4,641 matches
-
și nimeni în ținuturile sale nu poate ca să meargă 48. Ierusalim, Emanația să, a devenit ruină, Micuții ei uciși sînt pe la colț de străzi 49, Si însăși ea captivă-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare spadă, O, tu, neîntrecut în slavă și mărire! Să-i nimicești pe-mpilătorii-aceștia ai Ierusalimului și pe aceia ce la ruină duc pe Silo". Așa vorbiră solii lui Beula. Plecînd tăcută, Familia Divină nalta Universalul cort Peste Înaltul Snowdon, și-nchise Solii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să aibă loc căsătoria Alzirei cu Gusmano. Zamoro, deghizat în soldat spaniol, s-a înfiltrat în mulțimea care asistă la ceremonie. În momentul în care Gusmano încearcă să ia mâna Alzirei, Zamoro îi înfige un pumnal în piept. Sute de spade spaniole îl țintesc pe Zamoro care spune: “Loviți,!...Și pentru ca să mori, Gusmano, învață tu de la mine!” (Colpite!...Ed a morir,,Gusmano, impara tu da me). Gusmano însă cere că Zamoro să fie iertat (Io del mio Nome odo la voce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
adunării și într-un discurs emoționant se adresează celor două fracțiuni rivale implorăndu-le să redea pacea și unitatea orașului Genova (Plebe! Patrizi). Convins acum că Simon Boccanegra nu este autorul răpirii, Gabriele dorește să predea sabia să Dogelui (Ecco la spadă). Dogele îi permite să-și păstreze sabia sub cuvânt de onoare că va rămâne sub pază gărzilor dogale până când se va face lumină în ce priveste complotul. Gabriele accepta. Apoi Dogele îi cere lui Paolo că împreună să-l blesteme
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Alvaro apare cufundat în gânduri. Carlo îl întreabă dacă este complet restabilit pentru a se duela cu cineva. Cu cine? - întreabă Alvaro. Aflând adevărată identitate a prietenului sau și faptul că Leonora este încă în viață, Alvaro refuză să tragă spadă. O avalanșă de insulte îl determină însă să accepte duelul, dar un grup de soldați îi despart. Alvaro, disperat, se decide să se retragă și el la o mănăstire. Soarele este acum sus pe cer și tabăra este invadată de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
încearcă să asocieze stilul publicistic cu istoria literară. Linie curmată, din păcate. Se pare însă că adevărata vocație a lui A. este romanul polițist. Aici lecția unor Chase ori Chandler a însemnat foarte mult. Eroul este un amestec de Sam Spade și Marlowe, superman flegmatic și Don Juan pe cât de păgubos, pe atât de invincibil. Cu certe calități scenaristice (Atac în bibliotecă, 1983, a și fost ecranizat după 1990), proza polițistă a lui A. are toate ingredientele „meseriei”, inclusiv doza de
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
al trândăvelii și plictisului, tinerii vedeau cum le pier puterile. Toți acești gladiatori Îmbibați În uleiuri purtau În adâncul sufletului o suferință de neîndurat. Cei mai bogați au devenit libertini; cei cu o avere modestă au ales fie roba, fie spada; iar cei săraci s-au aruncat cu entuziasm În marile cuvinte și-n acțiuni fără de scop”. Dar dacă refuzai aceste căi? Dacă alegeai să fii altfel? Iată de ce disidența propusă de modelul dandy a prins la toți, dincolo de clase, dincolo de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
s-au stins, fie sunt bătrâni și mult prea obosiți să Își mai etaleze seducătorul stil. Spre a-și astâmpăra melancolia, ei rememorează plini de nostalgie apusele vremi, vorbind la nesfârșit prin cafenele, cluburi, saloane, mânuind conversația ca pe o spadă cam istovită sau scriind. Iar noii Eleganți, fără strălucirea Înaintașilor, fac ca dandysmul să intre, la finele celui de-al Doilea Imperiu, de-a dreptul În anonimat. Contrazicându-și - Încă o dată În istoria sa franceză - principiile, el devine oarecum „de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
