3,241 matches
-
de hârtie, pe care am scris cu majuscule doar atât: DUMNEZEU NU DOARME NICIODATĂ! Și m-am semnat. I-am trimis-o, în speranța să mă lase-n pace pentru totdeauna. Iar scrisoarea lui am ars-o și cenușa am spulberat-o pe fereastră, ca să nu-mi mai amintesc de el. De la el n-am mai primit nicio scrisoare, dar amintirile...( Maria izbucnește-n plâns). De ce mă chinuiesc aceste nenorocite de amintiri în fiecare an, de revelion?.. Iar Dumnezeu...chiar nu
CAP. 4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383079_a_384408]
-
nimic nu îți aduce bucuria și satisfacția zilei încheiate?Câte dureri și insatisfacții blochează drumul spre fericire?... XXX. ILUZIE SAU VIS, de Camelia Constantin , publicat în Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016. ... viața... iluzie sau vis scrum de țigară spulberat de vânt fir de nisip într-un ocean de apă rămășițe de praf într-un deșert încins urma unui pas grăbit pe asfalt bătaia fierbinte a unei inimi ore trecute, minute fugare, clipe furate viața... iluzie sau vis scrum de
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
într-un ocean agitat bătaia fugară a unei inimi rătăcită în clipe furate minute trecute în adierea unui timp relativ viața... iluzie optică într-un univers paralel ... Camelia Constantin iunie 2016 ... Citește mai mult ... viața... iluzie sau visscrum de țigară spulberat de vântfir de nisip într-un ocean de apărămășițe de praf într-un deșert încinsurma unui pas grăbit pe asfaltbătaia fierbinte a unei inimiore trecute, minute fugare, clipe furateviața... iluzie sau visscrum de nisip într-un deșert încinsurme de praf
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
orice risc trebuie sa-i informez?” cu toate ca o groaza de contraargumente precum că : “dacă ea așa vrea?”, dacă ține la ăla cu adevărat?(hmm, ține da, la funcții..), da, dar ăla nu, nu are cum în afară de plăcerile, orgoliul (ce îl spulberasem se pare de când am pus punctul pe I) lui, toate activitățile ca să țină la cineva. Adevărul e că niciodată n-am mai văzut eu pe unu să se laude așa cu ce bea și cât și ce mai.. Oricum, dacă
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
1945, iar viitorul Europei este în direcția Est, ca șansă de supraviețuire a identității europene. Cum a ajuns din nou Crimeea parte a Federației Ruse? Principiul inviolabilității frontierelor europene - care în 1992 a împiedicat Rusia să revendice Crimeea - a fost spulberat în 2008, în urma recunoașterii forțate a independenței provinciei Kosovo. Precedentul fiind creat, Vladimir Putin a forțat bariera și a profitat de anarhia din Ucraina (de care nici el nici Occidentul nu-s străini) pentru a-și atinge obiectivul strategic, dificil
Graniţa neagreată de S.U.A., trasată de gigantul Google şi Turnul de la Basel [Corola-blog/BlogPost/92916_a_94208]
-
din România nu confirmă deloc legea nescrisă potrivit căreia cititorii n-ar avea la ce să se aștepte de la publiciști în perioada verii, oameni fiind și ei, cu concedii și călătorii planificate și meritate. Ideea aceasta preconcepută, acceptată tacit, se spulberă volens-nolens încă de la prima ochire asupra cuprinsului CETĂȚII LUI BUCUR. Nu degeaba frontispiciul din internet se ramifică bogat, promițând în egală măsură proză și poezie, antologii și reportaje, biografii și exegeze. Țelul se adeverește rapid, fără urmă de „îmblânzire“ estivală
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
de astă-dată la unul dintre cele mai interesante posturi TV: Kanal D. Constatarea: fanii nu i-au uitat, numărul telespectatorilor depășind, la primul dintre episoadele noului serial, pragul de un milion și jumătate. Click.ro titra. ,,Leana și Costel au spulberat concurența cu umorul oltenesc”. Trăind și creând la început de mileniu III, ei au ignorat faptul că, în antichitate, marii filozofi Platon, Aristoteles, Pythagora condamnau ,,râsul grosolan”, cerând autorilor de profil să promoveze ironia fină, subtilă. Radu Pietreanu și Mugur
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
a ne vedea prin ochii altora! Și cât de des ne sunt servite păreri preconcepute sau, mai rău, opinii bine frizate, ca să nu ne simțim cumva lezați! Nu e cazul autorului William Blacker, care își propune în mod expres să spulbere ”miturile moderne” inventate despre o Românie care nu există, emise de unii care adesea nici n-au văzut țara cu proprii lor ochi sau care judecă doar la suprafață, manipulați de presa știrilor de senzație. După șapte ani de locuit
