins, ca nefondate economic și social-politic, pozițiile examinate și a susținut necesitatea dezvoltării armonioase, atât a agriculturii, cât și a industriei de fiecare țară. Elogiind poziția argumentată a delegației române, prezentată de vicepremierul A. Bârlădeanu, Gh. Gheorghiu-Dej a apreciat, la o întâlnire cu diplomații ambasadei noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este centrul de populație mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc. În prezent, sunt organizate un număr de 297 orașe. Municipiul este localitatea urbană cu un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viața economică, social-politică și cultural-științifică a țării. Municipiile în care își au sediile autoritățile publice ale județului sunt municipii-reședință. Există, în prezent, un număr de 103 municipii. Referitor la dispozițiile art.3 alin. (3) din Constituție și ale Legii nr.215/2001 privind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
climaterice, hidrologice sau așezării lor, prezintă importanță pentru ocrotirea sănătății și asigurarea odihnei cetățenilor, sunt organizate ca stațiuni balneo-climaterice. Referitor la județ, ca unitate administrativ-teritorială, legea prevede că acesta este alcătuit din orașe și comune, în funcție de condițiile geografice, economice și social-politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. În prezent, sunt organizate 41 de județe. Fiecare unitate administrativ-teritorială, precum și localitățile componente sau aparținătoare, precum și stațiunile balneo-climaterice, poartă o denumire. Potrivit reglementărilor în vigoare, atribuirea sau schimbarea denumirilor, județelor, municipiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de negociere mai mici). Precizăm că nu se poate generaliza care dintre clasificările prezentate poate fi aplicată și nici momentul aplicării; selecția întreprinderilor publice care urmează a fi privatizate trebuie să țină seama de structura economică specifică și de situația social-politică a țării respective. 3.3.3. Privatizarea materială și privatizarea managementului Privatizarea presupune, în principiu, abordarea a două aspecte sau coordonate, și anume: privatizarea materială, caz în care se modifică raporturile de proprietate, în sensul că întreprinderea devine proprietate privată
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
promovează acesta, de rolul pe care îl îndeplinesc piața și mecanismele ei în reglarea vieții economice. Reiterăm opinia exprimată anterior că existența, într-o țară sau alta, a unei forme a economiei de piață este determinată de evoluția opțiunilor forțelor social-politice existente, de psihologia socială. Viața economico-socială se poate îmbunătăți treptat numai într-o economie de piață în care se manifestă concurența, pentru că numai concurența poate înlătura paternalismul, birocrația, corupția, incompetența, adică mulți dintre factorii care frânează progresul economico-social. Un mod
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
prețuri și puterea de cumpărare. Procesul îndelungat de formare și dezvoltare a pieței, ca mecanism economic, a parcurs etape și căi diferite, caracterizate de o serie de particularități, în funcție de o serie de factori, cum ar fi cei de ordin istoric, social-politic și econo mic. Astfel, în unele țări, piața s-a creat în condițiile unei economii puternic deschise spre economia și piețele mondiale, în timp ce în alte țări procesul de dezvoltare economică s-a desfășurat în spatele unor măsuri de protecție a pieței
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
organ legiuitor și pentru că reglementa instituții cu valoare constituțională. În situația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale, și anume, când se schimbă regimul politic, ori când un stat își reînnoiește fundamental bazele politico-juridice, economice, sistemul social-politic, este necesară adoptarea unei noi legi fundamentale. Schimbările menționate au dus la adoptarea în România a unei noi Constituții în 1991. În anul 2003, ca urmare a progreselor înregistrate de societate, a avut loc o reformă constituțională prin revizuirea Constituției
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
se supună însuși parlamentul. Ultimul titlu, Titlul VII, Dispoziții finale și tranzitorii, cuprinde reguli privitoare la intrarea în vigoare a Constituției, conflictul temporal de legi, instituțiile existente și instituțiile viitoare. 1.3. Separarea puterilor în stat Orice proces de conducere social-politică desfășurat în vederea realizării unor obiective de interes general sau prin care se urmărește „binele comun” al națiunii presupune specializarea activităților statale, adică stabilirea unor organisme învestite cu autoritate, care să desfășoare neîntrerupt și potrivit anumitor metode, practici ori reguli, același
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
2. Considerații legislative privind serviciile publice locale în România În situația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale și anume, când se schimbă regimul politic, ori când un stat își reînnoiește fundamental bazele politico-juridice, economice, sistemul social-politic, este necesară adoptarea unei noi legi fundamentale. Schimbările menționate au dus la adoptarea în România a unei noi Constituții în 1991. Pe baza principiilor constituționale, a fost adoptată Legea administrației publice locale nr. 69/1991<footnote Publicată în Monitorul Oficial
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
dăm seama că mai importantă decât apetența pentru experiment și fronda de pe tărâmul estetic, rămâne, la Petre Stoica, raportarea polemică la realitatea ceaușistă și la varianta sa „ficționalizată”, distorsionată prin intermediul propagandei de partid. Așadar, în cazul acestei poezii, imixtiunea factorilor social-politici rămâne crucială, chiar dacă acționează mai curând prin ricoșeu. Îndeosebi în volumul Un potop de simpatii (1978), discursul liric face loc descripției, narațiunii, enumerării, iar eul poetic tinde să se efaseze în spatele obiectelor descrise. Notația neutră, proliferarea neistovită a lucrurilor, atingerea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
multor variabile și „complicarea” modelului Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile reale decât modelele neoclasice bazate doar pe interacțiunea intereselor pe de o parte (și care ar prezice o volatilitate ridicată) sau a celor sociologice instituționaliste bazate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu dizabilități Drd. Adriana Toma Politicile sociale au apărut ca o reacție la problemele specifice ale fiecărei țări și este elaborată prin mecanisme politice specific naționale, evoluția ei fiind influențată de configurația economică și socială, sistemul de valori, tradiția culturală, social-politică și instituțională. Politicile sociale desemnează „activitățile desfășurate prin intermediul statului (strategii, programe, proiecte, instituții, acțiuni, legislațieă care influențează bunăstarea individului, familiei sau a comunității într-o societate” Preda, 2002, p. 15Ă. Elaborarea și promovarea politicilor sociale, până în anii ’80, au fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
O problemă deosebit de sensibilă în acest sens este cea a prezentării rezultatelor către publicul larg prin mass-media. Marile cotidiene și posturi de radio și televiziune comandă masiv nu numai sondaje pe tema audienței, dar și pe alte probleme, în special social-politice și electorale. Realizate sau nu la comanda lor, aceste mijloace comunică date ale sondajelor, nu de puține ori, ca știri „tari”, de senzație. Aici, o chestiune fundamentală este aceea că, din motive de spațiu și de timp (dar și în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În construcții, organizare școlară, pedagogie, metode de evaluare, etică școlară, recrutare de personal, și nu În ultimul rând abordarea de activități extrașcolare care să solicite În mod adecvat pe fiecare copil. Ea subliniază necesitatea colaborării și coordonării activității medicale, școlare, social-politice, economice, pentru ca să cunoască continuitate pe toate planurile. În acest context, putem considera că există și anumite trepte la nivelul cărora se discută de integrare: prima ar fi cea parțială, realizată prin contacte directe, În timpul liber, neorganizate, spontane și de cele mai multe
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]