2,760 matches
-
trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul este, în general, în literatură, evaluată negativ pe termen lung. Dincolo de efectul imediat al creșterii calității vieții gospodăriilor ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dimensiuni se confruntă, la rândul său, cu anumite riscuri, cum ar fi „impresia generală că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002, p. 303). În același timp, există dimensiuni ale calității vieții care sunt doar sporadic abordate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
amploarea uriașă a acestui fenomen, factorii de decizie de rang mondial și în ultima perioadă și național, încearcă să stabilească măsuri ferme și urgente pentru salvarea naturii, pentru conservarea mediului de viață a omului, măsuri care, din păcate, se aplică sporadic și timid. Suficient de tardiv, după ce am asistat la episoade dramatice, adevărate catastrofe ecologice și anume inundațiile din ultimii ani, intensificarea fenomenului de deșertificare din sudul tării, tornade, perioade lungi de secetă, am început să conștientizăm că s-au depășit
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
prezinte cu elocvență problematica temei abordate, de mare interes pentru învățământul nostru de specialitate și mai ales pentru instituțiile statale împuternicite cu asistența copiilor care devin victime ale unor infracțiuni compise tot de copii. Subiectul acestei lucrări a fost doar sporadic abordat în literatura de specialitate, au apărut foarte puține lucrări pe această temă, ceea ce pune în relief valoarea, oportunitatea lucrării elaborate de domnul sociolog George Cosmin Diaconu. Chiar dacă ar fi să considerăm lucrarea de față un semnal de alarmă, un
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
să fie perceptibile totuși semne ale unui lirism autentic, ce tinde să recupereze, desi cu dificultate, teritorii postromantice sau neosimboliste, ceea ce dă posibilitatea exprimării mai libere a vocilor și tehnicilor poetice. Fără să fi lansat nume semnificative și beneficiind doar sporadic de colaborări prestigioase, T.s. rămâne oglindă unei generații critice și literare, a unei formule literare cu o istorie specială, precum și a unui model cultural. Astfel, apar versuri semnate de Nicolae Labiș, se reproduc două poeme argheziene din ciclul 1907 (Instigatorul
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
de cea francofonă. În România, expresia a pătruns intempestiv după 1990, odată cu înființarea Consiliului Național pentru Curriculum și prin folosirea ei abuzivă de către ministrul Învățământului (profesorul clujean Andrei Marga). Până atunci, conceptul de curriculum fusese folosit de pedagogii români doar sporadic și nu întotdeauna cu sensul adecvat. Actualmente, avem de-a face cu o situație opusă. Nu este exagerat să afirmăm că expresia este utilizată abuziv și, nu de puține ori, eronat. Dacă această realitate s-ar restrânge la nivel livresc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
studiilor superioare de inițiere în filosofie. Vârsta a VII-a, a deplinei maturități (akmhv), trebuia consacrată integral practicării filosofiei, cu năzuința de a deveni un adevărat sofo" și a câștiga athanasia helisionică. Această periodizare care poate fi dedusă din referirile sporadice la vârstele educației risipite de Platon în Dialoguri nu lămuresc pe deplin ce se studia, de fapt, în conformitate cu exigențele curriculumului platonic. Despre ce se întâmplă în Akademie este mai ușor de presupus. Dar în ce constau studiile propedeutice și secundare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în educație comportă mari neajunsuri. Educația preuniversitară americană, de exemplu, le resimte acut. Profesorii își limitează eforturile de ameliorare la nivelul școlii sau comunității lor. Participarea lor la activități științifice organizate la nivel de stat sau la nivel federal este sporadică. Când se organizează conferințe federale pe tema curriculumului național, profesorii prezintă rapoarte tehnice cu o viziune foarte îngustă. Cercetătorii cred că singurul leac eficient împotriva acestei „pulverizări” îl constituie ceea ce în unele țări europene se numește „centralism pedagogic” (care, cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neaplicate în practica școlară. Școala și teoria curriculară au funcționat ca entități separate, despărțite de o graniță paradoxală pe care nici educatorii practicieni și nici teoreticienii experți nu se simțeau obligați să o încalce. Dialogul teorie-practică nu a existat decât sporadic și fără urmări semnificative. Cauza esențială a acestei incomunicabilități notorii ar fi fost dată de caracterul anistoric, abstract, retoric și teoretic al... teoriilor curriculare. Curentul reconceptualist a încercat să elimine această cauză majoră, însă demersurile reconceptualiștilor au înaintat într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vedere însă un proces de formare oarecum programat implicit. Folclorul pedagogic românesc desemnează plastic faptul că e vorba despre „școli de formare”: „școala celor șapte ani de acasă” și „școala vieții”. Din păcate, cercetarea pedagogică sistematică a acestor „școli” este sporadică pe plan mondial și inexistentă în România. c) Hidden (covert) curriculum. Conceptele curriculum ascuns și curriculum voalat au fost definite foarte diferit de teoreticienii curriculumului, pentru că nu s-a realizat încă un consens în legătură cu ce realități disting ele în mod