autoritară, independentă, emancipată, de tip amazoană, pe de alta, mustind de senzualitate și farmec, curtezana. Unde am mai putea Întâlni Însă amazoane În lumea modernă? La propriu, asemenea suratelor antice, respectând Întru totul mitul, În armuri, dând iama călare, mânuind spadă sau arc, numai În prozele lui Théophile Gautier, Balzac, Barbey d’Aurevilly, Villiers de l’Isle-Adam. Și ceva mai apoi În Orlando, romanul Virginiei Woolf. Ori, mult mai spre zilele noastre, În puzderia benzilor desenate și a filmelor gen Nikita
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cizme; pentru ceilalți, primele zdrențe care le cad sub mână; pentru toți, cea mai ordinară mâncare: strădaniile lor se Îndreaptă cu egală măsură, În fiecare anotimp, spre aceleași lucruri, indiferent dacă bat piatra sau oamenii, culeg fasole sau lovituri de spadă. Munca pare să le fi rămas un mister a cărui dezlegare o vor căuta până În ultima zi a vieții lor. Adeseori, ca singură răsplată pentru trista corvoadă a unei asemenea existențe, se aleg cu câte o băncuță de lemn pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
studia, observa, compara, bogatul Își va folosi spiritul acaparator inerent sufletului omenesc În beneficiul inteligenței sale: și atunci, tripla putere a timpului, banului și talentului Îi va asigura monopolul imperiului; căci omul Înarmat cu gândire a luat locul seniorului cu spadă. Extinzându-se, răul și-a pierdut din forță; inteligența a devenit pivotul civilizației noastre: acesta este progresul plătit cu sângele părinților noștri. Aristocrația și burghezia vor pune laolaltă una - tradițiile ei de eleganță, de bun gust și de politică Înaltă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai susceptibili să ducă la un bilanț redus de seleniu, de glutation peroxidază și de vitamina E. Doze recomandate: de 70 la 80 mcg; a nu se depăși 500 mcg/zi. Surse naturale: nuca de Brazilia, cereale integrale, ton, pește spadă, fructe de mare, semințe de floarea-soarelui, măruntaie, carne, gălbenuș de ou, usturoi, drojdie de bere, ceapă, melasă, pătrunjel, brocoli, iarbă de mare și ginseng. Zincul Nu numai că zincul este un puternic antioxidant, dar el joacă și un rol de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
567-796) era o adevărată "mașină de război", forța de șoc fiind asigurată de cavaleria grea. Războinicul avar era inseparabil de calul său-în mormintele avare, cal și călăreț sunt puși împreună! Călăreții avari erau echipați cu zale și înarmați cu coifuri, spade, lănci, arcuri-avarii au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de animale, mai ales cai, aveau nevoie de pășuni întinse și spații pentru iernatul animalelor, precum stepele nord-pontice (de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi): domn (dominus), jude (judex). Observăm că predomină termenii agro-pastorali, ceea ce indică o populație sedentară, stabilă în nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
succesive de cavaleri germani, care au descoperit în teritoriile baltice un nou teren de cruciată. Aceasta avea să devină, în secolele XII-XIII, o realitate permanentă în regiunile menționate. Înființarea, în 1202-1203, a Ordinului de călugări-cavaleri, "Milites Christi", Gladiferii (Purtătorii de spadă), a impulsionat expedițiile în teritoriile baltice. După înființarea orașului Riga, la gurile Dvinei, cucerirea germană a înaintat spre interior și spre nord, în regiunea Livoniei, convertită treptat la catolicism. Începând cu 1215, aria cuceririi germane s-a extins asupra Estoniei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
A sufletului limpede comoară / Și cu sonoritatea lui ușoară, / O dă-n vileag în haină de paradă. // Sub uriașa gândului cascadă / Se-nvârte ca o fermecată moară; / E trandafir în zâmbet de fecioară / Și-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
politician. Această a durat două ore, iar la final, Richelieu, profund impresionat de calitățile tânărului, l-a invitat la Paris. Când acesta a răspuns pozitiv invitației, i-a oferit cadouri generoase: un lanț de aur cu portretul regelui, bijuterii, o spadă de ceremonii foarte valoroasă și multe promisiuni de mărire.<footnote http://en.wikipedia.org/wiki (accesat la data de 20 iul. 2009) footnote> În sufletul tânărului se dădea o luptă între datoria față de familie și cea față de suveranul pontif, pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
