2,413 matches
-
poetic al basmelor românești, cu fantezia lor dezinvoltă. În timpul comunismului, acceptând cu voie sau de nevoie noua direcționare a literaturii, P. va îmbrăca în haina prozei toate sloganele propagandistice ale regimului, ajungând unul din stâlpii realismului socialist în etapa lui stalinistă. Povestirile și nuvelele din Două inimi tinere (1951), Nepoata lui Moș Ursachi (1953), Vino și vezi (1954), Moara de la Cotul Dracului (volum publicat postum, în 1961, cuprinzând doar două povestiri noi, restul fiind texte vechi, refăcute) exaltă teze ale momentului
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
narează „întâmplări al căror destin e să nu fie crezute” și „aventuri care trebuie să fie crezute”. De la numeroșii oameni obișnuiți, pe care îi întâlnește cu diferite ocazii, află fapte de istorie contemporană secretă privind războiul civil din Rusia, procesele staliniste, războiul de partizani al lui Tito, anturajul regal român sub Carol II, oligarhia comunistă română. Sunt inserate și o mulțime de improvizații lirice și lirico-epice, lucrate cu virtuozitate. Nu lipsesc citatele în diferite limbi, cât și extrasele din autori latini
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
creație literar-artistică, jurnalistic etc. un personaj important și temut, un executant energic și devotat, autoritar, neobosit și entuziast, supraveghetor, evaluator și păstrător al rectitudinii ideologice, și nu un ideolog propriu-zis. Era o adevărată „sperietoare” pentru scriitori în perioada dur dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și a influenței „benefice” asupra altor literaturi etc. Totul într-o „limbă de lemn”, impregnată de jargon stalinist, jdanovist, cu multe „considerații” rizibile. Contribuțiile așa-zis analitice și eseistice ale lui M. nu-și au, de fapt, locul în istoria criticii literare românești. Promovată propagandistic, piesa Pentru fericirea poporului, alcătuită în colaborare cu Aurel Baranga și republicată într-
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
orice caz cu circumspecție. În privința acestui trecut acționează - spune Paul Georgescu în convorbirile cu M. - „pluricazualitatea etajată”, a cărei retrospectivă nu exclude cinismul: „Mătăluță ești vegetarian”, sună ca o sentință verdictul prozatorului când poetul își amintește că în plin triumfalism stalinist zeci de mii de români „mai și mureau... nu chiar într-o stare de totală libertate”. Vegetarian sau carnasier, unica soluție ar fi fost să te aperi prin a fi mereu tu însuți. Este exact ce a făcut M. de la
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
de ficțiune, nu-i nici o carte deocumentară în sensul strict al fenomenului. Este o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Valoros document istoric despre calvarul multor români bucovineni în gulagurile staliniste, scrierea este totodată un jurnal literar caligrafiat într-un stil sobru. SCRIERI: 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București, 1991. Repere bibliografice: Șt. Hostiuc, O țărancă din nordul Bucovinei premiată de Academia Română, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
Andrei Pleșu), interviului, turbulențelor de dreapta din tinerețea lui Cioran (colaborează Valentin Protopopescu și William Totok), perspectivelor asupra literaturii române în manualele alternative ș.a.m.d. Un dosar care a provocat scandal în presa culturală, publicația fiind acuzată de practici staliniste, a fost cel consacrat cărții Omul recent a lui Horia Roman Patapievici, publicat sub genericul O carte problemă. O reacție semnificativă este aceea a lui Alex. Ștefănescu (Poliția culturală, în „România literară”), iar disputa stârnită cu acest prilej va fi
OBSERVATOR CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288503_a_289832]
-
bănuită de infidelitate. Alteori, povestea de dragoste se împletește cu lupta împotriva prigoanei instituite de dictaturile de tot felul (antonesciană, în Într-o noapte de toamnă, sau comunistă, în La capătul drumului). Străbătute de patriotism și de aversiune față de regimul stalinist sunt și prozele din Cetăți sfărâmate. Povestirea Dubla crimă de pe strada Speranței are în centru o vendetă îndreptată împotriva unui milițian care și-a ucis fosta soție, și o faptă eroică, aruncarea în aer a rezervelor de benzină dintr-o
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
