1,210 matches
-
eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și criză În comportamentul consumatorului Societatea de consum reprezintă o provocare a zilelor noastre atât pentru consumator, cât și pentru manageri și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de la societatea în care trăiesc? Care ar putea fi acel element fundamental permițând o abordare integralistă? Răspunsul este abordarea comunitaristă. Comunitatea reprezintă structura socială a cărei absență sau funcționare defectuoasă generează disfuncții sociale copleșitoare. Pentru rezolvarea problemelor comune la nivel societal este nevoie de coeziune socială crescută. Experiența comunitară este decisivă pentru prezența puternică sau, dimpotrivă, pentru gradul scăzut de coeziune socială. Demersul nostru este în mod asumat de factură macrosociologică, cu toate lipsurile pe care cititorul le poate găsi. 1
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
normativ juridic, nu este posibil ca întreaga arie a normativității să fie acoperită de normele juridice. Statul este o structură care acoperă totul și de aceea nu poate regla aspectele care țin de interacțiunea umană fundamentală, cea care reprezintă urzeala societală. La acest nivel trebuie să intervină alte mecanisme capabile să genereze ordine, coerență prin mecanisme specifice de control. Cu toții am auzit de mult prea multe ori întrebarea „Unde scrie?”, rostită de cei care asumă o libertate îngrădită doar de normele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ceea ce am putea numi „productivitate” socială, de exemplu capacitatea de a construi, mai precis de a cataliza apariția comunităților. În spațiul românesc contemporan, comunitatea este neputincioasă, lăsând astfel neîndeplinite diverse funcții atât în planul vieții cotidiene, cât și la nivel societal, aruncând societatea românească în anomie. Printre cauzele esențiale ale situației noastre actuale se situează și deficitul comunitar, operaționalizat prin diversitate comunitară scăzută, slăbiciune la nivelul comunităților existente, prezență deosebit de scăzută a spiritului comunitar, cu precădere în mediul urban. Toate acestea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
maghiare, germane, evreiești și a romilor. Toate acestea ne-au condus la conluzia că, din mai multe puncte de vedere, perioada comunistă a însemnat o slăbire consistentă a comunității și a spiritului comunitar, toate acestea având consecințe nefaste la nivel societal. Gravitatea lor este cu atât mai semnificativă cu cât nu am remarcat până în prezent modificări majore care să schimbe cursul consecințelor așa cum a fost stabilit cu decenii în urmă. 3.3.1. Comunitate și comunitate etnică Opțiunea pentru comunitate se
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să fie practic nulă. Chiar dacă nu face obiectul subcapitolului de față, trebuie să amintim succint faptul că toate aceste măsuri au provocat și continuă să provoace consecințe cutremurătoare asupra vieții sociale, cu repercusiuni grave asupra tuturor celorlalte componente ale sistemului societal. Capitolul 4 CONSECINȚE ALE ABSENȚEI SPIRITULUI COMUNITAR 4.1. Socializare și corupție în România contemporană. Incidența miopiei sociale Integrarea României în structurile Uniunii Europene, încă din fazele inițiale ale procesului, a adus în atenție problemele țării, plasându-ne în permanență
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
manieră pasivă. „Lucrurile” ar trebui să se așeze conform dorințelor într-o manieră inefabilă, iar faptul că nu se petrece nu este decât un reper al normalității. Dincolo de această abordare fatalistă, ieșirea din cercul vicios al funcționării defectuoase a sistemului societal se poate face prin concentrarea eforturilor în subsistemul educațional. Aceasta, desigur, ca decizie strategică a puterii politice. Cum însă la noi ciclurile de dezvoltare se suprapun ciclurilor electorale, este nerealist să sperăm într-o reformă structurală în acest domeniu de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nivel exterior presupune dezvoltarea complexității și la nivel interior. Astfel, pentru indivizi, complexitatea poate fi abordată prin creșterea competențelor. Pentru organizații, aceeași situație se rezolvă prin elaborarea și prin implementarea unor strategii flexibile și instructive în același timp. La nivel societal, aceeași complexitate presupune o structură funcțională care să încorporeze sisteme diferite<ref id=”1”>Cooke & Paccaluga, 2006, p. 263.</ref>. Către SBC (KBS) - momente cheie Eticheta asumată de SBC a apărut pentru început în domeniul economic, din nevoia de adaptare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
