5,471 matches
-
cantități: Această cantitate este un indicator frecvent utilizat pentru „volatilitate” pe care î-l vom anualiza înmulțindu-l cu 250 care sunt zilele de tranzacționare. funcția de autocorelație a veniturilor eșantionate )( funcția de autocorelație a veniturilor absolute )(: Simularea modelului necesită specificarea parametrilor numărului de agenți N și a distribuției inițiale a pragurilor. Prin aplicarea procedurii de simulare se obțin evoluțiile principalelor variabile ale modelului: prețul activului pe piață, venitul investitorilor, volatilitatea pieței etc. Simularea constituie, alături de modelare, o metodă de bază
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
obiective a nivelului de pregătire generală și profesională a absolvenților, indiferent de tipul și forma de Învățământ. Într-o viziune foarte largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calității și cantității Învățământului. Standardele de conținut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din perspectiva cunoștințelor și abilităților care se doresc a fi dobândite. Standardele de performanță reprezintă specificări ale nivelului de performanță așteptat În achiziția definită de un standard de conținut la finele unei discipline sau ciclu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
largă, standardul educațional este un mijloc (instrument) de normare socială a calității și cantității Învățământului. Standardele de conținut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu din perspectiva cunoștințelor și abilităților care se doresc a fi dobândite. Standardele de performanță reprezintă specificări ale nivelului de performanță așteptat În achiziția definită de un standard de conținut la finele unei discipline sau ciclu de Învățământ pe bază de Învățare. Învățarea Înseamnă un sistem de transformări care devin progresiv adecvate pentru a aborda realitatea atât
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Își pierd stabilitatea, devin foarte complexe și dinamice afectând astfel toate componentele sistemului și procesului instructiv-educativ. Dacă ne referim la educația instituționalizată vom remarca importanța funcțiilor praxiologice ale obiectivelor. Se știe că orice proiect de activitate/tehnologie didactică presupune inițial specificarea obiectivelor În baza cărora se selectează metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică. Evaluarea activității se Întemeiază pe raportarea la obiective. Dar, ar fi simplificator dacă am considera că obiectivele marchează doar etapa inițială și finală a unui
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
direct și, implicit, nu pot fi evaluate; obiectivul să conțină cât mai puțini termeni comportamentali expliciți ("verbe de acțiune") care să vizeze o operație, o acțiune singulară. Pentru a se facilita evaluarea gradului de realizare a obiectivelor operaționalizate este necesară: specificarea condițiilor de Învățare care presupune indicarea facilităților/restricțiilor specifice realizării comportamentului și relevării atingerii obiectivului, acestea se referă la materialul didactic; informații, instrucțiuni, mijloace tehnice (instrumente, aparate etc.); este foarte importantă specificarea acestor condiții de manifestare a comportamentului cognitiv, psihomotor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
gradului de realizare a obiectivelor operaționalizate este necesară: specificarea condițiilor de Învățare care presupune indicarea facilităților/restricțiilor specifice realizării comportamentului și relevării atingerii obiectivului, acestea se referă la materialul didactic; informații, instrucțiuni, mijloace tehnice (instrumente, aparate etc.); este foarte importantă specificarea acestor condiții de manifestare a comportamentului cognitiv, psihomotor căci, astfel, cei care Învață pot fi puși În situații egale de acțiune, exersare și verificare; criteriul de reușită/de evaluare vizează nivelul performanței, atât din punct de vedere cantitativ cât si
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