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efecte devastatoare. Atacurile esențiale ținteau tehnologismul, rigorismul, obiectivismul, comportamentismul, eficientismul și univocitatea cronică a modelelor moderne de design instrucțional. Un aspect aparte îl constituie asimilarea computerului în tehnologia educațională, nașterea instruirii asistate de calculator. Declarați anacronici, moderniștii au reacționat doar sporadic și cu timiditate la acuzele demolatoare ale postmoderniștilor. Totuși, au existat și voci iritate în acest război ideatic ce părea definitiv încheiat. De pildă, Brent G. Wilson (1997)222, care a reușit, de pe poziția de specialist al designului instrucțional clasic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sensuri ușor diferite: informatorul este persoana care a dat informații în mod organizat, preferabil în scris, și-a asumat un nume conspirativ și, de cele mai multe ori, e semnatara unui „contract” numit „Angajament”. Un simplu colaborator poate face același lucru, dar sporadic și cu rezultate mai puțin valoroase din punct de vedere operativ. La începutul anilor ’60, când Securitatea făcea eforturi să se „profesionalizeze”, distincțiile între diversele categorii de furnizori de informații mergeau până la subtilități de genul informator calificat și informator necalificat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a acordat spațiu și preocupărilor de literatură și arta. Aproape în fiecare număr se tipăresc versurile nostalgice ale lui Iuliu Cezar Săvescu, scrise, cele mai multe, în orașul de pe Dunăre: Amorul dintâi, Vorba veche ș.a., o traducere din Shelley (Regina visurilor Mab). Sporadic intra în sumar și poezii semnate de George I. Gârbea (Imnul fraților), Elenă Poenaru (Cântarea Dobrogei) ș.a. Proza s-a publicat puțină, gazeta adăpostind, între altele, povestirea Cenușă unei scrisori, iscălita cu pseudonimul Măr. Scurte note au în vedere spectacolele
VOINŢA TULCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290634_a_291963]
-
prețioase documentar, fiind consemnate de un „martur ocular” atent și adesea perspicace, însă cu o „convincție” potrivnică revoluției de la 1848. Amator de teatru, V. a tradus, pentru repertoriul teatral, Doctorul fără voie de Molière (1835) și a făcut, cu totul sporadic, comentarii de spectacole în „Albina românească” (1846), preocupat mai îndeaproape de jocul actoricesc. A compus chiar și o mică dramă, Recrutul răscumpărat (1842), a cărei însușire de căpetenie, dacă nu și singura, este ambianța autohtonă; totuși, piesa ar putea fi
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
număr redacția semnează articolul Frați români!, în care declară că revista va promova o „artă angajată”, urmărind „luminarea minții și îndrumarea spre mărirea poporului”. Deși are mai mult profilul unui magazin de popularizare a evenimentelor din istoria națională, V. publică sporadic versuri și proză de Carmen Sylva (Paza Dunării, Peleșul povestitor, În luncă, Pe Dunăre), poeme de Ioan S. Nenițescu (Vorbe sfinte), Haralamb G. Lecca (Scumpă țară românească), reproduce poezii de Vasile Alecsandri (Primele obuzuri, Concert în luncă, Dan, căpitan de
VULTURUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290672_a_292001]
-
sau rezolvări eficiente în situațiile de adaptare la anumite sarcini de tip școlar, profesional sau cu relevanță socială. Evoluția gândirii și atitudinii față de deficiența mintală de‑a lungul timpului poate fi sintetizată în următoarele etape (Arcan, Ciumăgeanu, 1980): - etapa consemnărilor sporadice a prezenței deficienților mintal în viața socială (înainte de anul 1800); - etapa constituirii deficienței mintale ca problemă de cercetare, de investigare și terapie (perioada 1800‑1870); - etapa maturizării gândirii științifice prin aprofundarea și lărgirea problematicii deficiențelor mintale (perioada 1870‑1940); - etapa
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
