1,803 matches
-
poate ieși din neant, ci dintr-o idee clară, pusă la lucru cu seriozitate, servită de cât mai mulți, în cadrul unui program de durată. Civilizația nu se înghite cu lingura într-o clipă, ci se construiește îndelung, cu trudă, cu stăruință, cu răbdare, punând la lucru energiile disponibile. Știm astăzi că proiectul maiorescian de construcție socială comportă "lecturi" diferite, că el trebuie citit la mai multe nivele pentru a fi înțeles în toată amploarea și complexitatea lui. Îl putem urmări sub
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai cu seamă de vestigiile cuprinse în venerabila necropolă domnească. De la marile morminte ne vin îndemnuri de tărie morală și de credință. Putna a fost, de la început, un asemenea izvor de învigorare, istoria ei confundându-se în bună măsură cu stăruințele depuse de acest neam pentru a-și păstra ființa în luptă cu adversitățile de orice fel, pentru a și-o înnobila continuu prin meditație și rugăciune. Putna a fost pe de o parte martoră a mizeriilor noastre istorice, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
moartea intempestivă a lui N. Iorga, un semn de recunoaștere a legatului său științific și moral ne vine tocmai din acea Italie pe care savantul a studiat-o îndelung, a descris-o în mai multe rânduri, i-a decelat cu stăruință și comprehensiune valorile, căutând chiar să fondeze în spațiul ei generos un așezământ, "Casa Romena di Venezia", care să îngăduie și altor compatrioți apropierea de acele valori. Acolo a apărut întâia monografie străină despre viața și opera sa (Nicola Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
A extinde mereu acest studiu e în același timp o exigență cognitivă și pragmatică. Cronica, XXV, 32 (10 august 1990), p. 1, 2 ISTORIE ȘI ANAMNESIS Dacă istorismul are și o parte bună, cum trebuie să admitem, ea ține de stăruința cu care a știut să orienteze spiritele spre o recuperare cât mai deplină a experienței trecute. Experiența e un alt nume pentru istorie", spunea Toynbee, care nu avea totuși o mare stimă pentru istorism. Un vast efort de anamneză e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în scena sculptată de Anna Hyatt, e o însumare de forturi ce se transmit de la o generație la alta și presupune nu numai înfruntare a valorilor, competiție, dar și un acord tacit, o solidaritate ce unește secolele și impune prin stăruința idealurilor asumate. Noul venit ridică sacra torță din mâna celui căzut, continuând aventura cunoașterii prin "deșertul timpurilor", cum se spune în epigraful statuii ridicate de sculptorița din Hungtington, ea însăși solidară astfel cu aventura umanității întregi. Odată pătruns în incintă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numai istoria îi poate aduce la lumină. A trebuit să vină "ceasul unic", după expresia lui N. Iorga, clipa de destin care a fost, în perspectiva marii durate, Unirea din 1918, pentru că acea idee, înfiripată demult, nutrită din sacrificii și stăruințe multiseculare, să se poată împlini. "În litere și spirit suntem uniți", declara Iosif Hodoș la 1867, pe când G. Barițiu sublinia necesitatea unei "Românii unite și libere", întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lirismul la procedeul melodramatic al coincidentelor fatale"1. Nici bruioanele obsesionale ceva mai reușite din Paianjenul negru ("obsesia enigmei păianjenului negru reminiscența dintr-un vers ce a determinat carieră mizera a actorului ambulant Tărcuș și care se materializează cu o stăruința stupida și totuși tainica, tulbură, cu elementul ei confuz, creația obiectivă") nu îl conving pe critic decât cel mult că "aci găsim însă indiciul că d. Cezar Petrescu se îndreaptă spre nuvelă fantastică"2. Concluzie cvasiunanima în epoca: la data
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lui Edgar Allan Poe, de atmosfera metafizica a povestirilor lui Villiers de L'Isle Adam și de românul de aventură al lui Jack London. Lumea fantomelor halucinante, visul absurd și jocul subconștientului își fac loc în preocuparea să cu o stăruința ce vrea să creeze o nouă categorie de artă"5. Nuvelă Omul din vis are, într-adevăr, ca pretext un motiv poesc: degradarea prin viciu a unui (anti)erou care ajunge, întocmai ca William Wilson, să confunde planul realității și
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
motivației asupra procesului de învățare. Feather (1961) a constatat că subiecții caracterizați de o trebuință acută de realizare sunt mai perseverenți. Sassenrath (1966) și Kight au arătat că astfel de elevi învață mai eficient. S-a constat de asemenea că stăruința în îndeplinirea sarcinii didactice este legată de forța impulsului cognitiv (Kohn, 1965) și de relativa valoare de stimulent reprezentată de sarcină (Boroczi și Nakamura, 1965). Pe termen lung, motivația unor realizări de ordin superior tinde să se asocieze cu randamentul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
