21,114 matches
-
toate categoriile, avînd darul să-i țină pe toți și să-i păzească de orice rivalitate între ei...") și din Voltaire: "Bărbații o părăseau cu greu, dar ea se descotorosea de ei ușor, rămînîndu-le însă cea mai bună prietenă, fiindcă socotea amorul ca pe o simplă partidă de plăcere care nu angajează la nimic, iar prietenia ca pe cel mai sfînt lucru din lume". Dar cu osebire savuroasă ne apare o descriere burlescă a unui alai nupțial similicanin, fixat în apa
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Mă tem însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh naționalist care îmi este cu desăvîrșire străin și socotesc, de pildă, că minți malefice lucrează din umbră la "aducerea culturii și educației în aceeași stare haotică în care au fost aduse economia și finanțele", folosindu-se, între altele, de noile manuale alternative spre a pune în circulație idei ce
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
spre depășirea propriei condiții, ca și, pentru că, în consecință, zeii nu i se opun. Putem adăuga ceea ce eseistul susține, în opoziție cu teza lui Gabriel Liiceanu, prezentată în capitolul Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului din Tragicul. Pe cînd Liiceanu socotea periplul odiseic drept o dezordine, o rătăcire într-un spațiu fals, "un spațiu de interferență al tuturor legilor, un univers impur și hibrid", întoarcerea lui nesemnificînd decît "simpla corijare a unui accident", Ștef crede că, dimpotrivă, ne-am înstrăina de
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
că, de fapt, Eminescu a suferit de o schizofrenie, contestînd luesul. Dar pînă azi, cine n-a admis boala poetului altfel decît de natură luetică? Degeaba îl acuză pe Maiorescu pentru că i-a considerat lui Eminescu maladia de natură ereditară, socotind aceasta un element din sinistrul scenariu ucigător. Și în 1977 Gh. Ungureanu, vestitul arhivar, publica volumul Eminescu în documente de familie, în care originea ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau A.Z.N. Pop. Să mai spun că socotind că Eminescu a fost complet sănătos ar fi creat o operă de mare valoare în cei șase-șapte ani ai bolii. Dar se știe că nu e adevărat. N-a luat A.C. Cuza editorul Kamadeva drept o poezie nouă, apoi dovedindu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
pornește dintr-un acord: "în orice caz, ceea ce izbește la el (la român) - o vedem bine - e măsura. Nu numai în viața sa interioară, dar peste tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît și cei care o socotesc o virtute, împărtășesc opinia că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
izbește la el (la român) - o vedem bine - e măsura. Nu numai în viața sa interioară, dar peste tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît și cei care o socotesc o virtute, împărtășesc opinia că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă, mediteraneană, rațională, lucidă-suficientă". "E aproape o glumă - scrie
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
facă guvern cu legionarii și să se alăture Axei. Ceea ce Antonescu a și făcut, decretînd statul național legionar la 14 septembrie 1940. Maniu, revoltat, a alcătuit un memoriu aspru (de comun acord cu Dinu Brătianu) în care îi reproșa procedeul, socotit fatal intereselor țării. Hudiță a fost însărcinat să-i înmîneze memoriul generalului Antonescu. Generalul a răspuns că a procedat cum se cuvine, relatînd confidențial versiunea neștiută despre detronarea regelui, în acest fel salvîndu-le viața lui Maniu, Brătianu și apropiaților lor
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
a informat pe Maniu că Antonescu voiește să guverneze exclusiv cu legionarii și chestiunea discutîndu-se în Biroul PNȚ, dr. N. Lupu a exclamat: "Am scăpat de o belea și am dat peste alta". Iar Maniu, cu toată experiența sa politică, socotea, în septembrie 1940, înainte de constituirea statului național legionar, "că de Antonescu ne putem debarasa mai ușor". În conducerea PNȚ, atunci, se profilau două opinii divergente. Ion Mihalache cu ai lui (inclusiv Madgearu) socotea că țara trebuie să se alieze cu
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
