KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

114-115. 10. Datorită forței lor tehnologice și economice, Statele Unite s-au axat pe protejarea secretelor din aceste domenii. Din 1995, președintele a prezentat anual Congresului un raport privind spionajul extern care avea drept țintă industria americană. Aceste rapoarte și Legea spionajului economic din 1996 pot fi găsite pe site-ul Centrului național pentru contrainformații, www.nacic.gov. Alte surse includ General Accounting Office, Economic Espionage: Information on Threat from US Allies (GAO/T-NSIAD-96-114), www.nsi.org/Library/Espionage/allies.txt, și

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Murphy), Report (Government Printing Office, Washington, DC, 1975), p. 100. 15. Pentru analiza conflictelor de la sfârșitul anilor ’40 și începutul anilor ’50 dintre Office of Policy coordination (agenția guvernului american pentru acțiuni secrete) și Office of Special Operations (departamentul de spionaj al CIA), vezi John Ranelagh, The Agency: The Rise and Decline of the CIA (Simon and Schuster, New York, 1986), pp. 199-200. Pentru informații privind rivalitatea dintre Secret Intelligence Service al Marii Britanii și Speciale Operations Executive, care a fost înființat, așa cum

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
clasificare cuprinde cele mai utilizate metode de culegere a informațiilor, dar nu este completă. De exemplu, informațiile secrete pot fi procurate și prin furtul de documente sau coduri de la ambasada adversarului. Acest furt poate fi considerat humint, dar diferă de spionaj, așa cum este el descris aici. 2. Din păcate, termenul agent, frecvent utilizat, este ambiguu: se referă în general la sursă, deși uneori face trimitere mai degrabă la un ofițer de informații, așa cum se menționează în lexiconul Federal Bureau of Investigations

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Government Printing Office, Washington, DC, 1999), capitolul 1, www.house.gov/coxreport. Vezi și „China’s High-Tech Espionage”, o recenzie în două părți a volumului Sources and Techniques of Obtaining National Defense Science and Technology Intelligence, un „manual” chinez despre spionajul în Vest, la National Counterintelligence Center șîn continuare numit NACICȚ, Counterintelligence News and Developments (iunie și septembrie 2000), vol. 2 și 3. Aceste evaluări pot fi găsite la www.nacic.gov, site-ul NACIC. 16. Totuși, nu poate fi exclusă

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Philby a intrat în serviciul de informații britanic (MI6) și a ajuns șeful direcției de contrainformații și ofițerul de legătură din Washington cu CIA și FBI. Vezi Andrew Boyle, The Fourth Man (Dial, New York, 1979) pentru informații privind rețeaua de spionaj sovietică formată în 1930 la Cambridge University. Vezi și Robert Cecil, „The Cambridge Comintern”, în Cristopher Andrew și David Dilks (eds.), The Missing Dimension: Governments and Intelligence Communities in the Twentieh Century (University of Illinois Press, Urbana, 1984). 19. Serviciul

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Studii de Securitate, Recent Espionage Cases: 1975-1999 (septembrie 1999), www.dss.mil/training/pub.htm, conține o descriere și rezumate ale cazurilor recente. Theodore R. Sarbin, Ralph M. Carney și Carson Eoyang analizează diversele motivații ale implicării în activitatea de spionaj în Citizen Espionage: Studies in Trust and Betrayal (Praeger, Westport, Conn., 1994). 20. David Wise, The Spy Who Got Away: The Inside Story of Edward Lee Howard (Random House, New York, 1998). 21. Vezi Mary S. Lowell, Cast No Shadow: The

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Boulder, Colo., 1985), p. 216. 24. Dacă spionul capturat refuză să coopereze, se poate ca serviciul de informații care l-a prins să acționeze în numele lui, trimițând mesaje din partea sa. O astfel de substituire poate funcționa în situații cum este spionajul în timp de război pe teritoriu inamic, când nu este de așteptat ca sursa să se întâlnească față în față cu angajatorii săi. 25. Cristopher Andrew, Her Majesty’s Secret Service: The Making of the British Intelligence Community (Viking, New York

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
rândul lor, îi supravegheau pe sovietici. Wright, Spycatcher: The Candid Autobiography of a Senior Intelligence Officer (Viking, New York, 1987), pp. 52-57, 91-93. 29. Pentru ilustrarea metodelor necesare realizării unei „căsuțe poștale impersonale”, vezi descrierea făcută de John Barron rețelei de spionaj sovietice conduse de John Walker, Breaking the Ring (Houghton Mifflin, Boston, 1987), pp. 80-96. 30. Declarațiile sub jurământ ale reprezentanților FBI în sprijinul mandatelor de arestare și percheziție în cazul Hanssen conțin citate ample din mesajele schimbate de el cu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
War I: „From Start to Finish of Our Greatest War” (Random House, New York, 1960), p. 59, citat în cartea lui Russel F. Weigley, The American Way of War (Indiana University Press, Bloomington, 1977), p. 224. 39. O relatare profesionistă privind spionajul științific britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrisă de unul din experții acestuia, o găsim în cartea Most Secret War de R.V Jones (Hamish Hamilton, Londra, 1978), republicată în Statele Unite sub titlul The Wizard War: British Scientific