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
tu să crăpi, în sfârșit. Iar ea să trăiască în veci, în libertate, în democrație, în fericire. Pe tine te-a strivit cu călcâiul ei uriaș și apoi s-a spălat îngrețoșată. Peste o generație amintirea ta odioasă se va spulbera în tenebrele istoriei din care te-ai zămislit. Ptiu! x Am scris pamfletul ”Năpârcile”, dintr-o suflare, în ziua de 24 decembrie 1989, când se întâmplau multe și eram într-o stare de fervoare, greu descriptibilă, la fel ca mulți
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
lunii strecurată prin ferestrele sălii de la parter, abia atunci, stând deoparte și contemplând zbenguiala celorlalți, începusem să mă simt vinovat pentru că nu-mi ținusem promisiunea față de Angela. Ce-i cu tine, mă luase la rost Mary Zăvoianu, ți s-a spulberat cheful?, și mă luase la un damen-rock vioi, pe care tot ea îl anunțase cu voce stridentă. Dar mie îmi stăruia în minte, chiar dansând cu nebunatica Mary, chipul Angelei, acela din momentul când își dăduse acordul să plec, zâmbind
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
pribeag, rămas din vraja nopții” . Gânduri, emoții și trăiri puternice au prins contur sub condeiul său care lacrimă în vântul amintirilor, chemându-l neîncetat pe Eminescu “ Chiar de-om rămâne doar noi doi/ Prin Universul rece / Când stelele s-or spulbera / Iubirea-mi nu va trece”. Iubirea care aprinde scântei în versurile pentru Eminescu este o iubire care nu cunoaște timp și spațiu, o iubire care s-a născut din lacrimile gliei și cele divine. Iar din iubire se poate naște
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
nu sfârșesc la fel? O serbare de nouă zile nu se contramandează pentr-un cap spart. Ministrul Provinciilor a renunțat să mai afle amănunte, nu era polițist. Următoarele seri au ieșit bine, chiar dacă, în una, o rafală de vânt a spulberat licuricii, de-abia lansați, și a doborât un cort, iar în alta s-a lăsat un frig subțire ce i-a învinețit pe participanți. Tot lucruri obișnuite. Deosebită a fost seara a șasea, când a apărut o mască nouă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
moară! Să moară!” strigau până și oamenii de ordine! „Să moară!” se distingeau glasurile ascuțite ale femeilor. „Să moară!” se auzeau, și mai ascuțite, cele ale copiilor. Toată lumea era cu ochii pe Magistrat; spre degetul lui mare, ce putea să spulbere toate îndoielile; spre mănușa albă pe care o ținea cu celelalte patru... O clipă doar a durat trasarea unei jumătăți de cerc prin aer. Cei din spate vedeau unghia roz, cătând acum în jos. Cu toții auzeau victima strigând „Îndurare!”; aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
lovească. Deodată, femeia Îl slobozi din strânsoare și făcu un pas Înapoi, fiind imediat Înghițită de masele În mișcare. Luat prin surprindere, Dante șovăi o clipă În plus până când se hotărî să o urmărească, dar orice efort al său fu spulberat de bariera de trupuri, devenită de nepătruns. — Cine-i femeia aceea? Îl Întrebă pe un schimbător de valută care ședea În dreptul tejghelei. Era sigur că asistase la scenă. Cine e? Vorbește, ți-o poruncește un prior al Florenței! Bărbatul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a Întrunirilor voastre? continuă el fără a i se adresa nimănui În mod deosebit. Cei de față se Îndreptară spre el parcă mecanic, precum capetele de turci dintr-o căruță de bâlci, trase de sfori. Desigur, moartea meșterului Teofilo a spulberat armonia celui de Al Treilea Cer, lipsind bolta cristalină de una dintre stelele ei. Vă Înțeleg suferința, continuă priorul. — Mai Întâi meșterul Ambrogio, iar apoi Teofilo, bâigui Augustino. Și Teofilo... Pentru ce? — Uneori, moartea face câte un ocol larg, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Parcă istoria - pornită, cum spuneam, pe calea cea bună - se sperie de propria perspectivă și se oprește timorată din drum. Uneori, face pași mari Înapoi. Tot sau aproape tot ce se câștigase ori măcar se prefigura ca posibil câștig se spulberă inexplicabil. Repet și accentuez: inexplicabil și nejustificat. Desigur, și În istorie, ca și În alte domenii, hazardul joacă un rol important. Ca și accidentul, coincidența, excepția - Într-un cuvânt, non-necesarul. Într-o fază inițială a studiului, am fost tentat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
