1,510 matches
-
mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată câteva deosebit de pitorești: Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat, Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mulțime de descâmtece și “rețete”, care circulau în veacul lui Cuza și Creangă. Iată câteva deosebit de pitorești: Descântec pentru a se mărita o fată Foc, focușorule, Tu te-i înveli, Eu te-oi dezveli; Te-i face șarpe, balaur Cu solzii de aur; Te-i duce la ursitorul meu Care e de Dumnezeu dat De oameni buni îndemnat, Ca să-l visezi la masă șezând, Vin bun bând, Pâine albă mâncând, Iar în brațele lui eu șezând; Pe pernă culcat, Să-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Este răspândită în Europa, Africa de Nord și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de varză și rapiță din Câmpia Română. Descriere. Adultul are 2,5 - 3,2 mm lungime, de culoare neagră, cu luciu albăstriu sau arămiu, acoperit cu solzi și perișori cenușii. Rostrul este lung și îngroșat la vârf. Pronotul este prevăzut cu o dungă longitudinală albicioasă. Elitrele prezintă în zona scutelului o pată albă, caracteristică. Antenele, vârful tibiilor și farsele sunt roșcate (Fig. 9 a). Oul este oval
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fallax Schultz. Răspândire. Este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are 2,2 - 3,0 mm lungime, este de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară cu granulații fine (fig. 10). Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are 2,2 - 3,0 mm lungime, este de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară cu granulații fine (fig. 10). Larva are 3,0 - 5,0 mm lungime, este apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor. Dacă literatura lui Eliade, privită ca fiică a mitologiei, tinde să recupereze beatitudinea din illo tempore, numele face parte din acest plan de recucerire a condiției paradisiace. Darul tinereții (fără de tinerețe, căci, în fapt, solzii au căzut de pe ochi) pe care personajul îl primește se situează în prelungirea problematicii dezbătute de către doctorul Tătaru din Les trois Grâces: de ce numai cel care este amenințat de cea mai gravă primejdie are șansa de a dobândi tinerețea fără
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Editura Saeculum I.O., București, 1998, p. 160; Tudor Pamfile, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997, p. 454. 167 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., p. 427: focul se face "laur, balaur/ Cu solzii de aur,/ Să te duci la ursitorul meu,/ Să-l împungi, să-l străpungi./ Cu nouă cozi întorcătoare,/ Cu nouă picioare îmblătoare,/ Cu nouă împungătoare/ Și să mi-l aduci" etc. 168 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu făptura strălucitoare a inaparentului nu deschide orizontul înțelegerii; se dă ca autodonație a sensului în ipostaza pre-începutului posibil, așa cum ne este dat în Eon spre sâmbure 13: "te voi întâlni în ultima/ răsfrângere-n sine a golului/ acolo unde solzii timpului/ se dizolvă-n fântâni". Dacă întâlnirea este cu adevărat o între-vedere, aceasta în dublul său sens: pe de o parte, reciproca oglindire - coprezență reflectată - a ceea ce prevestește semnificarea într-un semn de prezență și preînțelegerea saturată intuitiv; pe de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
al dizolvării. Dar ce sens poate avea această frângere pe dos, răsfrângerea unui gol care se arată drept ultimul posibil? Și apoi, ceea ce se întoarce astfel și creează locul întâlnirii nu arată ceva în chiar miezul golului răsfrânt, acolo unde solzii timpului se dizolvă-n fântâni? Imaginea aceasta, apărută din gol, e forma pe care o ia ceea ce nu poate să apară decât autorevelându-se într-un altul propriu, pe care îl generează din sine: arătarea unui semn plin a cărui perspectivă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sine: arătarea unui semn plin a cărui perspectivă aduce în înțelegere posibilul unei