1,294 matches
-
pentru a se însura își întrerupsese studiile și își luase o slujbă. Nici Jeanne, nici el nu ieșeau niciodată din cartierul lor. Se ducea s-o vadă la ea acasă și părinții ei râdeau puțin de acest pretendent tăcut și stângaci. Tatăl era feroviar. Când era liber, îl vedeai totdeauna șezând într-un colț lângă fereastră cu mâinile lui enorme rășchirate pe pulpe, gânditor, privind mișcarea de pe stradă. Mama se ocupa totdeauna de gospodărie, Jeanne o ajuta. Era atât de subțirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Dar când au văzut că e serios, și-au amintit că există plăcerea. Întreaga teamă care se întipărește pe chipuri în timpul zilei, se topește atunci în amurgul arzător și plin de praf, într-un fel de excitare buimacă, o libertate stângace care înfrigurează un popor întreg. Și eu, sunt și eu ca ei. Dar ce ! moartea nu înseamnă nimic pentru oameni ca mine. Este un eveniment care le dă dreptate". Tarrou fusese acela care îi ceruse lui Rieux întrevederea consemnată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
mai rudimentară metodă posibilă: căută un petic de albastru. Imediat ce găsi linia țărmului încetini, astfel că avatarul ei zbura acum la altitudine joasă, având timp să vadă ce era dedesubt. Uite una! spuse Uri, arătând jos, în stânga ecranului. Cu mișcări stângace, Maggie se întoarse și se apropie cât de tare putu, plutind pe deasupra a ceea ce părea o schiță de desen animat a unei insule pustii. Era rotundă, cu un singur steag înfipt în nisipul galben: anunța orarul pentru un cenaclu săptămânal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
deschisese cu câteva secunde mai înainte. Avu loc o mică explozie localizată deasupra sobei. Doamne, aproape c-am luat foc! — Iată-mă angajat la Levy Pants. — Ignatius, strigă mama lui, cuprinzându-i capul cu păr bine uns într-o îmbrățișare stângace care îi turti nasul. Din ochi îi izvorâră lacrimi. Sunt atât de mândră de tine, băiatu’ mamei. — Mă simt extenuat. Atmosfera din biroul acela este supraâncordată. — Am știut c-o s-ajungi bine. Mulțumesc pentru încredere. — Cât o să te plătească Levy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
doamna Reilly, Nixon și Kennedy însemnau Hannah și Rose. Candidații fără mame îi produceau confuzie și nu știa ce să facă. La alegerile fără mame stătea acasă. Ignatius nu putea pricepe ce o determină să facă așa deodată aceste eforturi stângace ca să susțină felul de viață american împotriva fiului ei. Apoi era Myrna, care îi apăruse într-o serie de vise ce luau forma vechiului serial Batman, văzut la Prytania pe când era copil. Capitolele se succedau. Într-unul deosebit de înfiorător, visă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
medievalistă ruinată? Ce păcat că nu-și arăta și fața! Dădea impresia de singurătate, de detașare, îi sugera plăceri solitare și senzual scolastice care îl atrăgeau teribil. Privi la bucățica de hârtie de împachetat, la adresa scrisă cu litere mici și stângace: Bourbon Street. Căzuse probabil în mâinile exploatatorilor comerciali. Ce personaj incitant pentru Jurnal, care, gândea Ignatius, avea lipsuri la capitolul senzualitate. Nu i-ar fi stricat o doză bună de aluzii picante. Poate confesiunile acestei femei l-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
parter, lângă standul gondolei. Mergeau braț la braț, bărbatul ducând sticla de vin în îndoitura brațului, în poziție verticală. Era un mod incomod de a o ține, iar cei doi formau o pereche ciudată - fata frumoasă și individul temător și stângaci. Mergeau în lungul canalului, abia aruncând câte o privire magazinelor pe lângă care treceau. — Se duc la o întâlnire, spuse Vasco. — Îi văd, zise Dolly. Vasco se uită pe strada aglomerată și o văzu pe Dolly la capătul îndepărtat. Dolly avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
duce la closet. Dacă profitai de această punctualitate, puteai să-ți faci nevoile alături de el. Și ce umană ți se părea lumea atunci! Tu, alături de Jupiter. Fiecare săvârșind același lucru simplu și esențial. La nevoie puteai să faci o mișcare stângace pentru a-l atinge cu cotul din greșeală. El întorcea spre tine ochii săi aroganți, examinându-te o clipă prin lentilele ochelarilor, ca pe o muscă, apoi revenea la prea omeneasca lui operație. Nici zeii nu pot fi fără întrerupere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
