2,860 matches
-
mângâiere a soarelui... Este un tablou plăcut privirii; prima zăpadă, așternută peste noapte, se arată atât de albă, lumina soarelui atât de caldă...și trandafirii mei din grădină sunt atât de frumoși! Le privesc petalele roșii, care strălucesc în toată splendoarea culorii lor purpurie... peste albul imaculat al zăpezii... Din păcate, majoritatea oamenilor sunt parcă mai grăbiți și mai preocupați de ziua care a început și nu își iau răgazul cuvenit pentru a privi în liniște această genială creație a naturii
MOMENTUL...DĂRUIT de DOINA THEISS în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344525_a_345854]
-
moment care este de strălucire în cariera oricărui artist: compilația „De ziua ta” (Eurostar), alături de nume cunoscute și iubite ale muzicii ușoare românești. Este un proiect identificabil curând în act, alături de maestrul Constantin Drăghici, ale cărui cântece se impune, în numele splendoarei muzicii, să fie reinterpretate de maestru, dar și de artiștii rari și înzestrați, care pot prelua cântece celebre, fără să le strice. Cântecul „La jumătatea vieții”, compus de Constantin Drăghici, pe versurile textierului Aurel Felea este primul, al acestui proiect
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
decât în Sublimul absolut al Suferinței Sfinte. Tocmai de aceea Națiunea noastră dacoromână este cea mai aleasă, fiindcă Rodul zămislirii veșniciei ei dumnezeiești înflorește din Mugurul divin al Suferinței Sublime. Toată Creația făpturilor împreună cu Omul creștin ortodox cinstește și preamărește Splendoarea Învierii Domnului, care este de fapt și Învierea noastră a celor ce-L purtăm și-L mărturisim prin gând, cuvânt și faptă pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Fiecare Rază de soare țese lumina Învierii dumnezeiești. Fiecare Caier de nor alb
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
această căprioară, care are sălașul ei în padurea vecină, căci noi ne învecinăm cu o pădure seculară care a fost transformată în parc și care nu a văzut fierăstrăul sau securea. În poza alăturată o vedeți pe Betty în toată splendoarea ei, fotografiată de Luminița, fata mea. Noi locuim împreună, eu, fata mea Luminița, și copiii ei, Daniel și Simina, nepoții mei! Ce mi-a mai spus năstrușnicul Moș Poveste Barbălungă. Betty dorește să ne vadă și să discute, eventul să
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
și dulcea timbralitate a muzicii năvalnice, vibrând ca răpăitul ploii de vară pe o grădină cu flori; de acum, va începe să descifreze armonia muzicală, în cadența cosmică a castanietelor și a picioarelor izbite în ritm de cântec spaniol și splendoare coregrafică. Talentul a răscumpărat-o pe Marina Voica din biroul de calcule și prognoze economice și a redat-o cântecului în care răsună un imn al gloriei iubirii perfecte și netrădate: muzica ușoară. De atunci și până azi, ea și-
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
autentic și afectiv, a unei nesfârșite reverii prin cântec și cu aceeași vocație a iubirii, cu aceeași frumusețe răpitoare a chipului, Margareta Pâslaru. Dar, atât Margareta Pâslaru, cât și Marina Voica s-au afirmat fiecare singură, cu propriul merit în splendoarea interpretării muzicale, așa cum fiecare a dăruit câte o comoară de cântec unică și vor rămâne peste timp originale, independente, unite doar de idealul muzicii și destinul succesului. Termenul „generație” folosit pentru a amplasa delimitat momentul Marina Voica, unul venit din
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
timp originale, independente, unite doar de idealul muzicii și destinul succesului. Termenul „generație” folosit pentru a amplasa delimitat momentul Marina Voica, unul venit din tradiția universală a muzicii, continuat și deopotrivă înnoit cu fiecare apariție, întotdeauna explozivă în ritm și splendoare, poate fi susceptibil de obiecții, în sensul de a disloca o perioadă de timp muzical românesc, din întregul lui zăcământ neprețuit. Comparația în spiritul critic, necesară și reiterabilă, convinge că nu se greșește zicându-se că deceniile al șaselea, al
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
pânza poeziei și simfoniei universale. Sursa a creat, rezultatul Creației este de aceeași natură, și se reîntoarce etern la Sursă. Această vibrație nu se oprește niciodată definitiv, valsând pe-aceleași unde, orchestrată de aceeași orchestră divină, în simfonia măreției și splendorii universului, într-un SĂRUT ETERN, dulce-amărui. În cealaltă extremitate a scării se află formele grosolane ale materiei, ale căror vibrații sunt atât de lente, de încete, încăt parcă nici nu ar exista, dar care își transmite vibrația înapoi la emițătorul
