1,910 matches
-
copaci pustii”. Spre a ține piept „ceții” și „ruginii”, cheamă „răsăritul” soarelui și „seninul” cerului, duioșia cântecului de dragoste. Conjugând notația realistă, în manieră tradițională, cu sugestia metaforică, poemele lui, nu lipsite de platitudini și stângăcii, impresionează prin puritate și spontaneitate, prin stilul sobru și muzical. Câteva poezii scrise după 1940 sunt străbătute de un optimism fals, de circumstanță, și se lasă dominate de o retorică găunoasă. A scris și schițe, fragmente de nuvele, publicistică socială. SCRIERI: Poezii, Bolgrad, 1937; Poezii
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
care îi percepe ca fiind egoiști și pe aceia care doresc să știe prea multe lucruri despre ea. Are frecvente perioade de tristețe și de disforie, datorită acelorași motive care îi complică viața și nu-i permit nici o manifestare de spontaneitate: Isabelle - Din momentul în care mi se propune ceva, mă întreb dacă voi fi la înălțimea situație, dacă nu există riscul de a roși, de a părea bizară. Sunt tristă, singură și încordată când sunt împreună cu ceilalți, niciodată nu mă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
chiar mai mult. Regăsirea libertății Evitările, disimulările și renunțările pe care le provoacă fobia socială netratată generează adevărate patologii ale libertății. Scopul unei terapii cognitiv-comportamentale a fobiei sociale este acela de a reda libertatea pacientului: libertatea cuvântului, a mișcării, a spontaneității, libertatea de a fi fragil și imperfect. Toate aceste lucruri care sunt indispensabile calității vieții. Deoarece, așa după cum scria Montesquieu: „Libertatea, este acel lucru care te ajută să te bucuri de celelalte lucruri...”. 9 Tulburarea de anxietate generalizată Patrick Gosselin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marinella Lörinczi Își propune să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat, care, deși caracterizat printr-o ,,spontaneitate și varietate a sistematizărilor sepulcrale”, este neglijat de turiști. Potrivit lui Lörinczi, examinarea crucilor pictate din cimitirul vesel indică Începuturile lucrării lor În anii ’50, și nu În anii ’30, așa cum pretindea Stan Ion Pătraș, Întemeitorul acestei tradiții. După un excurs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de critica românească de până atunci și chiar exclus de G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent ca fiind „scriitor francez”, marele critic motivându-și opțiunea prin aceea că versiunilor românești ale scrierilor lui Istrati le lipsesc „spontaneitatea” și „exotismul” care le-au consacrat în literatura de adopție. Perspectiva abordării unui teritoriu literar nedesțelenit - provocare supremă pentru orice „arheolog” - nu este singura motivație a alegerii lui O. Criticul, format la școala realismului socialist, face din simpatiile bolșevice ale
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
visuri reale, nu divulgă reminiscențe ale acestora, ci produc visuri. Imaginează situații care se desfășoară după o logică aparte, stranie, inerentă funcționării mecanismelor inconștiente. Identificând acele mecanisme, oniricii le pun în funcțiune în mod conștient. Principiul acestei poetici nu e spontaneitatea, ci elaborarea lucidă, cu recurgere la artificiu. Respingând dicteul automat al suprarealismului literar, oniricii recunosc existența unor similitudini și afinități între demersul lor și cele ale unor reprezentanți ai picturii suprarealiste (Dalí, De Chirico, Yves Tanguy, Victor Brauner și mai
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
Premiul „De nio”, acordat de Fondul Academiei Suedeze (1989). Este și artist plastic (pictor, gravor, desenator) - cu expoziții personale de pictură și gravură în Elveția și Suedia. Ceremonie de iarnă este o carte unică în creația poetei (Mircea Martin), prin spontaneitatea, forța de irupție a lirismului. Debutul, valoros literar prin forță și prospețime, printr-un limbaj poetic în care simplitatea melodioasă și copilărească se îmbină cu un metaforism neașteptat, este uneori spectaculos prin acuitatea percepției concretului, mai ales în imaginile combustiei
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
Bărbatul dat pe bete, Bădăranul sau Burghezul gentilom), Beaumarchais (Căsătoria lui Figaro), Bernardin de Saint-Pierre (Mulatrul), precum și din Méllesville, Charles Desnoyers, Casimir Délavigne, Frédéric Soulié, D’Énnery, Eugène Labiche ș.a. Exploatând până la saturație comicul de limbaj, mizând pe firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară, ci argumentele spectaculare ale textelor asupra cărora se oprește. SCRIERI: Un poet romantic, Iași, 1850; Baba Hârca, București, 1851; Masca pe obraz sau Hai să râdem, București, 1862; Apele de la Văcărești, București, [1872