construcții - care le țin front sau doar fac pur și simplu parte din textura urbană. Primele sunt "retrograde" stilistic în raport cu celelalte, câtă vreme, în afara aspectului de "ustensil", edificiile - adevărată architectureparlante - aveau de "rostit" și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau despre unitate națională. Cum provinciile nou adăugate statului român trebuiau cu deosebire apropriate prin "colonizarea" noilor edificii ale puterii românești în contexte urbane pre-existente, care nu le erau consângene, imaginile rezultate din aceste compoziții forțate vor
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
pe fațade, dar care este de întâlnit în calitatea serviciilor comunale: aceea a higienei. Atât Marcel Janco, cât și G-M. Cantacuzino după el vorbesc în epocă despre necesitatea higienei și a luminii, ambele cu putință de pilotat la scară societală prin intermediul arhitecturii și a urbanismului edilitar - or, nu alta este și credința moderniștilor occidentali. Iată, pe scurt și inevitabil sumar, explicația celor trei fețe diferite, cu zone de contaminare reciprocă în zona de contact, a arhitecturii românești interbelice. Arhitecții români
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
care lucrase floarea arhitecturii și urbanismului românești, preconiza rescrierea din temelii a structurii urbane a târgului medieval proliferat acromegalic care erau, sunt încă, Bucureștii. Intervențiile majore în țesutul urban medieval, considerat "haotic" (din perspectiva unui regim de ordine și control societal totalitar) urmăreau un proces de upgrading urbanistic: "îndreptarea" rețelei stradale, monumentalizarea edificiilor autorității statale așezate în piețe ample, destinate paradelor de masse și aducerea la zi a serviciilor comunale. în definitiv, acest remake arhitectural al apuse(ne)i severități imperiale
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ale elitei acesteia) care îl trimisese acolo să o reprezinte. Tema forte a pavilionului este cea identitară. O țară care se rescrisese pe sine de câteva ori în mai puțin de un secol, unde care coexistau cel puțin două ipostaze societale (feudalism și capitalism, în feluritele sale ipostaze); în care societatea, în partea sa superioară mai cu seamă, era diversă ca structură și ca etnie; unde regele însuși era domn străin - atât Ferdinand, cât și Carol II veniți în România după
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
internaționale și se pot concentra asupra consecințelor și semnificației demersurilor lor pe scena internațională). În al patrulea rând, domeniul internațional nu este imun față de relațiile specifice instituite între guverne și ONG naționale, ceea ce face relevantă observația că ONG cu baze societale inclusiv mișcările sociale care pot lua formă globală sunt caracteristice mai ales democrațiilor liberale, în timp ce în alte regiuni pot fi identificate GONGO (ONG organizate de guverne), MANGO (ONG manipulate) sau GRINGO. În fine, există tendința de a circumscrie sfera ONG
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
Această viziune ortodoxă a realiștilor asupra relațiilor internaționale postulează existența unei distincții calitative între high politics în care sunt angrenate guvernele naționale și OIG și low politics unde își fac simțită prezența actori precum CTN, OING și ONG de la nivel societal. Evident, această distincție are la bază ariile tematice, sugerând existența unui domeniu rezervat statelor-națiune și OIG, conturat în jurul problematicii militare și de securitate, un monopol tradițional al guvernelor și în epocile anterioare. Chiar și în ariile tematice considerate deschise actorilor
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
2008-2010; coordonator prof. Maria Achițenei - limba engleză; b) Proiect Leonardo da Vinci „Calitate europeană și dobândirea de noi competențe în formarea viitorilor muzicieni instrumentiști”; s-a derulat în perioada 9.11.2009 - 29.11.2009. 4. Managementul schimbării La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional sau material pentru a se perfecționa cât mai mult. 5. Managementul timpului Profesorul trebuie să conștientizeze importanța gestionării
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
se restricționează niciodată libertatea individuală, pentru simplul motiv că această societate este singura lege pentru ființele din interiorul ei. Întrucât omul își respectă legile, el se mișcă, face alegerea, își exercită libertatea în interiorul legii lui, neintrând în contradicție cu mediul societal. Sigur, există și reversul medaliei, al restricționării libertății individuale atunci când, într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui, neintrând în contradicție cu mediul societal. Sigur, există și reversul medaliei, al restricționării libertății individuale atunci când, într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine qua non pentru exercitarea libertății este ancorarea ființei în domeniul posibilului. Nu există libertate fără posibilitatea de alegere și nu există alegere înainte de acțiune. Cu alte cuvinte, alegerea se realizează înainte de act, atunci când acesta
