33,499 matches
-
unității, răspund în fața adunării generale a oamenilor muncii, forul suprem al proprietarilor și producătorilor, pentru modul de gestionare a patrimoniului și rezultatele economice obținute. Articolul 6 În desfășurarea activității potrivit prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării, unitățile socialiste își exercită în nume propriu drepturile și își îndeplinesc pe proprie răspundere obligațiile legate de gospodărirea fondurilor fixe și a celorlalte mijloace materiale și bănești din patrimoniul lor. De asemenea, unitățile socialiste răspund, în limita patrimoniului propriu și în condițiile
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
național unic de dezvoltare economico-socială a țării, unitățile socialiste își exercită în nume propriu drepturile și își îndeplinesc pe proprie răspundere obligațiile legate de gospodărirea fondurilor fixe și a celorlalte mijloace materiale și bănești din patrimoniul lor. De asemenea, unitățile socialiste răspund, în limita patrimoniului propriu și în condițiile legii, pentru orice pagubă produsă ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligațiilor ce le revin potrivit legii, contractelor sau altor acte pe care le-au încheiat. Articolul 7 Pe baza
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
și celelalte unități de comerț exterior răspund patrimonial pentru obligațiile ce le revin din contractele la care sînt părți sau din alte acte și fapte juridice legate de activitatea proprie de comerț exterior și cooperare economică internațională. Articolul 9 Unitățile socialiste, inclusiv unitățile de comerț exterior, nu răspund pentru obligațiile altor unități. Statul și nici un organ de stat nu răspund pentru obligațiile unităților socialiste, inclusiv ale unităților de comerț exterior, și nici acestea pentru obligațiile ce revin statului ori organelor de
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
și fapte juridice legate de activitatea proprie de comerț exterior și cooperare economică internațională. Articolul 9 Unitățile socialiste, inclusiv unitățile de comerț exterior, nu răspund pentru obligațiile altor unități. Statul și nici un organ de stat nu răspund pentru obligațiile unităților socialiste, inclusiv ale unităților de comerț exterior, și nici acestea pentru obligațiile ce revin statului ori organelor de stat. Răspunderea statului, respectiv a unităților socialiste, pentru alte unități, poate fi angajată numai dacă și-au asumat această obligație în mod expres
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
răspund pentru obligațiile altor unități. Statul și nici un organ de stat nu răspund pentru obligațiile unităților socialiste, inclusiv ale unităților de comerț exterior, și nici acestea pentru obligațiile ce revin statului ori organelor de stat. Răspunderea statului, respectiv a unităților socialiste, pentru alte unități, poate fi angajată numai dacă și-au asumat această obligație în mod expres prin contracte, acorduri sau alte înțelegeri internaționale. ----------------------
LEGE nr. 6 din 29 iunie 1988 privind statutul juridic al unităţilor socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106717_a_108046]
-
despre cele două valuri ale generației lirice '60 și despre evoluția pe care momentele diferite ale debutului editorial au marcat-o încă din start. Poeții care au debutat mai devreme, la începutul deceniului șapte, au luat rapid locul "modelelor" realismului socialist, impunându-se o dată cu neomodernismul de ei înșiși ilustrat. Exemplul lui Nichita Stănescu este cel mai relevant. Intrând pe scena poeziei noastre, el o schimbă, făcând-o să-i semene și să se raporteze, de acum înainte, la diversele lui experiențe
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
s-a conturat atunci o viziune a trecutului cu substanță rurală (satul se vedea îndeosebi periclitat cu întreaga-i suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar, întemeietor. Replică la versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională a unui lirism recuperator și totodată defensiv
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
reprezentative în paranteză: Laurențiu Fulga, Al. Mirodan, Mihai Beniuc, Tiberiu Vornic, Paul Everac, Dorel Dorian, Al. Voitin. CRITICA literară, "îndrumată de partid", are datoria să sprijine "competiția pentru actualitate, orientarea masivă, dominantă, a literaturii române către problemele concrete ale construcției socialiste" (p. 125). În mod curios, G. Călinescu, deși foarte activ în epocă, nu este evidențiat în mod special, cum nu fusese nici la capitolul literaturii interbelice, nici în secvența dedicată prozei proletcultiste, dar, e adevărat, este plasat în fruntea listei
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