în faza învățării inițiale, când îndeplinesc o funcție de energizare nespecifică. Variabilele motivaționale nu sunt direct angajate în procesul de interacțiune care caracterizează faza învățării inițiale. Ele mai degrabă energizează și urgentează acest proces, prin intensificarea efortului și concentrarea atenției, prin stăruință și stare de pregătire imediată, fără a afecta vreuna dintre variabilele cognitive de bază (accesibilitatea subsumatorilor adecvați relevanți: stabilitatea, claritatea și puterea de discriminare a acestor subsumatori față de sarcina didactică). Într-un timp determinat pot fi efectuate mai multe repetiții
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
care vorbea Guénon, în sensul în care odată cu această ieșire pătrunde într-un univers paralel, halucinant și vizionar care funcționează după o logică proprie. Despre ,,o logică a ilogicului" vorbea și Camil Baltazar în Evocări și dialoguri literare 151: Încordarea, stăruința aceasta de a-și depăși mormântul fiziologic, râvna continuă de a fi un om normal și sănătos ca și ceilalți, duce la o exacerbare a simțurilor; insul dobândește antene noi, cu care e în stare să perceapă ceea ce oamenii normali
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care prin munca și străduința noastră să le facem posibile, în timp mintea va învăța că poate face față și acestui gen de provocări, vom realiza lucruri cu probabilitate de 50% și din nou ne vom angrena toată priceperea și stăruința ca să le putem realiza, iar după mult timp putem ținti și spre lucruri la care ne-ar fi fost imposibil să sperăm vreodată că vor fi posibile. Să fim faliți și să ne gândim că doar prin forța gândului și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
boldate. Treceți peste pagină în survol mental și le căutați. Scrieți răspunsul în această casetă. Antrenamentul nr. 4: Reveniți la textul inițial și căutați următoarele cuvinte: cognitivă, interacționa, circumstanțele, rațională, liderilor, jertfit, îngenuncheat, contaminează, expansiune, reversibilității, explorezi, pământ, fructificăm, irealizabile, stăruință, priceperea, fidelă, fructifica, proprietarul, materializare, imposibil. Antrenamentul nr. 5: Citim de data aceasta normal textul, cronometrându-ne și comparând viteza de citire cu cea de la prima citire. Vom trece rezultatul la viteza finală de citire. Temă Timp de 15 minute
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
a fi puțin la minte sau cu a te sinucide din punct de vedere intelectual”{\cîte 23}. Creator, cu Sfanțul Grigorie de Nazianz, al genului literar al Filocaliei creștine, prin adunarea de texte alese din Origen, Sfanțul Vasile caută cu stăruința frumusețea sufletului, reflex al frumuseții dumnezeiești. Făcând referire la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și armonia privirilor sufletului”{\cîte 24}. Tot în aceeași omilie se referă la frumusețea
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
largă, care pune știința într-o strânsă legătură cu progresul societății, a dat istoriei sensuri noi. Printre aceste lucrări se numără și lucrarea lui Ion Gardescu, Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
omenească înaintea Europei întregi. La 20 aprilie, Kogălniceanu, relua funcția de ministru al afacerilor străine. La 4 aprilie, el înștiințează pe agenții noștri diplomatici în străinătate despre luarea ministerului de externe de dânsul: „împrejurări grave au făcut că am cedat stăruințelor prințului nostru și guvernului său de a primi portofoliul ministerului de externe. Trecutul meu e cea mai bună garanție a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
congresului, 19 iunie 1878, reprezentanții României, au fost introduși spre a face înaintea congresului aprecierile guvernului lor asupra punctelor tratatului de la San-Ștefano, privitoare la 30 România. Atunci Mihail Kogălniceanu citi memorandumul expunând cu însuflețire, dorințele românilor. Dar reprezentanții puterilor văzând stăruința rușilor în scopul de asigura o pace durabilă, înlăturând Rusiei o amintire penibilă în viitor, hotărî recunoașterea independenței României în condițiile retrocedării Basarabiei în schimbul Dobrogei. Titu Maiorescu, în Istoria contimporană a României (1866-1900), ni-l înfățișează pe Mihail Kogălniceanu la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegația tuturor claselor sale sociale și mai ales, pe brațul fiilor săi că România are vitalitate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o poziție politică bine definită și națiunea de sine stătătoare să poată îndeplini misiunea sa istorică. Factorii de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
70 Participarea armatei române la operațiunile militare din sudul Dunării s-a produs în urma unei telegrame a Marelui Duce Nicolae, care solicita domnitorului Carol asistență militară. Autorul redă și Proclamația lui Carol I către armata română, 27 august 1877; După stăruințele a trei generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent și solid, pentru a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
-i întâlni pe cei mai renumiți asceți. Înainte de această călătorie, a făcut o primă împărțire a averii sale la săraci. Trăirea acelor asceți i-a schimbat viața: M-am minunat de înfrânarea lor în mâncare și băutură, le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce va fi ocupată până 1938 de I.A.Candrea, iar din 1943 de Tache Papahagi care alătură cercetările folclorice la cele de grai
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]