Iar Maniu, cu toată experiența sa politică, socotea, în septembrie 1940, înainte de constituirea statului național legionar, "că de Antonescu ne putem debarasa mai ușor". În conducerea PNȚ, atunci, se profilau două opinii divergente. Ion Mihalache cu ai lui (inclusiv Madgearu) socotea că țara trebuie să se alieze cu Germania, pe cînd Maniu (căruia i s-au alăturat dr. N. Lupu și Hudiță) era împotrivă. Rămîne un fapt, mereu consemnat de Hudiță în întreg acest jurnal pentru perioada menționată, că Maniu și
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
o limbă necunoscută" în care să poată renaște "sîrbește", asemeni poporului a cărui dramă o simte cu fiecare fibră: "Acesta este ultimul neam de sârbi/ căruia Dumnezeu i-a permis/ să se descarce înjurând/ și asta să nu-i fie socotit drept păcat.../ Vă rog un moment de reculegere/ pentru cei în viață,/ a spus Sava Nemanici/ fraților săi sfinți în doliu,/ pentru că aceasta este ultima Serbie/ cu sârbi vii în ea...". Chipul mamei apare cu obstinație, la fel de constant ca cel
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
Aici doctrinarul legionar se transformă, prea zelos, într-un pledant în favoarea legionarismului, pe care îl absolvă de toate fărădelegile comise. Nici asasinatele evreilor în timpul rebeliunii nu sînt adevărate iar atîrnarea unora din cadavrele acestor evrei pe cîrligele de la Abator sînt socotite o invenție. Dar în cartea sa recentă, România în al doilea război mondial, dl Dinu C. Giurescu citează, la acest capitol, un document care atestă găsirea la Abator a cinci cadavre de evrei. Tot acest capitol din cartea d-lui
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
unde s-ar fi putut afla acel bulevard, important, al capitalei lor. Alții și alții se adunau în spatele celor opriți, interesîndu-se ce se întîmplase. Dintre toți inșii ce mi se păreau posaci, incomunicabili, doar unul o rupse oarecum pe franțuzește, socotindu-mă vreun urmaș al "banditului" de Napoleon, care ocupase Madridul, la începutul secolului al nouăsprezecelea, punînd la conducere un mareșal de-ai lor... Atîta mi-a trebuit! Să fiu luat drept un stră-stră-nepot al armatelor franceze ce ocupaseră Spania și
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
am vrut să întregesc imaginea țăranului român conturată în paginile citate ale revistei cu gîndul la cititorii avizați (i.e. potențialii scriitori). Apoi pentru că, avînd astăzi dreptul la adevărul întreg, pentru rostirea lui niciodată nu-i prea tîrziu. În fine, deoarece socotesc a fi sosit vremea ca astfel de mărturii zguduitoare să treacă din paginile unor cărți sau reviste cu tiraj limitat în manualele opționale de istorie și, de acolo, în conștiințele tinerilor. Este, cred, de o mie de ori mai urgentă
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
frenezie ultimativă a descoperirii? Răspunsul trebuie să depindă de felul în care alegem să interpretăm însăși chemarea de a călători, căci la danezul Andersen cu siguranță e vorba de o chemare. Sînt foarte multe, enorm de multe tratate despre călătorie, socotită în Evul Mediu a fi chiar o artă. Și mai multe sînt memoriile sau jurnalele de călătorie ale veșnic curioșilor europeni. Am citit într-un studiu despre pelerini și străini conceput în anii '60 de doi norvegieni (nu va fi
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
După cîte știu domnia sa nu suportă deloc săgețile critice". Sau despre condescendența lui Adrian Marino: "A. Marino, acest infatigabil vînturător de fișe critice mereu juste (de altfel) - grăiește cu netulburată superioritate (în Cronica) despre Pompiliu Constantinescu pe care "personal" îl socotește mai prejos decît pe Vladimir Streinu. Deși se vede cît de colo că nu-l prețuiește îi acordă totuși, parcimonios, cîteva merite de ideolog literar". Despre "rezistența" foarte confortabilă a lui Eugen Jebeleanu: "Eugen Jebeleanu, lup cenușiu, tăios în aparență
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i democrație. Poate unii democrați - aceștia-s câțiva, aristocrați. Eu am fost întotdeauna o democrată și, de la bun început, am simpatizat cu revoluția rusă. Eu îl apreciez mult pe Lenin și socot că Stalin al vostru este un om remarcabil. Deși, în sfârșit, eu și soțul nu suntem comuniști și nu avem de gând să devenim comuniști."" Epitetele măgulitoare la adresa lui Lenin și Stalin erau pură diplomație, de vreme ce soții Enescu veniseră la Moscova
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