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
spune vorbind despre țara lui: „Sri Lanka nu are elefanți, ea are doar Leu”, iar afirmația este făcută cu mândrie și respect pentru simbolul țării. Sus de tot, aproape că atingi cerul cu mâna.Cuvintele ar fii prea sărace să explice splendoarea a ceeace se vede în zare, în josul tău.Poate doar un pictor super talentat ar putea să redea frumusețea locurilor. Una peste alta, tot ce am găsit aici, de la Mario (al cărui nume adevărat în singaleză nu l-am reținut
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA I de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347539_a_348868]
-
în viață. Acum este clovn! Anii s-au adunat în urma lui, șaptezeci și opt la număr, atâția câți să îi poată frânge zborul acrobatic, la înălțime! Frații Cristea, copii timișeni înnăscuți cu aptitudini acrobatice Frații Cristea, timișoreni de obârșie, au fost predestinați splendorilor circului, având înnăscut spiritul și abilitatea acrobatică. Când erau copii plonjau din copac în copac, sau pe casă, spărgând țiglele, ori săreau dintr-o șaretă, pe cai. Dumitru, cel mai mare dintre frați s-a atașat de o trupă de
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
și o muncă de rob, concentrare maximă, putere colosală, de zeu, dăruire totală și spiritul jertfei...! Tipul de relaționare interumană scandalos se numește panaramă, nu circ. Este greșit folosită paradigma „circ”,pentru scandaluri și comportări caraghioase! Circul este artă, spectacol, splendoare, miraj! Circul este act cultural și artistic! Lumea se împuținează zilnic de cei care o înfrumusețează și e plină vârf de personalități prefăurite, fără caratele autenticului. Cu atât mai luminos este, așadar, chipul marelui acrobat de circ de altădată și
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
limpede puterea frumuseții sale înflorite. Observându-l doar, auzi un glas care te cheamă, care te strigă din adâncul ființei tale, din strădufundurile diafane ale Națiunii ancestrale. Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL POPULAR, plin de grație și splendoare în care s-a întrupat întreaga Natură cu cântarea cerească și jocul vrăjit al sublimului. Priviți ROMÂNUL, ca un sunet celest în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
întrupa Adevărul, de a încânta Dorul, de a întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
tradiție, Câtă tradiție atâta credință, Câtă credință atâta morală, Câtă morală atâta înțelepciune , Câtă înțelepciune atâta lumină, Câtă lumină atâta poezie, Câtă poezie atâta muzică, Câtă muzică atâta cântare, Câtă cântare atâta sublim, Cât sublim atâta savoare, Câtă savoare atâta splendoare, Câtă splendoare atâta iubire, Câtă iubire atâta dragoste Câtă dragoste atâta sfințenie, Câtă sfințenie atâta Frumusețe, Câtă frumusețe atâta veșnicie, Câtă veșnicie atâta dumnezeire, Câtă dumnezeire atâta Dragobete! Amin întru sublimul Emin! --------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț, Dacoromânia 24 Făurar 2014
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
tradiție atâta credință, Câtă credință atâta morală, Câtă morală atâta înțelepciune , Câtă înțelepciune atâta lumină, Câtă lumină atâta poezie, Câtă poezie atâta muzică, Câtă muzică atâta cântare, Câtă cântare atâta sublim, Cât sublim atâta savoare, Câtă savoare atâta splendoare, Câtă splendoare atâta iubire, Câtă iubire atâta dragoste Câtă dragoste atâta sfințenie, Câtă sfințenie atâta Frumusețe, Câtă frumusețe atâta veșnicie, Câtă veșnicie atâta dumnezeire, Câtă dumnezeire atâta Dragobete! Amin întru sublimul Emin! --------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț, Dacoromânia 24 Făurar 2014 Referință Bibliografică
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Acasa > Poeme > Devotament > EXPERIMENTÂND VEȘNICIA Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Și se făcea din ce în ce mai mare Iubirea noastră, bulgăre de-omăt Rostogolit prin valuri de splendoare Cu sidefii reflexii... Îndărăt Nu privea nimeni, nimeni cu mânie Și nici cu jind măcar după ceva Ce nu a fost și-ar fi putut să fie. Pe fiecare drum spre undeva Mergeam de mână și priveam ’nainte În toate
EXPERIMENTÂND VEŞNICIA de AURA POPA în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350080_a_351409]
-
cred că ai venit să le furi bărbații. Iar bărbații romi probabil că n-ar înțelege mare lucru din feminismul tău cu doctorat, dar sigur ar vrea să te vadă goală. Și asta nu'i puțin lucru, știința în toată splendoarea ei pură, provoacă întărirea spiritului. Matriarhatul este însă altă problemă. Nu confunda feminsimul te rog, dottore, cu matriarhatul. Știi de ce? Feministele de obicei nu NASC, că nu au timp, lupta pentru supremație în KAR-ieră nu le dă timp să aibe