curriculum central ? • Sunt unitățile de Învățământ Încurajate să dezvolte porțiuni de curriculum adecvate nevoilor și caracteristicilor specifice populației școlare proprii ? • Există și alte criterii de structurare a conținutului În afara disciplinelor științifice ? • Este concepția modulară utilizată În proiectarea curriculum-ului ? • Sunt specificările curriculare suficient de complexe, incluzând performanțe așteptate, contexte, condiții, criterii, activități, indicații privind modalitățile prin care va fi apreciat succesul ? • Este evaluarea luată În considerare Încă din etapele inițiale ale dezvoltării curriculum ului ? • Constituie curriculum-ul În ansamblu obiect al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care Împarte lumea Într-o sferă obiectivă a materiei (domeniul științei) și o sferă subiectivă a minții (domeniul religiei). „În conformitate cu concepțiile clasice, singurele componente ale universului fizic sunt particulele și câmpurile locale, iar orice sistem fizic este descris complet prin specificarea distribuției În spațiu și timp a acestor elemente localizabile” . Însă, acum, În condițiile paradigmei cuantice, nu se mai poate considera că universul este o simplă mașină care funcționează după niște legi precis determinate. Natura nu mai este un uriaș angrenaj
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
care să semene măcar de departe cu religia. Acest lucru nu se datorează numai faptului că celelalte specii nu au limbajul. Limbajul nu e necesar pentru apariția religiei. El devine necesar atunci când se dorește definirea formală a credințelor religioase, prin specificarea naturii divinității În care se crede și caracteristicile lumii ultraterene spre care se năzuiește. Dacă religia există și este universală, care este avantajul evolutiv ce decurge din ea? La ce folosește comportamentul religios? De ce bărbați și femei din toate speciile
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
o simplă formulă de identificare, în genul clasic: "Ștefan cel mare a fost cel mai mare domnitor al Moldovei". 178 Este o construcție cronologică interesantă care trimite, în primul rând, la ziua Sfântului Ștefan din calendarul creștin ortodox (27 decembrie). Specificarea sărbătoririi "în fiecare an" poate sugera însă, paradoxal, și un impact mediatic denaturat al ceremoniilor dedicate zilei de 22 decembrie 1989 și prăbușirii regimului Ceaușescu. 179 Ceea ce arată că, pentru unii elevi, Neamțul și Suceava nu au o localizare geografică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă" la care au toastat dl Botez, dirigintele școlii din Chișcăreni și dl Gh. Mihăilescu avocat, pentru rege, țară și neam" (Ibidem, f. 127). 190 Dirigintele școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni) a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema de acțiune; DESCRIPTIVUL text organizat spațial, ca o constelație de atribute, specificări, stări, determinate de un pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce vizează adeziunea la anumite idei, considerate adevărate și subminarea celor false. Relațiile cele mai frecvente sînt de motivare, valorizare, opoziție. Suprafața textuală conține indici de coeziune și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
familiilor antice încă păgâne. Asistând la o asemenea rutină, informația autorului asupra practicii administrative a împăratului Alexandru Sever apare ca o critică față de condițiile prezente, impregnate de intransigența creștină chiar și în instituțiile publice. Istoriografia greco-romană a antichității târzii, în specificările sale asupra creștinismului, este dependentă de premizele care îi sunt proprii, iar punctul de vedere al fiecărui autor este determinat dintru început de evoluția politico-religioasă. Ne surprinde faptul că nici pe durata persecuțiilor, nici pe cea a perioadei de formare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în competențe de bază, iar fiecare dintre acestea în alte subcompetențe specifice (regăsibile în profilul de formare, la diferite niveluri). Drumul de la competențele specifice la cea de integrare asigură procesul de integrare, iar de sus în jos este procesul de specificare. De aceea și noțiunea de integrare este bază pentru definirea competențelor, a corelației, a integrării elementelor componente, a proceselor învățării, a nivelurilor de formare a fiecărui element (să observăm că această logică a procesului de derivare a competențelor am regăsit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bază pentru definirea competențelor, a corelației, a integrării elementelor componente, a proceselor învățării, a nivelurilor de formare a fiecărui element (să observăm că această logică a procesului de derivare a competențelor am regăsit-o și în cea behavioristă, referitoare la specificarea obiectivelor concrete, dar aici este un alt sens, conținut, finalitate, perspectivă de abordare). Programele nou elaborate astfel (Bosman, Gerard și Roegiers, 2003, pp. 21-42) vor preciza ce competențe trebuie prevăzute prioritar și cum, în raport cu precizarea unui soclu de competențe de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiectării, așa cum rezultă și din următoarea matrice comparativă. Tabel 16: Abordări alternative pentru flexibilizarea proiectării Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Analiza • Măsurarea scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Design și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