Uniunea Europeană și în NATO, toată lumea politică ar trebui să fie de acord cu câteva principii, și să încerce să le și aplice. Or, în realitate, marele principiu politic e cel al supraviețuirii parlamentare sau al câștigării de voturi fără a socoti și riscurile acestui câștig. Promisiunile opoziției au chiar mai puțină acoperire decât cele ale puterii. Fiindcă, dacă ajunge la guvernare, opoziția va trebui să dovedească repede că nu și-a mințit alegătorii. Altfel, ar putea intra în criză de încredere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
trebuit să țin jurnalul acelor nopți cumplite. Toate rezervele mele de poezie s-au dus atunci. După aceea, nu mai puteam fi decît prozator. Pe măsură ce somnul revenea, pierdeam puținul lirism ce-mi rămăsese". Continua să aibe stări de disperare pură, socotind că sinuciderea e singura soluție, singura mîngîiere, poarta cea mare, trecînd dincolo, ocolind moartea. La 13 februarie 1969 (însemnare datată) "Azi-dimineață m-am gîndit din nou că sinuciderea e singura soluție, că toate celelalte nu sînt decît soluții de compromis
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
ca, legat de dezbaterea iscată în jurul unui text al lui Gabriel Liiceanu, să publicăm acest text. Publicarea lui permite rectificarea unor procese de intenție, ba chiar a unor categorice deformări ale textului, pe care nu ne putem mulțumi să le socotim inevitabile cîtă vreme citatele sunt reluate de la un autor la altul." Logica suspiciunii și derapajele argumentative discutabile ale celor ce s-au simțit lezați de demersul lui Gabriel Liiceanu de a invoca, în omagiul adus lui Sebastian, propria experiență din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
partid) care se pricep la toate și nu se pricep la nimic, iertate fiindu-ne afirmațiile îndrituite. Numărați-i pe degetele celor două mîini pe cei înzestrați cu har și pregătirea necesară... Septuagenarul cu smile neostenit preferă posturile de conducere, socotindu-se multilateral pregătit și dotat, după modelul "geniului de la Kremlin", deoarece, de la Ilici citire, în pofida marilor sume de bani manipulate de către Lenin (surse germane?), Stalin, Troțki (surse americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat constant, dacă-i întrebai
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
a decernat titlul de Regina mamă. În țară se decretează statul național legionar și familia regală, izolată fiind de general, asistă neputincioasă la dezmățul dezlănțuit de legionari, pe care Antonescu nu-i putea deocamdată stăpîni. Regele domnea formal. Iar Antonescu, socotindu-l prea tînăr, nu-l consulta deloc, toate deciziile luîndu-le el, conducătorul statului, în problemele interne și externe. Regina mamă a fost însărcinată să-l viziteze pe Hitler, cu care a convorbit, indecis, vreo jumătate de oră, la 10 decembrie
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
înșine întrînsul. Golul constituie o trapă la fel de periculoasă pentru cel ce l-a iscat ca și pentru cel ce refuză a-l recunoaște. Putem oare adresa exclusiv laude creatorilor de gol ideologic, indiferent de statura intelectuală a acestora? Virgil Ierunca socotește pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
analiză) niciodată. Pe cei ce "recunosc" necesitatea revizuirilor la modul pur teoretic, rămînînd captivii truismelor. Pe cei ce se feresc de punctele de vedere înnoitoare în raport cu numele "mari", cu statuile literelor noastre. Pe cei ce-și conduc corabia cu pînze, socotind că au săvîrșit o deosebită ispravă, cel mult pînă la iluzoriul liman al Caitelor critice. Un tînăr prieten critic a crezut nimerit a afirma că l-aș "mitiza" pe Virgil Ierunca. Dar acesta a intrat singur în legenda pe care
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
am lua-o. Este adevărat că victima, un ins orbit de gelozie, îi primejduise eroului viața, înfigându-i în spate un cuțit, iar năpraznica lovitură cauzatoare de moarte pe care eroul i-o administrase fusese o reacție de apărare. Astfel socotiseră și anchetatorii care nu i-au mai deschis proces. Tenebroasa și oribila întâmplare desigur că nu este biografică ci imaginată, trecută în contul personajului ca una din premisele îndepărtate ale angoasărilor de care va fi bântuit mai târziu. Acționase difuz
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]