relaționări. Într-adevăr, semnificatul conținutului spiritual este inteligibil doar în forma internă a semnificantului prin care apare, în imaginea în care el se in-formează14. Putem "vedea" cum solzii timpului se dizolvă-n fântâni? Altfel spus, ne dă fenomenologia doar apariția ca atare, fără hermeneutica prin care, în chiar vizibilul apariției, să înțelegem ceea ce apare?15 Dar ar avea vreun rost să înțelegem timpul întâlnirii într-un gol răsfrânt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care o topește în viziune, laolaltă cu vălul descoperit: "când voi fi în tine, Lumină/ înconjurat de Lumină,/ spulberă/ acoperământul acesta/ țesut peste ochi/ peste inimă"9. Acum - în perspectiva acestui posibil al imposibilului -, "când gândul începe să vadă/ și solzi, din privire, să cadă",10 revelația e deplină, invizibilul își arată imaginea, căci "nimic nu va rămâne ascuns"11, tot ce era acoperit se descoperă, "toate i se arată precum sunt" "și acoperământul/ trupul/ vălul/ tot cortul cerului/ se face
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
îi reținuse pe ei dincolo, de partea neființei, împiedicându-i să țâșnească în deschiderea vitală de deasupra, alături de el. Dăruit cu ei la naștere, îi pierduse la tragica-i renaștere din botul stihiei; între ei se insinuase neînduplecat pielea cu solzi de țiglă a acoperișului, pe care de atunci continuase s-o poarte mereu lipită, pe sub haine, de-a lui, adaptându-se treptat la atrocea ei hipersensibilitate și crescând, practic, în și prin ea. Atingerea țiglăriei îi devenise, cu anii, o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dar exterior. Numărul îi reușea în primul rând pentru că, adevărul având o natură spiralată și diferite grade de profunzime, Pasife se pricepea să-l răsucească după voie, plonjându-și mâna în el cu naturalețe, ca și cum unghiile ei ar fi fost solzi crescuți direct pe el. Cert e că nimeni n-ar fi putut spune unde se termina mâna și unde începeau șerpii râurind prin ea: mâna reginei le era schimbătorul oficial de piei. Coroana regală - în formă de șarpe încolăcit, se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
peri" (cf. gr. λεϊος, -α, -ον adj. "neted, drept"): med. ro. leiomion s.n. (cf. fr. léiomyone s.m.; en. leiomyioma); lentilă- "lentilă" (cf. lat. lens, lentis s.f. "linte"): med. ro. lentilă (cf. fr. lentille, s.f.; en. lens) lepido- "în formă de solz", "placă, crustă" (cf. gr. λεπίς,-ίδος s.f. "învelitoare, solz"); lepto- "mic, subțire" (cf. gr. λεπτός, -ή, -όν "limpede; fin, subțire; mic, subtil"): med. ro. leptozom adj. (cf. fr. leptosome adj.; en. leoptosome); lesb(i) - din insula Lesbos (cf. lat. Lesbius
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
med. ro. leiomion s.n. (cf. fr. léiomyone s.m.; en. leiomyioma); lentilă- "lentilă" (cf. lat. lens, lentis s.f. "linte"): med. ro. lentilă (cf. fr. lentille, s.f.; en. lens) lepido- "în formă de solz", "placă, crustă" (cf. gr. λεπίς,-ίδος s.f. "învelitoare, solz"); lepto- "mic, subțire" (cf. gr. λεπτός, -ή, -όν "limpede; fin, subțire; mic, subtil"): med. ro. leptozom adj. (cf. fr. leptosome adj.; en. leoptosome); lesb(i) - din insula Lesbos (cf. lat. Lesbius, a, um adj. ,,din Lesbos; lesbian; cetățean lesbian/ locuitor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
spălate, pâine înmuiată în lapte și stoarsă bine, sare și piper. Se amestecă toate la un loc, apoi umplem peștele, după care îl coasem la burtă și-l așezăm într-o tavă. Se face un sos din ulei, ceapă tăiată solzi, castravetele murat tăiat mărunt, patru sau cinci măsline fără sâmburi și un pahar de vin. Peste acest sos punem peștele și dăm la cuptor să se frigă la foc mic. Se servește decorat cu lămâie și țelină tocată mărunt. CREVETE
