347,571 matches
-
Așa cum este prezentată în această antologie, ortodoxia lui Eminescu este cam alunecoasă și inconsistentă. Cea mai edificatoare poziție a poetului este clar ilustrată în articolul "Dup-o tăcere îndelungată...", prilej pentru a aminti că rolul conservatorilor, a statului în mod special, este de a apăra credința de influența elementelor alogene perturbatoare. Așadar, totul este o chestiune de accent care, în acest caz, cade pe "noi conservatorii", pe stat. |n concluzie, alături de folclor, de istorie, credința este și ea o modalitate autentică
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
fi regăsite în constructivismul anilor treizeci, dar și într-o perpectivă cu totul nouă legată, pe de o parte, de contextul istoric în care ele au fost create î intervalul 1940 î 1960 î, dar și de experiențe interioare foarte speciale, oarecum hașdeine, pe care artistul le face în această perioadă. Fragmentul care urmează face parte dintr-un text ceva mai amplu care va însoți imaginile din catalogul, în curs de apariție, al expoziției. (P.Ș.) ,,Noi, moderniștii, vrem să ne
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
a artei lui Hans Mattis-Teutsch. Indiferent la care etapă a creației sale ne-am referi și oricît de mare ar fi, aparent, distanța stilistică de la un moment la altul, rigoarea mărturisirii este ireproșabilă. Hans Mattis-Teutsch rămîne un caz cu totul special în spațiul artei rom�nești, pe care doar vecinătatea lui Br�ncuși sau, mai curînd, o anumită convergență a operei lor, ca să ne referim doar la reperele imediate, îl salvează din excesiva singurătate la care părea condamnat prin însuși metabolismul
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate cu concluzii și reflecții ce frizează ridicolul și vulgaritatea: "țărăncile nu-i ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
planul celălalt, al proiectului divin, singurul în măsură să justifice cruzimea, să dea un sens violenței și să convertească suferința, este de o sărăcie extremă și de o naivitate inacceptabilă. Toată risipa cromatică, spectacolul de mișcare, machiajul halucinant și filmările speciale, de cele mai multe ori exerciții în sine, fără un rost indiscutabil în anasmblul discursului, adică ăntregul ceremonial exterior, acela care ăi conferă filmului caracterul omenesc, istoric și, dacă ăi putem spune așa, tridimensional, se anulează subit ca dimensiune de sine stătătoare
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole separate ce ar fi putut constitui puncte maxime de atracție. Totul se banalizează sub pana istoricului literar și în paragrafele speciale despre "figurile feminine în opera lui Marin Preda " (p. 105-108) sau despre femeile din viața scriitorului (p. 109-115), încoronate cu concluzii și reflecții ce frizează ridicolul și vulgaritatea: "țărăncile nu-i ofereau șlui Marin Preda, n.n.ț o jubilațiune intensă
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
în multe situații protagonistul romanului are sentimentul că privește realitatea prin intermediul obiectivului unei camere de filmat: "Alese un itinerar mărginaș, spre periferie, imaginîndu-și că filmează totul 'din mînă', într-un travelling circular, cu o cameră video, direct, fără nici un ecleraj special, cu planuri lungi, cu prim-planuri pe fețele oamenilor, ca un mozaic de secvențe care curg fără 'continuitate'" (p. 83) Apariția fiecărui personaj nou în roman produce o digresiune, o schimbare de plan, o ruptură în linearitatea acțiunii. Construcția sa
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
într-adevăr, tot acel spectacol al torturii fizice la care e supus personajul principal funcționează în gol (și sună a gol), lipsit de orice "căptușeală", de orice transcendență, de orice mister. Stilistic vorbind, scriitura la care apelează Mel Gibson (efectele speciale, inserția flash-back-urilor, punerea în pagină a personajelor), nu rimează, cîtuși de puțin, cu vigoarea realistă pe care declara că și-a propus-o. Dar nu numai "emoția religioasă" îi lipsește filmului, ci și emoția pur și simplu. Senzația nu e
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
nu există! Nici privirea, nici replicile, nici magnetismul sau aura lui nu susțin personajul. Dacă va fi cineva nominalizat la Oscaruri, acela nu va fi cu siguranță actorul, ci machiorul lui (Keith Vanderlaan, semnatarul capitolului de căpătîi al filmului, "machiaj special și efecte vizuale"). Bietul actor a suportat și ședințe de cîte zece ore de machiaj, pentru carnea care se jupoaie în timpul biciuirii, pentru lovituri și tăieturi cît mai autentice; aflăm că "în cele din urmă, machiorul a construit chiar o