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
Articolele Autorului Am pornit-o zilele trecute într-o scurtă escapadă din București, prilejuită de un eveniment neferirit petrecut în familie. Drumul până la destinație (o mică localitate lângă Giurgiu), a fost un bun prilej pentru a admira primăvara în toată splendoarea ei, așa cum aceasta a ales să-și facă simțită prezența. Sute de pomi fructiferi își prezentau acum cele mai frumoase straie, ca la o veritabilă paradă. Caișii, piersicii, prunii, corcodușii, cireșii, vișinii, își făceau rând pe rând apariția în peisaj
LOCALIZARE DE ÎNALTĂ PRECIZIE de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350168_a_351497]
-
să mă-mbete. Adorm, spre seară, din picioare, Cu o creang ă , -n bra ț e, de măslin; În coast-o suliță mă doare Și-nțepat eu râd, c-am fost de-un spin. Urcușu-i greu, spun exegeții, Dar vârful este o... splendoare! E rostul unanim al vieții: Să cazi d in cer , nu-i tot... zbor, oare?! Referință Bibliografică: De-o viață eu tot urc Golgota... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 736, Anul III, 05 ianuarie 2013. Drepturi de
DE-O VIAŢĂ EU TOT URC GOLGOTA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350205_a_351534]
-
se topește și pleacă pe Apa Sâmbetei? Și la urma urmei, nu este mai bine să moară Capra? Iedul oricum altă șansă nu are decât a exilului, iar vecinul ahtiat de viață, tocmai dorea să-și mărească curtea. Însă pentru splendori naturale, Lupul trebuie să atace în haită, altfel nu se aseamănă cu oamenii. Coarnele Caprei se pot face bucium și nu este tocmai indicat să se mai cânte doina cea de jale, tocmai acum când Europa a aflat că Delta
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Delta Dunării, Curba Carpaților și Marea Neagră privesc Cerul, chiar din Centrul ei. Poate că știe el Lupul de ce a trecut la fapte, câtă vreme se vrea Buricul Pământului. Din explicațiile date cuvântului Minciună, la punctul 2. „Născocire, plăsmuire”, pentru ocrotirea splendorilor naturale, Lupii și-au format grupări sau formațiuni numite partide. De aceea este atât de necesar să înțelegem bine sensul cuvântului Partid. „Partid, partide, s. n. Grupare de oameni uniți prin comunitatea concepțiilor politice, ideologice, a intereselor sociale etc., partea cea
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Moșii de toamnă, de Sân- Medru, adică Sf. Dumitru Moșii de vară Una din cele mai mari sărbători ale verii, Moșii de Rusalii sărbătoare așteptată atât de morți cât și de vii, cu tot fastul cuvenit o întâlnim în toată splendoarea manifestării ei în sens material, magic (călușul se joacă în aceste zile) și religios, pe toată întinderea țării, inclusiv în Basarabia. Cimitirele au mormintele proaspăt aranjate, îngrijite, unde alături de plante perene rezistente la îngheț, florile sădite în primele zile ale
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
sublunar cu Demonii lui Dostoievski, aia de au ieșit din mare, din Groapa Marianelor și au intrat în porcii din “Fermă animalelor”! Care Mare Moartă, numai ei știu acuma, doamnă, ce manuscrise au mai găsit pe-acolo - altele decât Cartea Splendorii, atestată de ei sub numele de Zoharul, pe care o traduce acum intens un Atlant de-al nostru, doctor militar, TVM, transfug la Polul Nored că tot se va îndura de noi Maica Domnului, care s-a urcat la cer
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Gloria Smith. Astfel, ajungi să te minunezi ce tânără și zâmbitoare fusese Gloria odată! Celor cazați pare că nu le lipsește absolut nimic, ei n-ar putea cere mai mult de la viață! Le lipsește doar tinerețea. Atât. Pe holuri, printre splendori de artă antică, sunt parcate, unul lângă altul, cărucioarele de invalizi. În ele stă câte un bătrân dus, sau adormit, ori căzut pe-o parte, cu capul pe spate, legume păstrate în perfectă stare de curățenie, bine pieptănate, dar complet
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]
-
acoperit de flori superbe, toate albe, buchete de frumusețe aruncate peste moarte. Un ultim omagiu? Oare asta ne face să găsim moartea acceptabilă? Găsim oare consolare în frumusețea florilor pe care le aducem la mormânt? În cimitir erau și alte splendori ce ne-ar putea alina durerile: arțarii roșii contrastau cu cei galbeni, în soarele toamnei. Mama îmi cere să o duc acasă. Pe alee întâlnim o altă doamna în etate, Amelia, care, sprijinită de un cadru, deabea se mișca. Mama
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]