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
astfel de capacități de recunoaștere, nu s-a considerat oportună atragerea atenției publice asupra acestui fapt. La vremea respectivă, Uniunea Sovietică, neclintită în decizia de a respinge planul „Open Skies”, a considerat că recunoașterea din spațiu reprezintă o activitate de spionaj și contravine legilor internaționale în aceeași măsură ca și recunoașterea aeriană. Din cauza acestei poziții, guvernul Statelor Unite era îngrijorat că o discuție deschisă privind recunoașterea din spațiu va încuraja Moscova să o considere o problemă importantă. Așadar, în ciuda discuțiilor publice despre

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pentru a trece programul de recunoaștere spațială din zona gri în zona neagră” (Burrows, Deep Black, p. 107). Totuși, așa cum observă Walter McDougall, „până în 1963 bucuria șGuvernului Statelor Uniteț a luat sfârșit... Sovieticii au început să lanseze propriii sateliți de spionaj... șcare, în cele din urmă,ț au legitimat supravegherea din spațiu”. The Heavens and the Earth, p. 348. 48. Eric Schmitt, „Spy-Satellite Unit Faces a New Life in Daylight”, The New York Times, 3 noiembrie 1992, p. A10. 49. În mod paradoxal, efectele

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
încă mai există loc pentru culegerea informațiilor din surse umane în era de după Războiul Rece, dar, în general, „noua ordine mondială va genera sisteme tehnice care vor servi drept sabie, mijloace de ultimă oră în culegerea informațiilor, iar operațiunile de spionaj bazate pe surse umane vor fi floreta, fiecare fiind folosite judicios în funcție de necesități”. Turner, „Inteligence for a New World Order”, Foreign Affairs ’70, nr. 4 (toamna 1991), pp. 151, 159. 87. În cei zece ani în care a lucrat pentru

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
speciale greoaie ar fi necesare pentru a integra acest material provenit din surse deschise în informații secrete sau pentru a le utiliza în activitățile derulate de serviciile secrete. De exemplu, dacă informațiile au fost necesare la recrutarea unui funcționar pentru spionaj, solicitarea ar trebui camuflată, pentru a se ascunde motivul. 97. Donald E. Queller, The Office of Ambassador in the Middle Ages (Princeton University Press, Princeton, NJ, 1967), p. 90. 98. Lucrarea „Long Telegram”, scrisă de George Kennan în 1946, când

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
in America (Yale University Press, New Haven, Conn., 1999), capitolul 2, ce prezintă modul în care criptanaliștii americani au exploatat utilizarea defectuoasă de către sovietici a sistemului codului de unică folosință pentru a citi mii de mesaje cu detalii referitoare la spionajul sovieticilor din Statele Unite. 2. Pentru cea mai amplă analiză publică a istoriei criptografiei, vezi David Kahn, The Codebreakers: The Story of Secret Writing (Macmillan, New York, 1967). Cu toate acestea, de la publicarea cărții sale, dezvăluirea succeselor obținute de britanici în spargerea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
din Nordul Africii și raporta zilnic că nu are nimic de raportat. În astfel de cazuri, am fi vrut să le solicităm comandanților britanici să-l lase în pace” (p. 132). 11. De exemplu, s-a raportat că rețeaua de spionaj Walker a furnizat serviciilor secrete sovietice o mare cantitate de material cifrat, acestea putând astfel să decripteze un milion de mesaje secrete americane. Pentru o prezentare succintă a cazului Walker, vezi Christopher Andrew și Oleg Gordievsky, KGB: The Inside Story

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pe ideea includerii în tratat a acestei prevederi privind interzicerea criptării a avut efecte adverse întrucât Uniunea Sovietică a fost alertată cu privire la succesele obținute de americani în interceptarea și exploatarea telemetriei rachetelor sovietice. Alții au susținut că succesele obținute de spionajul sovietic împotriva sateliților americani sigint „ar fi putut contribui la decizia sovieticilor de a cripta telemetria”. (Senatorul Gordon J. Humphrey, „Analysis and Compliance Enforcement” în William C. Potter șed.ț, Verification and SALT: The Challenge of Strategic Deception șWestview, Boulder