acest conflict se concretizează în opoziția dintre burghezie și proletariat, perpetuată și în prima jumătate a secolului XX. Dintr-o perspectivă aparent estetică, dar în fond idelogizantă și tezist politică, toată istoria literaturii se organizează schematic pe axa realism-antirealism. Realismul socialist, în cel mai sănătos spirit revoluționar proletar, crește pe solul unei tradiții artificios amplificate a realismului critic. De cealaltă parte, antirealismul uneltește reacționar, diversionist, în spirit burghez, căpătând forme derutante și detestabile: simbolismul, poporanismul și semănătorismul la începutul secolului XX
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
de pildă) nu sunt pomeniți. Modernismul occidentalizant e oaia neagră a epocii proletcultiste, acuzat de cosmopolitism, formalism, evazionism, estetism, ermetism, decadentism, inaccesibilitate, spirit burghez, adică îndepărtare de popor. Pe măsura apropierii de actualitate, criteriul ideologic, al participării literaturii la construcția socialistă, e decisiv, fiind frecvent invocat. Literatura trebuie să ilustreze spiritul revoluționar al proletariatului, să mobilizeze, să participe la lupta pentru viața, societatea și omul noii epoci. Canonul ideologic e centrat pe genul liric. Poezia deține prim-planul, iar această mentalitate
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
ani, elevă a unui un prestigios liceu parizian (richesse oblige), cu o inteligență sclipitoare, se hotărăște să se sinucidă în ziua în care va împlini 13 ani, dar nu înainte de a incendia somptuosul apartament unde locuiește cu părinții (tatăl deputat socialist, mama BCBG, care, după remarca pertinentă a Palomei: "Are grijă să nu iasă afară pisica și să nu intre în casă portăreasă"), sora - Colombe, "normalienne" și cele două pisici pe nume Constitution și Parlament. Până atunci însă ține un jurnal
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
ca curent literar, realismul critic va fi folosit ca metodă de creație însă, menținându-și, totuși, mereu întâietatea încă multă vreme, în literatura noastră - și anume până la impunerea noii metode de creație, cea mai desăvârșită din câte au existat, realismul socialist" (p. 104). Cu alte cuvinte, așa cum istoria noastră a mers inevitabil și triumfător spre comunism, avându-și izvorul principal în pașoptism, istoria literaturii române a curs, cu unele meandre (rătăciri decadente), spre realismul socialist, derivat și dezvoltat din realismul critic
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
desăvârșită din câte au existat, realismul socialist" (p. 104). Cu alte cuvinte, așa cum istoria noastră a mers inevitabil și triumfător spre comunism, avându-și izvorul principal în pașoptism, istoria literaturii române a curs, cu unele meandre (rătăciri decadente), spre realismul socialist, derivat și dezvoltat din realismul critic antiburghez. Emil Boldan săvârșește a doua manipulare flagrantă când pune istoria noastră sub o influență rusească de la începutul secolului al XIX-lea (!) și sub influența decisivă a revoluției socialiste sovietice încă de la începutul secolului
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
meandre (rătăciri decadente), spre realismul socialist, derivat și dezvoltat din realismul critic antiburghez. Emil Boldan săvârșește a doua manipulare flagrantă când pune istoria noastră sub o influență rusească de la începutul secolului al XIX-lea (!) și sub influența decisivă a revoluției socialiste sovietice încă de la începutul secolului XX (p. 113), hipertrofiind importanța publicațiilor socialiste. Modernismul lovinescian, avangardismul și gândirismul sunt percepute și prezentate ca odioase diversiuni burgheze împotriva clasei muncitoare. Salvarea vine de la eliberarea de sub jugul fascist. Istoria și literatura se instalează
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
antiburghez. Emil Boldan săvârșește a doua manipulare flagrantă când pune istoria noastră sub o influență rusească de la începutul secolului al XIX-lea (!) și sub influența decisivă a revoluției socialiste sovietice încă de la începutul secolului XX (p. 113), hipertrofiind importanța publicațiilor socialiste. Modernismul lovinescian, avangardismul și gândirismul sunt percepute și prezentate ca odioase diversiuni burgheze împotriva clasei muncitoare. Salvarea vine de la eliberarea de sub jugul fascist. Istoria și literatura se instalează pe un făgaș de "transformare revoluționară", tendință exprimată din nou printr-o
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
lor spiritul de partid, orientându-se în concepția lor despre lume și viață după ideologia clasei muncitoare, având mereu în față marele exemplu al literaturii sovietice, scriitorii de după 23 August 1944 pășesc cu tot mai multă siguranță pe drumul realismului socialist, nouă metodă de creație care afirmă, în sectorul artistic, idealul socialist" (p. 119-120). Noua literatură, singura admisibilă, se recomandă prin caracteristici ce derivă din "lupta pentru construirea socialismului și pentru apărarea păcii": Aceste trăsături sunt orientarea spre realitatea multilaterală a
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