scopurilor. • Precizarea proceselor. • Negocierea scopurilor. • Stabilirea unei platforme prin consens. • Clarificarea problemei și specificarea pentru utilizatori. • Evaluarea prototipurilor. • Clarificarea problemei și a specificațiilor. • Integrarea în particularul creativ Criteriul ADDIE Paradigma instrumentală Paradigma comunicativă Paradigma pragmatică Paradigma artistică Design și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului. • Prototipurile sunt adaptate de către practicieni. Specificarea arată creativitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului. • Prototipurile sunt adaptate de către practicieni. Specificarea arată creativitatea proiectantului. • Produsul este perfecționat ca formă, redare. Implementare • Aplicarea designului depinde de calitatea proiectului, de modul de încorporare în contextul real. • Aplicarea arată rolul exprimării opiniilor, alternativelor în design și în evaluarea proceselor. • Aplicarea oferă găsirea de oportunități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
calitate, performanță și succes, • obiective clar stabilite și urmărite explicit, • utilizare de metode specific manageriale, • respectare a ținutei științifice în realizarea funcțiilor manageriale, • insistență în formarea culturii specifice și a profesionalizării manageriale actualizate. Managementul clasic cere competențe de bază, pentru specificarea activităților manageriale cunoscute (planificare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare), pe când leadershipul arată cum se aplică acestea în situații reale, prin elementele de personalitate ale educatorului-lider și prin modificarea relațiilor cu educații, cu elementele sistemului, ale contextului educațional. Leadershipul în clasă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecția → revizuirea planului → efectuarea noii acțiuni → noi observări → reflecții, interpretări finale →valorificarea rezultatelor. Sau într-un alt model al demersului său, practicianul-cercetător poate dezvolta momentele: → stabilirea diagnosticului → planificarea acțiunii, cu alternative → aplicarea, cu selectarea unor acțiuni → evaluarea, cu studierea consecințelor → specificarea a ceea ce a câștigat, cu identificarea rezultatelor. Desigur că practicianul-cercetător va respecta și principii specifice ale acțiunii-cercetare, subliniază O′Brien: reflexivitatea critică, critica dialectică, apelul la cooperare ca resursă, asumarea riscurilor, structurarea multiplă, formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
durează 40 de minute. Telespectatorul obișnuit își formează o impresie generală asupra pozițiilor apărate, asupra argumentelor dezvoltate, asupra priceperii participanților, asupra simpatiei sau antipatiei pe care le creează aceștia. O analiză de conținut cuantificată cu ajutorul unui computer per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică, putem număra cuvintele pronunțate de fiecare interlocutor, viteza pronunției, procentul de timp consacrat fiecărui subiect (siguranță, șomaj, Europa, impozite etc.), bogăția vocabularului fiecărui participant la dezbatere, de câte ori și-a întrerupt adversarul, utilizarea pronumelui personal (eu, mie
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
crede că muzica instrumentală este mai aproape de narațiunile verbale, pentru că și muzica, și narațiunile creează lumi prin forța imaginației. Ea mai consideră că pentru unii melomani forța muzicii instrumentale de a reprezenta modificări de stări sau relații cauzale, lipsită de specificarea evenimentelor și a agenților, este totuși o trăsătură pozitivă. Comparația cu arta picturală și arta literară este semnificativă în argumentarea acestor idei. Încântarea de a privi o pictură pe care o considerăm nonreprezentațională este diminuată dacă un comentariu pictural orientează
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
modelului. Software-ul permite alegerea modalității de trasare a limitei coletului. În cazul în care software-ul nu delimitează corect linia coletului, se permite corectarea ei manuală. Apoi, se stabileste spațiul necesar pentru cimentul de fixare. După delimitarea coletului și specificarea spațiului pentru ciment, se trece la realizarea propriu-zisă a viitoarei proteze parțiale fixe: se stabilește dimensiunea capelor - 0,5 mm în cazul de față, se alege tipul intermediarului - cu sau fară morfologie, și se proiectează conectorii. Software-ul detectează dacă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]