bătând într-o toba, în fruntea companiei de copii de onoare, care era deja formată dintr-un număr mare de copii, si de care răspundea dansa. Avea pe cap o pălărie acoperită cu pene negre și având la cingătoare o spadă, doamna de Lasalle ne-a pus muscheta pe umăr; după aceea o salutăm, fără se ne scoatem totuși pălăriile, pentru că nu primise ordin să facem acest lucru. Ne săruta pe frunte, unul după altul, apoi ne binecuvânta după obiceiul cavalerilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a luat: Tu, ce Într-această nație creștină, Strălucești ca ziua Într-a ta lumină, Tu, o doamne, cărui patru țări se-nchin, Allah să te ție, dar ești un hain! În murmură surdă vorbele-i se-neacă; Cavalerii trage spadele din teacă. Mircea se-ndreptează iute către ei: Respectați solia, căpitanii mei! Apoi către solii Porții el vorbește: Voi prin cari șahul astăzi mă cinstește! Mircea se Înclină de ani obosit, Însă al său suflet nu e-mbătrânit; Ochii săi sub gene
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Plin de bucurie, Țepeș Îl Întreabă: Unde ai Învățat să lupți așa, Mândricel ? Aici, În Țara Românească, Măria ta ! Și cine te-a Învățat oare ? Codrii, și apele, și munții. Cum așa ? Uite așa : codrii m-au Învățat să țin spada În mână cum Își țin ei crengile; munții - să țin capul sus când ochesc cu arcul ; de la ape am Învățat să alerg În luptă fără șovăire ; iar oamenii, supușii Măriei tale, m-au Învățat să prețuiesc libertatea și să nu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să te bați cu mine!” Ei se bat În spade; spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să te bați cu mine!” Ei se bat În spade; spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ți-am fost, o rege, Și inamic ți-oi fi cât oi vedea Genunchi plecîndu-ți la piciorul Romei. Azi însă, când decizi ca ea să cadă, Eu, fiu de rege... din istoria mare A neamului meu vechi... o umbr-apar Și spada-mi la piciorul tău depun, {EminescuOpVIII 37} Genunchii-i plec și fruntea mea cea unsă; Ridic-o iar și dă-mi[-o] iar în mână Și spune-mi ce să fac cu ea: Ce vrei! [DECEBAL] Ieri încă eu credeam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viețe? Dă pace dacilor. {EminescuOpVIII 60} [ÎMPĂRATUL] Cum? [CELSUS] C-oricie preț. [ÎMPĂRATUL] Tu ești nebun, bătrâne... [CELSUS] O știai De ceri o vorbă, nu a doua, Care urmează chiar din cea dentîi. [ÎMPĂRATUL] Sânt eu stăpân pe mine. Eu sânt spada Romei... Și nu pot s-o văd Nu doar căzută, dar nici ultragiată. [CELSUS] Și dac-ar cădea Roma - apoi? [ÎMPĂRATUL] Apoi - întîmple-se ce s-o-ntîmpla, nu-mi pasă. Pe cât ea este, trebui s-o susțin. [CELSUS] Acesta-i fatalismul tău
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cale dreaptă?... Nu rumpi* cu braț de fier, Nu faci ca ziua de-astăzi la toți [să] pară ieri?... Și zece luni de trudă și ani întregi de chin M-au folosit cu-atîta... cu-atîta de puțin, Pe când un vârf de spadă, veninul, un pumnar Mă scapă deodată de grijă, de amar... Să mergem înainte cu fruntea descrețită, Să tăiem tot în cale cu spada ascuțită... Destul purtat-am masca. Sus inimă, jos mască! (s-aud rugăciunile la ieșirea sufletului) Acela de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
trudă și ani întregi de chin M-au folosit cu-atîta... cu-atîta de puțin, Pe când un vârf de spadă, veninul, un pumnar Mă scapă deodată de grijă, de amar... Să mergem înainte cu fruntea descrețită, Să tăiem tot în cale cu spada ascuțită... Destul purtat-am masca. Sus inimă, jos mască! (s-aud rugăciunile la ieșirea sufletului) Acela de acolo curând o să sfârșească. (ascultă la ușă) Ei, cîntă-mi, cîntă-mi, popo, mereu de ale tale: Deșertăciunea lumii ș-a patimelor sale. Colo în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]