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
trebui să ne preocupe în mai mare măsură. Amintesc câteva, numai din sfera marilor scriitori: Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Al. Macedonski, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Minus situația mai specială a lui Mircea Eliade (a cărui serie de Opere îngrijită de recent dispărutul dintre noi Mihai Dascal a înregistrat în 1994 și 1997 primele două volume), toate celelalte serii de Opere enumerate s-au oprit cu 10-15-20 de ani în
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
responsabilitate culturală. Dar există și explicații (să le zicem) conjuncturale. Între ele, lipsa unei finanțări adecvate și ritmice ocupă locul întâi. Ministerul Culturii (sau cum s-o mai fi numind după diversele remanieri) ar trebui să-și facă un program special din acest obiectiv, căci lucrurile nu pot trena la nesfârșit. Există alte cazuri în care nu știm din vina cui ediția critică merge într-un ritm atât de lent sau chiar se întrerupe, fără putință de reurnire eficientă. Ar însemna
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
pot trena la nesfârșit. Există alte cazuri în care nu știm din vina cui ediția critică merge într-un ritm atât de lent sau chiar se întrerupe, fără putință de reurnire eficientă. Ar însemna (și ar trebui!) să facem investigații speciale, pentru a ne convinge când e vina editurii, când e vina îngrijitorului de ediție, când e vorba de un viciu de sistem (politic, cultural, administrativ) care descurajează prin ignorare și ignoranță. O altă problemă căreia i-ar trebui consacrată o
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
responsabilitatea Ministerului Culturii, în eventuală combinație cu Ministerul Educației și Cercetării. Se poate porni minimal de la câteva ediții critice ce trebuie repede continuate, pentru care să se organizeze concursuri pentru tineri filologi cu merite excepționale și să se acorde burse speciale de cercetare pe o durată de cel puțin doi ani, cu posibilitatea reînnoirii de contract, finanțate direct de un minister sau altul. Mai e nevoie de edițiile critice? Problema se poate pune și așa, cu maximum de scepticism. Dar răspunsul
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
-i permit să se dezvolte de la sine. S-ar putea ca cititorului să-i vină să exclame: Doamne, cum de este posibilă corelarea tuturor acestor motive? Cred că tocmai aceasta este activitatea creatoare: ea nu urmărește deliberat obținerea unor efecte speciale, prestabilite; ele rezultă, se lasă organizate în general din confruntarea cu materia, cu substanța. R.B.: Ați pornit la drum în ultimii ani ai secolului al XX-lea pentru a redescoperi acea Românie a mamei de la începutul veacului. Romanul începe cu
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
ani compozitorul și teoreticianul italian Nicola Sani), despre muzica în universitate și sistemul de predare al idiomului contemporan. Interesant în articolul său este aplombul cu care pune probleme fundamentale cu aerul cel mai bonom. De pildă, Puckette are un dar special al exprimărilor directe, clare, pline de sevă, pe care le „împachetează” într-un stil haios. Vorbind despre necesitatea existenței regulilor în cadrul unui sistem compozițional complex, el ajunge la următoarea exprimare: „regulile sunt un sortiment esențial de gumă de mestecat pentru
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
Marina Constantinescu Vorbeam în numărul trecut, cu promisiunea că revin, despre un spectacol foarte special făcut de Silviu Purcărete la Teatrul Național din Craiova: Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului, adică A douăsprezecea noapte de William Shakespeare. Un spectacol prin care am călătorit cu bucurie și cu enormă nostalgie, un specatcol care mi-a
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
Oare ce jurist român a putut emite o asemenea maximă? Nu știți? Vă spunem noi: doamna de astăzi și tovarășa de ieri Rodica Stănoiu. Nu știm dacă pentru asemenea lucruri, rahatul din zicală n-ar trebui preparat după o rețetă specială. * Nu e prima oară cînd uzurpatorul Aristarc dovedește tupeu. În JURNALUL LITERAR (nr.1-6, 2004), titlu uzurpat și el, ca și, în bună măsură formatul (a pune pe copertă pe G. Călinescu drept director fondator, fără a-i putea solicita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