articole: Școala Răsăritului (Lucian Bildirescu), Istoria socialistă a Teleormanului, Falansterul de la moșia Scăeni (Nicolae Deleanu), Social-democrația și țărănimea, Socializare agricolă, Perspectivele socialismului în țările agrare (Lothar Rădăceanu), Finanțarea agriculturii ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică”. Se publică versuri de Octavian Goga, George Voevidca, Al. Iacobescu, Eugen Constant, Const. Salcia, Scarlat Callimachi, Petre Frânculescu ș.a., proză de Neagu Rădulescu, Ștefan Ivanovici-Terențiu
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
și mai frapant, de asemenea „necunoscută”, e cel al vulturului bicefal (subl. ns.). Acest ilustru însemn a fost unanim socotit - și din păcate mai este încă - drept străin heraldicii românești, în care n-ar fi făcut până târziu, decât apariții sporadice. De aceea și cazurile cunoscute au fost studiate fiecare în parte, atribuindu-li-se de fiecare dată o origine și un specific străine istoriei românești. În realitate, vulturul bicefal este neîncetat prezent - și la loc de cinste - în heraldica noastră
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
absența inexplicabilă a persoanelor cu drept de acces la informațiile speciale; 6. apariția unor nume-capcană într-o listă de persoane; 7. creșterea inexplicabilă a gradului de utilizare a sistemului, îndeosebi după program sau în regimul normal de lucru, de către utilizatori sporadici sau de la terminale inactive o lungă perioadă de timp; 8. tentative de accesare sau solicitare a înregistrărilor, fișierelor-capcană sau de folosire a parolelor expirate; 9. pierderea sau folosirea neautorizată a identificatorilor utilizatorilor, a sistemului de control al accesului sau a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban ș.a.), articolele de critică și istorie literară (Vasile Conta și arta poetică de Mihu Dragomir, Ultimul sămănătorist de Al. Cerna-Rădulescu) și traducerile (poeme de Pușkin și povestirea Casa judecății din urmă
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
realizate artistic, ele au cunoscut o mare circulație. Articolele de istorie literară ale lui P.-R. popularizează viața și opera unor autori care răspundeau ideilor sale despre rolul scriitorului: I. Barac, D. Țichindeal, Andrei Mureșanu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu ș.a. Sporadic, a publicat și traduceri, alegând mai cu seamă povestiri cu semnificații etice. Ca folclorist, are în vedere diversele perspective din care poate fi studiată creația populară: estetică, psihologică, socială, lingvistică etc. El a fost un adept al ideii circulației și
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
examenul de doctorat cu teza Opera lui G. Ibrăileanu, luat cu mențiunea magna cum laude, conducător științific fiind G. Călinescu. Va fi scos din învățământul universitar odată cu acesta, la 1 octombrie 1949, din motive politice. Timp de șapte ani lucrează sporadic ca topometru, strungar, paznic, salvamarist. Copiază de mână, la solicitarea lui G. Călinescu, ediția a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pe care tot el o va reedita în 1982. Nu a făcut niciodată caz de persecuțiile
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Pop, diacon. A absolvit liceul la Șomcuța Mare (bacalaureatul în 1978) și Facultatea de Filologie a Universității din Baia Mare, secția română-engleză (1978-1983). Participă la reuniunile cenaclului din jurul revistei studențești „Nord”, al cărei redactor-șef este între 1981 și 1983, și, sporadic, la ședințele cenaclului Universitas din București. A funcționat, între 1983 și 1989, multă vreme ca profesor de limba română la Ieud (Maramureș). În 1989 pleacă la București, unde lucrează pentru câteva luni la Casa Poporului, ulterior fiind angajat la „Luceafărul
POP-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
Ghionturi versificate” și „Glume”, „Sămănătorul”, „Evenimentul” (Iași), unde a fost și redactor în 1904-1905, „Viața” (1906), „Viața literară și artistică”, „Dimineața”, „Minerva”, în care îi apar și trei romane polițiste în foileton semnate Const. Fulger, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” și sporadic în multe altele. În 1897 i se editează primul opuscul, Fleacuri. Se pare că, la un moment dat, avea o anumită situație socială și financiară, pentru că în 1914 era director și proprietar al periodicului „Trăiască Franța!”, apoi „redacteur en chef
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
înscrie în 1970 la Facultatea de Filosofie a Universității „Al. I. Cuza”, luându-și licența în 1975, cu teza Rațional și absurd în opera lui Eugen Ionescu. În 1991 devine profesor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. Pubică sporadic în presă („Convorbiri literare”, „Cronica”, „Teatrul”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a.). Prima carte, placheta Prețul alegerii, îi apare în 1976, urmată de Cuvinte învinse (1978), Perioada de instrucție (1981), Împăcarea cu Faust (1986), Școala de îngeri (1991), Teroarea clepsidrei (1996), Donatorul
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]