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
disputele religioase și respectul față de opțiunile religioase individuale sau colective 230. S-a argumentat că pluralismul presupune recunoașterea unei sfere non-statale, unde entitățile religioase și individuale sunt libere să aplice propriile standarde într-o direcție care se abate de la etosul societal predominant 231. În SUA, sensul autonomiei religiilor drept barieră în aplicarea drepturilor fundamentale a fost dezvoltat încă de la decizia Curții Supreme în cazul Episcopia Ortodoxă Sârbă c. Milivojevich în 1976: "pentru ca instanțele civile sa analizeze dacă acțiunile ecleziastice ale organelor
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
partid comunism mondial, Internaționala comunistă*, cu secții în aproape o sută de țări. S-a încercat implementarea de partide comuniste în societăți foarte diferite - în Europa*, în Asia*, în America Latină* și chiar în Africa* - coloratura specifică fiecăruia constituind dimensiunea sa societală, adică tot ceea ce, în aceste partide, ținea de cultura națională, regională sau chiar locală. Această diversitate geografică și culturală a putut crea impresia existenței unor comunisme diferite. Or, fiecare din aceste partide a rămas credincios cu strictețe codului genetic leninist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
prin mobilizarea unor „servicii de ordine” performante. în afara tradiționalelor mitinguri și defilări, serbările - cum ar fi cele ale cotidienelor PCF* și PCI*, l’Humanitî și l’Unita - caută să-i arate pe comuniști - dar și pe stângiști - în ambientul lor societal și național. Dacă agit-propul este principalul suport al subversiunii în regimurile neocomuniste, el este și un vector major al promovării URSS - mai apoi a Chinei* maoiste, a Cubei* etc. - și se articulează pe unele campanii de dezinformare* și de diversiune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
formată în prima jumătate a secolului XX din societăți muncitorești foarte diferite, în funcție de dimensiunea lor locală și profesională - și grupările comuniste care caută astfel să câștige în respectabilitate și chiar în sacralitate. Astfel PCF* și-a confecționat două chipuri: unul societal, împrumutând și conturul comunităților muncitorești care beneficiază de susținerea sa în apărarea intereselor lor, celălalt teologic, fundamentat pe dogma unui proletariat mondial angajat trup și suflet în armata având în frunte măreața URSS și militând în favoarea unei revoluții comuniste. Acest
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în URSS* sub Stalin* și în Cambodgia khmerilor roșii*. Ea vizează grupuri politice, sociale și/sau etnice, considerate a fi puțin sigure, ostile, chiar vinovate, în ochii lor și ai „patriei socialiste”. Dar ea constituie și o formă a ingineriei societale care i-a permis puterii să modeleze o societate* corespunzând proiectului său care ține de utopie* și de totalitarism*. Aceste migrații forțate răspund cerințelor a două logici. Prima este aceea a terorii și a profilaxiei; ea vizează „elementele socialmente periculoase
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
periculoase pentru a fi exterminate, dar destul de nocive pentru a fi îndepărtate de zonele vitale pentru putere - frontierele, marile orașe, Rusia istorică. Cea de-a doua logică este cea a utopiei și a voluntarismului, pusă în practică printr-o inginerie societală: deportarea procură o mână de lucru abundentă și ieftină care-i permite regimului să colonizeze și să exploateze regiuni în care condițiile de supraviețuire sunt dificile; ea permite de asemenea ștergerea particularităților naționale sau etnice, pentru a realiza utopia unui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lenin, partidul este format din intelectuali, revoluționari de profesie care îi aduc din afară clasei muncitoare conștiința revoluționară. în locul clasei, partidul este adevăratul actor istoric. Această inversare a rolurilor se află la originea dimensiunii totalitare a bolșevismului* debranșat de realitățile societale și pus în mișcare de utopie, de pasiunea revoluționară și de ideologia scientistă. Pe planul strategiei, Lenin impune în 1903, în programul PMSDR, noțiunea de dictatură a proletariatului; apoi, între 1905 și 1916, trăgând învățăminte din revoluția din 1905, care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]