908 matches
-
află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar la sud, peste Deal se învecinează cu satul Vărzari și cu orașul Vașcău. In 1774 apare la Viena prima relatare, în limba latină, a unei explorări speologice din acești munți, respectiv a Peșterii de la Fânațe. Portalul Peșterii Fânațe, înalt de circa 4 m și lat de circa 9 m, conduce într-o sală care se lărgește . Peștera este orizontală, inactivă, reprezentată printr-o galerie vastă. Slab ornamentată
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
versanții abrupți ai văii Ialomiței) de vârstă bathoniană și calloviană (ce aparțin etajului superior al perioadei geologice a jurasicului). Aria protejată Cheile Tătarului este inclusă în Parcul Natural Bucegi și reprezintă o zonă cu un deosebit interes floristic, faunistic, geologic, speologic și peisagistic din județul Dâmbovița. La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristică diversă, cu specii endemice pentru această zonă sau foarte rare; printre care: nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. moniliformis"), stânjenel de munte ("Iris dacica"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea"), smârdar
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști. Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
turistice montane pedestre, între care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltețului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de turiști. Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
dizolvare (coroziune), tipul rețelelor ei fiind determinat de regimul de curgere al apei în subteran, un rol secundar avându-l prăbușirile și sedimentarea speleală. O asemenea proveniență o au cele mai importante și variate peșteri din lume. Dimensiunile (dezvoltarea) rețelei speologice depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
din lume. Dimensiunile (dezvoltarea) rețelei speologice depășind 50 km fac ca peștera, în conformitate cu clasificația adoptată, să fie considerată foarte mare sau chiar gigantică. Peștera se află la adîncimea de la 5 pînă la 50 m, distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
distanța între punctele extreme ale rețelei speologice depășește 1250 m. Inițial deschiderea peșterii a apărut în pereții carierei datorită exploatării zăcămîntului de gips, ulterior a fost amenajată o intrare artificială. Din punct de vedere al direcției generale de dezvoltare, rețeaua speologică este orizontată pe plan vertical și are două direcții preferențiale în plan orizontal (20-50° NE și 290-310° NV) determinate de factorul tectonic - poziția rețelei tridimensionale a litoclazelor, respectiv fisurilor și diaclazelor care afectează stratul carstificabil. este protejată prin „Legea Nr.
Peștera Emil Racoviță () [Corola-website/Science/328363_a_329692]
-
Peștera a fost descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București, sub culmea Cioaca din Munții Vâlcan. Un an mai târziu s-a realizat și planul peșterii, iar în 1972 a fost declarată rezervație speologică și închisă accesului publicului. Peștera este una liniară, fosilă și descendentă cu o lungime de 83 m. Intrarea oferă acces într-o galerie înaltă de 2-4 m, cu lățimi de 5-8 m. Aceasta se îngustează la 1 m într-un
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
bronzul, fierul dacic etc. O dovadă a existenței vieții în această regiune este dată de cercetările efectuate în zonă în urma cărora s-au descoperit urme (măsele, cranii și oase de urși) în peștera de la Poiana Botizii, declarată în prezent rezervație speologică. Epoca Bronzului este perioada în care este conturată aici prezența comunității tracice, civilizația care se dezvoltă este în legătură directă cu bogatele resurse metalifere din zonă. În epoca fierului, în urma cercetărilor făcute de prestigioși cercetători români și maghiari s-a
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
comunitatea carașovenească se regăsește atât în aspectele de conservare a mediului cât și în considerentele referitoare la activitățile economice monitorizate, considerând restricțiile.Din cele 10 rezervații ale Parcului Național Semenic- Cheile Carașului, 2 se află sub administrația comunei Carașova(rezervațiile speologice Peștera Comarnic și Peștera Popovăț). Rezervația mixtă Cheile Carașului deși este parțial identificată pe teritoriul comunei, este administrată de Direcția Romsilva. Cele 8 rezervații speologice propuse se afla în întregime în arealul comunei vor fi și ele administrate de către comuna
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
rezervații ale Parcului Național Semenic- Cheile Carașului, 2 se află sub administrația comunei Carașova(rezervațiile speologice Peștera Comarnic și Peștera Popovăț). Rezervația mixtă Cheile Carașului deși este parțial identificată pe teritoriul comunei, este administrată de Direcția Romsilva. Cele 8 rezervații speologice propuse se afla în întregime în arealul comunei vor fi și ele administrate de către comuna Carașova (rezervațiile sunt propuse de Asociația Exploratorii Reșita și sunt: Peștera Exploratorii, Peștera Răsuflătoare, Peștera 2 Mai, Peștera Ramonei, Avenul Bizonului, Avenul dintre Brândușe, Peștera
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
1998 și până în 2003, organizează festivalul național "Speoarta" . Nu este neglijată nici partea de protecție. Nicolae Ludușan afiliază o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
o ramură a Polarisului la Universitatea 1 Decembrie - Albă Iulia și preia custodia peșterii Huda lui Papara. Centrul de Cercetări Geologice și Speologice de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Albă Iulia se considera continuatorul, în domeniul speologiei, al fostului cerc speologic „Polaris” din Blaj, a cărui activitate a încetat, de facto, incepand cu anul 1994. Este un festival concurs de artă, fotografie și film, care se organizează anual de Federația Română de Speologie și un club gazdă.
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
de 415 m și 1,2 milioane metri cubi. Nu a fost publicată încă hartă și o descriere amănunțită a peșterii, acestea fiind în progres. Peșteră V5 poate să deschidă o perspectivă foarte importantă pentru Platoul Padiș, legată de turismul speologic de platou, cunoscut fiind faptul că Platoul Padiș are foarte multe peșteri, dar niciuna amenajată pentru turism de masă. Ea este importantă nu numai pentru faptul că este foarte lungă și cea mai adâncă din România, ci și pentru relieful
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
(monument al naturii) este o arie arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Mărgău. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și se află în bazinul superior al Someșului Cald (la altitudinea de 1.400 m), în extremitatea vestică a județului Cluj aproape de
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
(declarată monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Băiuț. Aria naturală se află în partea centrală a județului Maramureș în Munții Lăpușului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în partea nord-estică
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 0,50 hectare. Aria naturală aflată în versantul "Văii Pietrii" (afluent de stânga al râului Botizu) reprezintă o peșteră fosilă cu o importanță speologică deosebită, datorită descoperirilor făcute aici de-a lungul timpului, astfel: oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire. Peștera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peștera Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
ani. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră. La intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Peștera Liliecilor este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii Pașilor" de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
din peșteră și, împreună cu I. Viehmann și Maria Alb, întreprind o ridicare topografică a zonei carstice dintre Ponorul Văii Macră — Valea Luncilor și se cartează Peștera lui Cotuna, care face parte din același sistem carstic. În anul 1977, membrii Clubului Speologic „Z" din Oradea au forțat înaintarea .și, trecînd de a doua strîmtoare, au descoperit și cartat noi galerii subterane ridicînd lungimea peșterii la 1.170 m. În 1980, D. Borodan, de la C.S. „Z" Oradea, a descoperit, pe o prispă aflată
Peștera Moanei () [Corola-website/Science/320773_a_322102]