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
rămâne inevitabil contaminat de falsitate, de ipocrizie și de ritualurile prin care viața noastră intelectuală este adesea condamnată la politețea formelor fără fond. Astfel, spațiul nostru public se dovedește un adăpost inadecvat pentru adevăr, descurajant pentru sinceritate și impropriu pentru spontaneitate”1. Când această convenție a duplicității este ignorată, reacțiile sunt impregnate de euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
primare das Ichfremde, definind astfel suspensia temporară a structurilor de anticipație ale ego-ului, „alienarea” sa în vidul de sedimentări, cristalizări, plasticizări - atât de uzuale pentru conștiință. Pe scurt, Husserl convoacă la o înțelegere radicală a conștiinței pure a subiectivității ca spontaneitate ori pasivitate absolută. În matricea acestor foarte importante decizii teoretice ale lui Husserl, o fenomenologie a revelației este deja schițată. Turnura francezătc "Turnura franceză" Reluând tema kierkegaardiană a posibilității deasupra realității, Heidegger descrie fenomenalitatea unei apariții în termeni de auto-donație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
El aruncă amanții într-un colț obscur de neființă, în care noțiunea de legământ și ascultare lipsește cu desăvârșire. Acest ansamblu de patimi însoțite de arta autojustificării constituie sfera noologică a mondenității. În lume nu mai întâlnim persoane, ci obiecte. Spontaneitatea trebuie formalizată în rubrici foarte strâmte, saturate de obligații sociale. Gesturile nu mai au semnificații individuale, ci sunt doar coduri de comportament tipizat. În acest sens, exemplul cel mai bun este salonul, atât de remarcabil descris de Marcel Proust sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel caracter istoric pe care economismul Îl ignoră. Economismul, ne Învață Lenin, subapreciază teoria, promovează târârea În coada masselor, neagă revoluția și Însăși rolul partidului. Economismul proslăvește spontaneitatea, izbucnirile acestea violente și dezorganizate ca ale lui Goj sau Țugui, demascările «a la Cârnu». Economismul se ascunde sub paravanul glorificării massei, dar În fond, nu prețuiește cât de cât massa, pentru că o vede capabilă doar de acțiuni haotice, dezorganizate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
câștigătoare de la vârsta de trei ani rămân câștigătoare pe tot parcursul vieții. Sunt tipare de adulți sau, mai degrabă, tiparele adulților sunt tipare copilărești! Vom reveni ulterior la ideea că oamenii cei mai seducători sunt cei care și-au păstrat spontaneitatea copilărească. Pentru că, oricât de paradoxal ar putea părea, faptul că ne-am păstrat sufletul de copil ne dă, fără îndoială, mai multe șanse de eficiență în toate procesele de luare a unei decizii dificile. Pe moment, ne vom ocupa de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Simpla înclinare a capului exprimă capacitatea de a se destinde. Seducția depinde de amănunte care în nici un caz nu trebuie să fie „învățate pe de rost” pentru a fi aplicate la comandă, pentru că atunci comunicarea ar deveni artificială. De fapt, spontaneitatea se dovedește a fi unul dintre principalele atuuri ale persoanelor seducătoare. Tocmai pentru că sunt spontane, dintr-odată gâtul lor rigid se destinde, iar capul se înclină și mai mult. Copilul seducător nu aplică nici o strategie. Spuneți-i că „viața e
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de teatru” și n-o să priceapă. Puneți-l pe scena unui teatru și va fi un actor minunat până pe la nouă-zece ani, tocmai pentru că nu joacă. Se comportă firesc, este pur și simplu el însuși. Ceea ce riscă să-i distrugă spontaneitatea este conștientizarea importanței celorlalți și a grupului social. Din această conștientizare a privirii sociale decurge importanta diferențiere între cei care rămân ei înșiși în fața celorlalți și cei care tind să se conformeze așteptărilor celorlalți. Primii nu se tem să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
manifestă, printre altele, prin anumite micromișcări de deschidere pe care persoana dorită le percepe inconștient. Părem mai însuflețiți. Desigur, acest lucru nu este suficient ca să ne facă irezistibili, dar permite dorinței să călătorească prin inconștientul partenerilor. Prin urmare, în seducție spontaneitatea este indispensabilă. Nimic nu înlocuiește dorința, mai ales strategia! Între noi fie vorba... nu-i așa că, tocmai pentru că ne retragem prea des în spatele strategiilor noastre meschine și a calculelor simpliste, persoanele foarte spontane par foarte seducătoare? Spontaneitatea lui Casanova era