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tocate mărunt, 30 g ulei, 3 roșii curățate de pieliță și de sâmburi și tocate mărunt, sare, piper, ghimbir și pătrunjel tocat. Peștele îl ungem cu ulei de măsline, după care îl punem pe grătar la prăjit, dar necurățat de solzi. Apoi îl așezăm pe platou, lângă el punem sosul din ceapă și cartofi care au fiert în apă clocotită timp de 20 de minute. GUSTARE RAFINATĂ - F ILÉ DE STURION CU CAVIAR Tăiem sturionul felii, pudrăm puțină sare, apoi îl
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Scoatem sepia și lăsăm ceapa să fiarbă 25 de minute. Dăm gust de sare și piper. Se servește câte o sepie și două linguri de ceapă, cu decor de mentă și felii de roșii. SOMON AFUMAT Se curăță peștele de solzi și viscere, se spală bine, apoi se presară cu sare mare, se stropește cu oțet din mere și lăsăm să stea o oră. Clătim peștele la jet de apă, după care îl pudrăm cu condiment pentru pește ( sau piper, delicat
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCĂ CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate din apă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
punem în borcane. Legăm vasele și le punem în pături până a doua zi. SALATĂ DE TOAMNĂ (3) 1 kg gogonele, 1 kg gogoșari, 1 kg ardei kapia, 1 kg ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă Ceapa se taie solzi și se înmoaie într-o cană de ulei. Morcovul se fierbe pe jumătate, după care se pun la fiert o cană de oțet, 2 căni de apă, 3 linguri de sare, 2 linguri de zahăr și condimente. După ce clocotește, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se sterilizează timp de 20 minute la cuptor. SALATĂ DE TOAMNĂ (4) 3 kg gogonele, 3 kg gogoșari sau ardei, 1 kg morcov, 1 kg ceapă, 750 ml ulei, 250 ml oțet, sare, piper, foi de dafin Se taie ceapa solzi și se călește până se înmoaie, apoi morcovul se dă pe răzătoare, iar celelalte se taie cubulețe și se pun peste ceapă rece, se adaugă condimentele și oțetul, apoi se pune în borcane, se leagă și se sterilizează timp de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
hrănească cu ea alte viețuitoare ale pădurii. Pielea șarpelui a fost trasă pe un băț, pe care îl avea pregătit drept baston. Toamna, când terminasem de lucru, am văzut bastonul cel învelit cu pielea șarpelui, că începuse să-i cadă solzii. Cunoscător, șeful care ne conducea echipa, ne-a explicat că era perioada când șarpelui tocmai îi cad solzii, adică momentele regenerării. Spusele și întâmplarea în întregime ne-a servit și ca o bună lecție de științele naturii. Și poate și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
avea pregătit drept baston. Toamna, când terminasem de lucru, am văzut bastonul cel învelit cu pielea șarpelui, că începuse să-i cadă solzii. Cunoscător, șeful care ne conducea echipa, ne-a explicat că era perioada când șarpelui tocmai îi cad solzii, adică momentele regenerării. Spusele și întâmplarea în întregime ne-a servit și ca o bună lecție de științele naturii. Și poate și de gastronomie! Zilele și nopțile cu echipa la muncă în munte a u fost încărcate și de momente
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe cea care s-o facă să sufere mai puțin. Cuvintele se îmbulzesc și se ciocnesc în capul ei și pe claviatură. Între timp, fluviul de hârtie se umflă, clasificarea nu progresează, iar zugrăveala din baie se coșcovește, căzând în solzi mici pe savonieră, pe lavoar, pe gresie, lipindu-se de tălpi și răspândindu-se în întregul apartament. Așteaptă să se usuce pereții înainte de a o reface, dacă o vor mai reface vreodată. Dezagregarea mediului avansează mai repede decât cartea ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zării și, aflată în singurătate, trece ca o umbră prin desișuri. Frunza căzută în drum îmi pare ca o nevinovată mirare și mă tulbură lăcomia celui ce înghite până și vaga împotrivire. Ultima dorință ar fi ca somnul ei, sub solzii așternutului nepăsător, să fie un vis fără suspine. Și va auzi ea cu o voce de rouă izvoarele care îngână muzici domoale înălțate din iarba șanțului. 88 Îmi plac comoditățile și confortul, dar suport și incomoditățile de tot felul, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]