și viață după ideologia clasei muncitoare, având mereu în față marele exemplu al literaturii sovietice, scriitorii de după 23 August 1944 pășesc cu tot mai multă siguranță pe drumul realismului socialist, nouă metodă de creație care afirmă, în sectorul artistic, idealul socialist" (p. 119-120). Noua literatură, singura admisibilă, se recomandă prin caracteristici ce derivă din "lupta pentru construirea socialismului și pentru apărarea păcii": Aceste trăsături sunt orientarea spre realitatea multilaterală a vieții și modul de exprimare realist, împletirea dragostei de țară, a
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
construiește" (p. 120). Urmează tabloul literaturii române contemporane, așa cum se vedea el în 1961, dintr-o perspectivă proletcultistă încă neabandonată. Un prim paragraf prefigurează imaginea de ansamblu, ce urmează a fi detaliată. E canonul proletcultist reunind toate genurile literare. Realismul socialist i-a făcut să se convertească pe scriitorii din vechea generație, puși de Emil Boldan și, desigur, de regimul comunist, la loc de cinste, ca maeștri desăvârșiți, vârfuri ale ierarhiei proletcultiste cu acea parte a operei lor care a fost
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Dunării; Tudor Arghezi cu poemele 1907 și Cântare omului; Camil Petrescu cu dramele istorice Bălcescu și Caragiale în vremea lui și romanul-frescă Un om între oameni, dedicat, după cum se știe, tot lui Bălcescu. Aceștia sunt maeștrii supremi, reprezentând panteonul realismului socialist, având menționate și titlurile sacrosancte, modelele. G. Călinescu lipsește din această cea mai înaltă sferă, după cum putem observa. Al doilea cerc este format din: Cezar Petrescu, A. Toma, I. Călugăru, Geo Bogza și Mihai Beniuc - scriitori menționați fără evidențierea unor
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Călugăru, Geo Bogza și Mihai Beniuc - scriitori menționați fără evidențierea unor titluri de opere. Ierarhia e foarte severă. Al treilea cerc e format din scriitori a căror activitate a început înainte de război și s-au adaptat mulțumitor la exigențele realismului socialist (păstrez ordinea înșiruirii): Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Demonstene Botez, Marcel Breslașu, Maria Banuș, Eusebiu Camilar, Lucia Demetrius, Aurel Baranga, Horia Lovinescu, M. Davidoglu. În sfârșit, al patrulea cerc al ierarhiei proletcultiste e format din scriitorii cei
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
lui Emil Boldan). Așa arăta panteonul proletcultist în 1961, într-o sinteză a genurilor literare și într-o ierarhie riguros ordonată în funcție de vârstele scriitorilor, vârste care măsoară, prin vastitatea și exemplaritatea ideologică a operei, contribuția la legitimarea și triumful realismului socialist.
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
este cel al lui Pavel Chihaia. După ce în anul 1947 îi apare admirabilul roman Blocada (Editura Cultura Națională, prefață Petru Comarnescu), autorul rămâne în țară, dar renunță la literatura de ficțiune pentru a nu face concesii noilor imperative ale realismului socialist. Publică exclusiv studii de istoria artei. Se stabilește în Germania, în anul 1978, și devine unul dintre colaboratorii de mare prestigiu ai postului de radio "Europa liberă". În mai multe interviuri publicate după căderea comunismului vorbește despre romanul Hotarul de
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
fals, sub semnul ecourilor stârnite de "transformările revoluționare petrecute în marea țară vecină de la răsărit, Rusia", ce ar fi fost resimțite la noi încă din deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, și sub "influența covârșitoare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p. 113). E a doua falsă cezură istorică pusă de Emil Boldan în evoluția literaturii privită din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
închis, centralizat, etatizat, la unul deschis, multipolar, liberal, în care literatura nu mai este unica opțiune. Trecerea de la comunismul de ieri la capitalismul (fie el și chestionabil) de azi reprezintă nu doar o șansă istorică, o turnantă pentru fostul lagăr socialist. Ea este și un domeniu în sine, cu totul nou, în care atâția cercetători și-ar putea aplica și verifica teoriile, cu metodologiile, instrumentarul și obiectivele lor specifice. Elemente și aspecte istorice, sociologice, psihologice, filozofice, etnice ori antropologice, culturale în
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
Popovici dă în 1958 Setea, unul dintre cele mai interesante romane axate pe atmosfera vieții rurale, cu portrete memorabile de țărani și pictură de epocă, în contextul reformei agrare din 1945. Marile teme ale prozei oportuniste sunt colectivizarea și industrializarea socialistă - victorii ale comunismului în cele două domenii ale vieții sociale ai cărei actori sunt țăranii și muncitorii. Dar nu numai ei: activiștii de partid dețin rolul principal, al "înțelepților", deținătorii adevărurilor și ai soluțiilor de viață socială. Primele izbânzi, îndelung
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]