orice. — Mulțumesc că m-ai anunțat, Ronnie. Fran fu uimită că nu amuțise cu totul. Luă primul lucru care-i pică în mână de pe birou, o cană pe care scria „NU EȘTI UN CETĂȚEAN ADEVĂRAT FĂRĂ CITIZEN“, o frază destul de stângace dintr-o campanie promoțională de pe vremea când redactor-șef era tatăl ei, și o aruncă de perete, cât pe-aci să lovească ușa de sticlă pe care intra Stevie. — Ce Dumnezeu se întâmplă? întrebă ea. — Afurisitul de Jack Allen! Vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
-l ierte, Ben, mult mai aproape de maturitate ca vârstă, nu părea dispus să-și ierte mama. Jack întinse mâna spre el. — Acesta e fratele tău mai mare. Voi doi ați făcut cunoștință? — Adineaori. Ben îi întinse mâna cu o politețe stângace. — Cum a fost drumul cu avionul? — Eu sunt Louise, dar te rog să nu-mi spui așa. Urăsc să mi se spună așa. Toți oamenii care-mi plac îmi spun Lou. Și drumul a fost groaznic. Mă tot tratau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fățișă de a crea impresia unei familii fericite, Jack nu putu să nu recunoască faptul că masa era delicioasă, iar atmosfera îmbietoare. La începutul căsniciei lor, visase îndelung la astfel de scene. Dar Carrie avusese alte idei. Doar Ben părea stângaci și țâfnos. Jack simțea nevoia să-l îmbrățișeze și să-i spună: „Legătura dintre noi doi dăinuie, va dăinui întotdeauna“, dar Ben îi evita privirea. După ce terminară de mâncat și Louise fu trimisă la culcare, atmosfera se schimbă subtil. Carrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
desgustați și răsvrătiți (...) Nu mai credem în actualele formule și nici în posibilitatea unei reabilitări a lor. Înțelegem prin urmare să călcăm pe drumuri neumblate și să născocim motive noi. Nu ne temem de singularitate, ci o căutăm. Vom fi stîngaci și grăbiți - poate. Ne vom repeta sau ne vom contrazice: da. Dar asta importă prea puțin”. Originalitate, singularitate, noutate... - tot locuri comune. Causeurul boem Minulescu nu are virtuți de ideolog și teoretician. Adevăratul porte-parole teoretic al grupării (autointitulată, minulescian, „Grupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
electrice soneria Europei țipînd fals/ Luntre și pasăre de azur viziune descuiată”). În consonanță cu Marcel Iancu, dar mult mai confuz, autorul articolului stabilește o genealogie a „stilului nou” de la Cubism, trecînd prin Dadaism, către stația terminus: Constructivism. Din talmeș-balmeșul stîngaci de sloganuri, reținem totuși ideea continuității „abstracționiste” dintre Cubism și Dadaism. „Dadaismul constructiv” (după expresia lui Michel Sanouillet, probul exeget al mișcării Dada) este direcția pe care, asemenea unui Hans Arp autohton, Iancu ar fi imprimat-o Contimporanului. Articolele acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Tomoe nu reușea să găsească la el nimic care să o facă să vibreze cât de cât. — Sora mea. Și Takamori păru șocat când se întoarse ca să o prezinte. — Îmi înțelegeți japoneza? întrebă îngrijorat Gaston. — Înțelegem, bineînțeles. Gaston întinse mâna stângaci și strânse cu putere mâna fetei. Strângerea de mână o făcu să se gândească iar la un cal. Abia a reușit să-și înăbușe zâmbetul amar. Își dădea foarte bine seama că s-au înșelat îngrozitor. „Ce ne-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Tomoe s-a trezit spunându-i în față: — Zău că ești nătăfleț. Nătăfleț! De când îl zărise pentru prima dată în cala vaporului Vietnam avusese multe ocazii să se întrebe dacă nu e prost cu-adevărat, ba chiar idiot. Fața, mișcările stângace, îmbrăcămintea, toate, toate îi inspirau numai milă și dispreț lui Tomoe. Recunoștea și ea că fratele ei avea dreptate când spunea că are inimă bună, un suflet cum rar mai întâlnești în zilele noastre. E ca un sfânt. Dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
mea e jocul!" Tânărul cîntă: " Jocul și înțelepciunea mea-i iubirea!" Bătrânul tace: " Iubirea și jocul meu e-nțelepciunea!" CRESC AMINTIRILE Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am zgâriat stăruitor în scoarța unui arbore - numele - cu slove mici, stângace și subțiri. Azi am văzut din întîmplare cum slovele-au crescut din cale-afară - uriașe. Așa îți tai și tu copilo numele în inima-mi supusă mărunt, mărunt, ca un ștrengar. Și după ani și ani de zile-l vei găsi
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