care merită o reflecție mai detașată și mai stăruitoare. Redactorii și colaboratorii revistei „Caete de dor” au vrut să reziste în exil, în anii ’50, prin cultură, la modul general vorbind, și să se situeze în interiorul culturii românești, în mod special, al cărei specific îl purtau cu ei ca pe un destin propriu, voiau să-l releve și să-l apere. Cum au făcut? - iată întrebarea, proiectul și neliniștile din care s-a născut originalitatea acestei reviste. În anii ’50, exilul
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
mai nimic în aceste cronici din multiculturalismul zglobiu și relativizarea instrumentarului estetic pe care, la un moment dat, specialistul în psihoistorie le cerea cronicii literare. Printre multe lucruri exacte pe care le-am citit în această carte, remarc în mod special comentariile la prozatorul Gabriel Liiceanu, la cărțile Martei Petreu, precum și două excelente portrete făcute lui Livius Ciocârlie (comentariul la Trei într-o galeră este splendid) și lui Dan C. Mihăilescu. Îl citez pe acesta din urmă pentru savoarea lui torențială
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
fi fost deopotrivă de indiferență. Cum prima alternativă nu avea vre-o justificare, au votat împotrivă democraților. În această ședință mi s-a arătat că de atunci înainte, în acțiunile și propagandă pre electorală, partidul republican va adăuga, printre categoriile speciale cărora li se adresează (care erau până atunci pensionarii, spaniolii, evreii și negrii), si pe cei din Estul Europei. Deoarece am sprijinit activ dealungul anilor aderarea României la NATO, participând între altele la adunări la inst. Woodrow Wilson din Washington
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
centrul capitalelor. Mai mult, în Letonia, la Ljepaia, am vizitat un hotel-demonstratie în care se poate închiria o celulă pentru a retrăi timpurile dominației KGB (www.sovietprison.com ). În mesajul meu din Septembrie 2005, trimis prin Internet, poștă și curier special, am arătat că ofer în acest scop 100.000 dollari, suma suficientă pentru cumpărarea și amenajarea unei pivnițe care să arate la fel cu cea în care am lâncezit în acelaș oraș. Văzând că nu mi se răspunde nici macar printr-
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
pe un artist realmente competitiv. Atîta timp cît personajul producătorului adevărat nu-și va face apariția în peisaj (el fiind înlocuit, la noi, cu improvizații sau surogate), căruța filmului românesc nu are șanse să ajungă prea departe. O voce regizorală specială, judecînd după scurtmetrajul Apartamentul, ar putea deveni debutantul Constantin Popescu. Lucru rar pentru un începător (dar și pentru un avansat!), regizorul are forța de a arunca absolut toate vorbele peste bord și de a povesti totul numai prin imagine. Un
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
este scris de un autor originar din România. Procedeul nu este nou de la John Gardner încoace, dar el îi permite autorului să anticipeze prin intermediul personajului unele dintre perplexitățile cititorilor săi: „...Cum ai spus că-i zice cărții ăsteia atît de speciale? Meg ignoră sarcasmul: - N-am spus... În traducere sună așa: Sabrina and other good suspicions, dar titlul nu cred să aibă prea mare importanță, pînă acum nici n-a fost vorba despre cineva pe nume Sabrina, ci doar de niște
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat de Ministerul Educației și Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puțin patru instituții pentru apariția edițiilor critice ar merita un comentariu aparte și o investigație specială. Ilarie Chendi (1871-1913) este un foiletonist frenetic, trecut prin gruparea sămănătoristă a lui Nicolae Iorga, de care se desparte în 1906, pentru a înființa revista „Viața literară”, devenită în 1907 „Viața literară și artistică”, scrisă aproape în întregime de el
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
despre superstițiile lui Vlad - și rîdeam cu gura pînă la urechi - despre relația cu scenografii Helmut Sturmer și Lia Manțoc, acompaniatoarea mea, despre Italia, despre poveștile fantastice pe care le spunea, despre mămăliga a la Vlad, despre întîlnirea atît de specială pe care a avut-o cu Silviu Purcărete... Am refăcut acum două sătămîni același traseu de astă-toamnă pentru premiera lui Silviu Purcărete de la Teatrul Național din Craiova. și tot cu Lia Manțoc. Am traversat, iarăși, zone de fabulos, pentru că realitatea
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]