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
la decizia sovieticilor de a cripta telemetria”. (Senatorul Gordon J. Humphrey, „Analysis and Compliance Enforcement” în William C. Potter șed.ț, Verification and SALT: The Challenge of Strategic Deception șWestview, Boulder, Colo., 1980ț, p. 112.) Pentru prezentări ale cazului de spionaj respectiv, vezi Robert Lindsey, The Falcon and the Snowman (Simon and Schuster, New York, 1979), și Curtis Peebles, Guardians: Strategic Reconnaissance Satellites (Presidio, Novato, Calif., 1987), pp. 200-201. 23. Dino Brugioni, el însuși un fost PI, subliniază acest aspect în prezentarea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
volumului de informații stocate în acestea... Computerele sporesc foarte mult numărul informațiilor la care poate avea acces o persoană”. (Meeting the Espionage Challenge, pp. 35-36.) Pentru o relatare documentată a problemelor specifice sistemelor computerizate de securitate, precum și a cazurilor de spionaj în domeniu, vezi Clifford Stoll, The Cuckoo’s Egg: Tracking a Spy through the Maze of Computer Espionage (Doubleday, New York, 1989). 33. Pentru un exemplu, vezi supra, capitolului 2, nota 70. 34. US Senate, Select Committee on Intelligence, Meeting the

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Other’s Mail: American Intelligence in the Interwar Era”, Intelligence and National Security, 7, nr. 2 (aprilie 1992), pp. 1-29. 31. Vezi, de exemplu, expunerea lui David Kahn pe această temă: „În cartea sa Perpetual Peace, Immanuel Kant susținea că spionajul este o crimă la adresa ordinii mondiale și că, dacă ar ieși la iveală, ar crea importante probleme internaționale. Dar acest lucru nu pare să se întâmple și în cazul sigint (informații obținute din interceptarea semnalelor și comunicațiilor electronice)”. Roy Godson

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
o anumită transparență în relația servicii de informații - decidenți - public (academic sau larg), și restul statelor, în special tinerele democrații, unde abordarea problemei informațiilor de securitate a fost multă vreme interzisă, apoi parțial revendicată de incursiunile istorice pe cazuri de spionaj, defectori sau abuzuri ale structurilor interne de contrainformații profilează un potențial deficit de comunicare între societăți confruntate în mare măsură cu aceleași amenințări într-o lume globalizată. Iată așadar rațiunile pentru care, fără a fi o lucrare științifică de ultimă

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
centrelor alternative de analiză/integrare a acestora. Capitolul 2 - „Spioni, mașini și biblioteci: culegerea informațiilor” - constituie o trecere în revistă esențializată a fundamentelor activității serviciilor de informații și implicit o trimitere la principalele elemente spectaculoase ce reprezintă marca distinctivă a spionajului: sursele umane și mijloacele tehnice de culegere a informațiilor. Tratate pragmatic, problemele acoperirilor convenționale și neconvenționale sunt ilustrate cu cazuri devenite nu doar istorie, ci uneori film și literatură (de exemplu, Richard Sorge, Fritz Kolbe, Edward Lee Howard, pp. 39-43

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
altor aspecte tehnice în care cuvintele cod și cifru funcționează ca un fel de „cârlig verbal” pentru a atrage cititorul familiarizat cu thrillerele. Mult mai bine realizată și cu mai multă relevanță pentru înțelegerea completă a finalizării muncii de informații (spionaj) prin produsul analitic destinat decidentului este partea intitulată „Produsul activității serviciilor de informații” (pp. 100-107), care ilustrează diversitatea de forme pe care le poate îmbrăca informarea pornind de la practicile curente din SUA. În aceeași notă centrată pe analiză, din păcate

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
acțiunile legitime de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate cu aspecte legate de infracționalitate, securitatea personalului - toate inițial legate de intruziunile în viața privată care pot surveni în investigarea pe plan intern a cazurilor de sabotaj, subversiune sau spionaj efectuat de propriii cetățeni, dar extinse ulterior asupra domeniului emergent al terorismului, inclusiv cel „de casă” (homegrown). În aceste secțiuni cartea lui Abram N. Schulsky și Gary J. Schmitt datează, prin faptul că se bazează atât pe legislația anterioară anului

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
apropiat de cel al unui romancier, autorii ridică însă cota de interes și suspans a cărții în ultimele capitole. „Două perspective asupra lumii informațiilor” (capitolul 7) contrapune viziunea „tradițională” asupra lumii informațiilor, în care sinonimul perfect al activității acesteia este „spionajul”, tratat în general pe coordonatele milenare ale Artei Războiului a lui Sun-tzu, și care se bazează pe cunoașterea secretelor altor puteri în scopul câștigării bătăliei (competiției) Școlii americane avându-l ca prim pilon pe Sherman Kent, fost ofițer al OSS2

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Canadian Security Intelligence Service (CSIS) 240, 338 Carter, Jimmy 55, 68, 145, 147-148, 300 n. 54 Castro, Fidel, tentative de asasinat la adresa lui Î 146-147, 202, 225, 328 n. 3-4, 333 n. 31 Chile 144, 152 Chin, Larry Wu-tai 49 China spionaj 39, 41, 280 n. 53 Vezi și Războiul din Coreea Church, Frank, senator 116, 143, 147, 155, 201-202, 223, 225, 238-239, 298 n. 44, 304 n. 69, 315 n. 57, 328 n. 1 Churchill, Winston 88, 133, 136, 155, 270

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]