dor de mine și că nu-i mai stătea mintea la altceva, așa că, firește, toate gîndurile mele la Dan se duseseră pe apa sîmbetei. PÎnă să sune el, după vreo două săptămîni, uitasem complet cine era. Am purtat o conversație stîngace, la finalul căreia am spus că programul meu În acel moment era foarte Încărcat, dar că o să-i telefonez eu cînd situația se va mai liniști puțin. După aceea, nu m-am mai gîndit deloc la el. Dar, stînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
CÎnd e singură, Lisa e doar Lisa. Abia cînd am văzut-o Îmbrățișînd-o pe Kate În avion mi-am dat seama pe deplin că Lisa face parte din acest peisaj. Din peisajul acestor oameni care mă fac să mă simt stîngace și prăfuită. — Noi ne-am mai Întîlnit. Înregistrez aceste cuvinte cînd strîng mîna unui bărbat a cărui față Îmi pare vag cunoscută. Dar fețele tuturor celor din Încăpere Îmi par ușor familiare, căci ele apar cu duiumul În paginile revistelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
zvonurile. Eu, unul, nu cred pînă nu aflu direct de la sursă. — Ei bine, zvonul ăsta e adevărat. Ridic din umeri și, din lipsă de ceva mai bun de făcut cu mîinile, iau o Înghițitură lungă din pahar, devenind dintr-odată stîngace, așa cum n-am mai fost de ani de zile. Mă simt ca o adolescentă, de parcă aș avea două mîini stîngi, extrem de conștientă de tot ce spun și ce fac. În ciuda celor trei pahare precedente, vreau cu disperare să mai beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
decît atît: Într-o bună zi, totul a devenit brusc minunat. Apoi, am rămas repede Însărcinată cu Millie și, cumva, am știut că Îmi va fi imposibil să repet greșelile părinților mei. Tom nu avea să fie niciodată copilul unic, stîngaci și singuratic, care fusesem eu. Tom va avea un frate sau o soră, poate doi, poate mai mulți. Vom avea o familie adevărată. Pe zi ce trece, fericirea și mulțumirea mea cresc. Acum, Dan Îmi e cu adevărat cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
a cronicarului, ci fiindcă trupul lui era opusul minții și al sufletului său. Mic și subțiratic, avea picioarele, mâinile și capul enorme. Fața părea să-i fi fost mai întâi tăiată în două pe lung, și apoi potrivită la loc stângaci, o parte mai sus și alta mai jos, astfel că ochiul stâng se afla în dreptul încheieturii nasului, și ochiul drept, spre vârful acestuia. În chip misterios, doar gura era în linie dreaptă. Pe fruntea largă avea două cucuie precum cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru că amerindienii au fost făcuți sclavi și le-a rămas această aversiune față de muncă, această ură față de stăpânul alb. Aveam o peruviană, peruvienele sunt cele mai rele, ei bine, când aveam oaspeți servea la masă, nu-ți spun cât de stângace era și cât de nepoliticoasă, Încât ne rușinam și ne privea prietenii cu ură, ascultă-mă bine, cu ură, Încât ne era teamă că Într-o zi avea să ne omoare pe toți asfixiindu-ne cu gaz. Noaptea, Guido se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
era În apropiere. Dar se liniști, căci devotata lui soție rămăsese Înăuntru, pentru a rezolva problema bacșișului. Nu, spuse Întorcându-se spre bunica micuței Carlotta. Aceasta Îi solicitase permisiunea de a-l săruta - și, În timp ce-l cuprinse Într-o Îmbrățișare stângace, Îi spuse vizibil marcată: — Ce emoționată sunt, onorabile, simt că leșin. La televizor nu se vede atât de bine, dar de aproape arătați mult mai tânăr. — Nu l-am văzut, repetă Elio, abandonându-se fără voie Îmbrățișării bunicii Carlotei. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe care le cucerise, toate în mod definitiv legate de el și supuse lui până la moarte. După ce își alcătuiește o armată de femei, eroul lui Andrei Ionescu își începe ascensiunea socială folosindu-se de ele. Romanul este o scriere ușurică, stângace, dar care a fost citită în special pentru scenele erotice descrise amănunțit. Și Giuliei îi plăcuseră aceleași scene, dar încerca să-l vadă pe Andrei ca pe creatorul unui personaj, și nu ca pe însuși personajul care, de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu aroganță orice muncă pe care o considerau neartistică. Îi disprețuia și pe funcționari, adică pe artiștii-funcționari, cum era Andrei, și era încredințată că oricine atinge o stare estetică construind ceva poate fi socotit artist. Ea nu disprețuise niciodată desenele stângace ori versurile proaste, dacă descoperise în ele ceva din trăirea particulară a unui ins. Era o urmașă a lui Iscru, dar simțul datoriei, pe care îl aveau strămoșii ei, se convertise într-un respect total față de muncă, mai precis față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]