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
urmare, în seducție spontaneitatea este indispensabilă. Nimic nu înlocuiește dorința, mai ales strategia! Între noi fie vorba... nu-i așa că, tocmai pentru că ne retragem prea des în spatele strategiilor noastre meschine și a calculelor simpliste, persoanele foarte spontane par foarte seducătoare? Spontaneitatea lui Casanova era principalul său atu. Iubea și era iubit tocmai pentru că îndrăznea să arate acest lucru. Îndrăznea să trăiască. Exact în acești termeni vorbește Ado Kyrou despre Marilyn Monroe, o femeie seducătoare care nu era nici ea un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
picioarele!”, „Nu mai râde ca prostul!”, „Nu mai arăta cu degetul!”, „Nu pune mâna!”, „Nu ține mâna la gură când vorbești!”, „Ridică-ți capul!”, „Nu mai căsca!” Toate aceste precepte minunate își îndeplinesc treptat rolul de minare. Încetul cu încetul, spontaneitatea ne este măcinată și, cu cât îmbătrânim, cu atât facem mai puține gafe. Dar, în cele din urmă, ce am devenit noi înșine în operațiunea asta de stoarcere, după ce am fost spălați atât de bine? Cel mai adesea am devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dilatate reacție adaptată reacții neurofiziologice receptori reguli de citire Reich, William ritmuri ultradiene Robert-Ouvray, Suzanne Rosenthal, Robert sâni satisfație psihologică Schanberg, Saül seducție activă seducție pasivă seducție subliminală sentimente sexualitate simbolism simpatie sinceritate sincronizarea corpului sinergologie Souzenelle, Annick de spate spontaneitate sprânceană stângaci Stanislavski, Constantin strategii de comunicare stres subsuoară tehnică de manipulare teorema lui Axelrod Titchener, Bradford Tomatis, Alfred trăsături umeri unde cerebrale urechi Zajonc, Robert În 1972, Albert Mehrabian a fost primul care a transpus în cifre ponderea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
asupra-i și abili de a-l separa.8 Prin intuiție sensibilă sunt date cunoașterii omenești obiecte, prin conceptele intelectului acestea sunt gândite. Kant indică două surse și două componente ale oricărei cunoașteri despre realitate, și anume receptivitatea expresiilor și spontaneitatea conceptelor, respectiv intuițiile sensibile și conceptele pure ale intelectului. „Intuiția și conceptele constituie deci elementele întregii noastre cunoașteri, astfel că nici conceptele fără o intuiție care să le corespundă într-un mod oarecare, nici intuiția fără concepte, nu pot da
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ce țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori. Cunoașterea propriu-zisă devine posibilă datorită unor structuri numite de Blaga „categorii ale receptivității cognitive”, în timp ce creația este modelată de „categorii ale spontaneității plăsmuitoare”13. Primele aparțin conștiinței, celelalte inconștientului. Cele din urmă sunt numite, de aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un etaj al conștiinței și un subsol al inconștientului, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile receptivității sunt universale, în timp ce categoriile abisale ale spontaneității pot să varieze de la o regiune geografică la alta, de la un popor la altul, de la o epocă la alta și, într-o anumită măsură, de la o individualitate creatoare la alta15. Prin cunoașterea propriu-zisă omul trăiește în regimul universalității. Drept creator
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
popor la altul, de la o epocă la alta și, într-o anumită măsură, de la o individualitate creatoare la alta15. Prin cunoașterea propriu-zisă omul trăiește în regimul universalității. Drept creator de cultură, ca ființă omenească deplină, el este ființă istorică. Categoriile spontaneității sunt caracterizate de Blaga drept instrumente prin care se înfăptuiește cenzura transcendentă. Acestea modelează străduințele de revelare a misterului în așa fel încât zădărnicesc „o convertire pozitivă și absolut adecvată a misterului”16. Cunoașterea adecvată obiectului are la Blaga doar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
contactul pe care membrii familiei îl au unul cu altul”. Terapia de familie experiențială este fundamentată pe „experiența «aici-și-acum» și a apărut din aripa umanistă a psihologiei” (p. 231). Acest tip de terapie valorifică latura sentimentală a persoanei asistate, „creativitatea, spontaneitatea [...Ă valoarea experienței pentru binele propriu” (p. 237). În acest fel, „problemele pe care le prezintă familiile sunt privite ca tichete de admitere; problema reală este latura emoțională” (p. 236). Autorii analizează în continuare rolul și importanța terapiei psihanalitice de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]