v-am și convins - ar fi foarte dificil, Îmi dau seama. Mai ales că Îmi aduc aminte de propria reacție de perplexitate când m-am aflat În situația dumneavoastră. Știu, de asemenea, că, În aparență, ceea ce v-am spus acum spulberă o mulțime de iluzii umaniste pe care le cultivăm de câteva milenii, dar asta e. Eram copleșit. De uimire, În primul rând, dar nu numai. Ceea ce auzeam suna straniu, incredibil, aiuritor. Cu atât mai aiuritor cu cât, era evident, Roger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bondar bâzâi cât bâzâi prin fața lui Vasea, apoi se lăsă ușure pe masă, lângă o pată de vodkă. N-apucă însă să plece capul și să soarbă, că Vasea trânti o palmă năprasnică asupra lui, turtindu-i corpul cafeniu și spulberându-i cât acolo păroasele-i piciorușe. Zgomotul loviturii îl trezi pe hangiu care se puse pe văicărit. — Ați văzut? - strigă el printre lacrimi - ați văzut? Nu numai că mi-au furat fata, dar îmi cer și despăgubiri! O, Doamne, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
castelului, va fi fiind de mult oale și ulcele. Nepăsătorul timp a trecut peste amintirea domniei-sale, albindu-i oasele, șlefuindu-i vertebrele, subțiindu-i imperceptibil metacarpienele. Ierburi înalte, flori de românită, fragile păpădii au crescut rând pe rând din mormântu-i, spulberându-se cu plecarea fiecărui anotimp. Generații întregi de rozătoare, de rândunele care, o vreme, i-au supraviețuit, au pierit și ele, îngrășând pământul. I-a murit până și actul de deces, un frumos pergament în care mai întâi, în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor nevăzuți; și erau pe deplin conștienți că aveau de-a face cu un dușman care nu greșea ținta niciodată și că, prin urmare, riscau ca într-o fracțiune de secundă să nu mai respire, să moară. Vântul se înteți, spulberând nisipul. Țânțarii se îmbuibau din fiecare centimetru de piele rămasă neacoperită. Ca prin minune, ajunseră pe creastă și începură să înainteze printre primele stânci fără ca cineva să-i urmărească, ceea ce le dădu curaj, făcându-i să spere că poate beduinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
s-ar fi putut Împlini, i se cuibărise acolo În subsolul memoriei și o trezea noaptea din somn cu insistența unei dorințe nedesăvîrșite care Își cerea dreptul la finalitate. Din clipa În care și-a explicat mecanismul, coșmarul s-a spulberat ca trupul de cărbune al unei mumii pe care o scoți la lumina zilei. Studenta de la germană a rîs ca de o farsă izbutită, cîtă metempsihoză și cîtă memorie atavică atribuise ea acelui coșmar care a chinuit-o toată adolescența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Și chiar dacă Paul ar părăsi-o pe Claire, ultimul lucru pe care mi l-aș închipui că l-ar face ar fi să-și construiască un cuibușor de dragoste hippie cu Judy. Din nou, nu era treaba mea să îi spulber visele. în schimb, înarmată cu informația asta, am plecat în căutarea lui Claire, pe care am găsit-o în living, descântând o cană de ceai atât de tare că puteai să îndoi o linguriță în el. Bucătăria era de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
nostru se ridică și ieși. Speranța izbândise, ca întotdeauna. Sau poate pur și simplu zeița Kaly veghea asupra omului nostru, cu dragostea ei totală, plină de mister. PAGINĂ NOUĂ MOȘ ABDULAH II progress/meeting the mentor După explozia zguduitoare care spulberase magazinul Marks & Spencer, Moș Abdulah ajunse în ceva ce semăna a rai, pentru că altminteri cele patruzeci de virgine superbe care păreau să-l aștepte pe nimeni altul decât el nu puteau să aibă nici un sens. Probabil că era penibil cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o cămașă albă bine apretată, la fel de cambrată pe talie, stătea ușor aplecat peste scaunul său. Peste antebrațul îndoit din cot, avea un prosop din damasc de un alb impecabil. Dacă mai exista vreo îndoială cu privire la îndeletnicirea lui, atunci aceasta era spulberată de carnețelul și creionul pe care le ținea în mână, gata să ia comanda. Am dat deja comanda, îl lămuri Toma, dar dacă tot ai venit, adu-mi te rog o scrumieră. Desigur, spuse noul chelner, îndreptându-se și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
viroagei, lăstărișul tânăr era culcat la pământ. Tulpinile subțiri zăceau frânte la o palmă deasupra solului pe o porțiune cu un diametru de câțiva metri. Frunzele veștede fuseseră răscolite și adunate pe marginea unui cerc larg, ca și cum ar fi fost spulberate de un vârtej. Acolo unde s-ar fi aflat mijlocul cercului era o adâncitură în pământul reavăn, nu mai lată ca pieptul unui om. Ce s-o fi întâmplat aici? întrebă Cristian Toma apropiindu-se de locul acela. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]