Maria Larionescu: Instaurarea comunismului a coincis cu o ruptură În cariera sociologiei ca știință cu vocație critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a fost eliminată dintre disciplinele didactice, prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a institutelor regionale de cercetări sociale. Materialismul istoric, conceput ca o variantă rusească, dogmatică și simplificatoare a marxismului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent, este clar că paradigma marxistă aparține istoriei României și viitorul apropiat nu o poate resuscita deoarece studiul ei se găsește sub embargou moral, iar cel puțin două generații o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îl plasa În afara disputelor științifice, specifice sociologiei. Definirea marxismului ca „filosofie”, și nu „sociologie” a facilitat enorm eliberarea sociologiei de paradigma ideologică marxist-leninistă. Sociologia și-a putut astfel câștiga o anumită autonome față de marxism-leninism. Prima tentativă de reformă a programului stalinist declanșată de către Hrușciov a generat o anumită deschidere ideologică, complementar cu o mărire a gradului de libertate intelectuală. În a doua parte a anilor ’50 a Început să se pună sub Întrebării atât teoria marxist-leninistă ca sursă unică a științei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioadei de dinaintea comunismului se poate evidenția o schimbare majoră În procesul de dezvoltare urbană: orașele de pe coasta oceanului intră Într-un ritm mai accentuat de dezvoltare, datorită relațiilor comerciale sporite cu statele din Vest. Prima perioadă a comunismului de tip stalinist, instaurat În 1949, poate fi numită și „Epoca de aur”, În măsura În care, datorită atât industrializării rapide (de exemplu, Între 1953 și 1957 creșterea industrială anuală a fost de 18%), cât și puternicei intervenții a statului, se realizează o Îmbunătățire semnificativă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de studii are În atenție pe excluși, pe cei care nu au rezistat noului „tratament”, nu i-au „Înghițit” pe noii apostoli sau nu au Încheiat „pactul cu diavolul”. Dana Bichescu face o analiză a situației deținuților politici din perioada stalinistă, inclusiv din perspectiva readaptării și reintegrării lor sociale. George Florin Macarie Încearcă să descifreze urmele pe care Închisorile comuniste le-au lăsat În psihicul celor care au fost puși În această grea situație. Adrian Neculau demonstrează În „istoria unei vieți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lungile plimbări cu bunicul, arestat în tinerețe și dus la Canal pentru apartenența sa la Partidul Național-Țărănesc. Câți bunici însă nu s-au mai întors deloc la casa părintească, fiind îngropați fără cruce în gropile comune (prea comune) ale pușcăriilor staliniste? În locuri pustii și fără nume pe care nepoții de astăzi nu le-au mai găsit... Cartea are un fericit epilog. O discuție vie a celor patru autori, alături de H.-R. Patapievici, abordează temele centrale ale mărturiilor mai sus prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au reușit să-i supraviețuiască, dar nu au mai izbutit să-și reia activitatea lor temeinică, alții au emigrat ori au practicat forme diferite de ketman, în vreme ce pedagogii și-au revenit foarte încet și cu mare greutate din instituționalizarea pedagogiei staliniste, avându-l pe A.S. Makarenko (1888-1939) drept figură centrală 6. Cel mai remarcabil caz este cel al lui Onisifor Ghibu (1883-1972), unul dintre arhitecții sistemului de învățământ al României Mari, care a trăit destul de mult pentru a continua să scrie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
implicit) cu stalinismul românesc înfățișat în literatura „obsedantului deceniu”, regimul lui Ceaușescu părea o înfloritoare democrație. Oricum, noul mutant literar-propagandistic adăuga cel puțin o tușă de umanitate chipului crud al comunismului. Ca „valoare de adevăr”, i-am preferat întotdeauna literatura stalinistă autohtonă, primitiv realist-socialistă, deoarece de multe ori conserva funcția sociografică a ficțiunii, pe care o prețuiesc la fel de mult ca literaritatea pură, arta pentru artă. Astfel, romanul Bărăgan poate fi citit ca document istoric, deoarece fresca socială nu e complet măsluită
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cei ce nu mai citesc cărți -, e construit în jurul nucleului dur Foucault - Derrida - Bourdieu, un model reducționist al ofertei intelectuale franceze, și poate fi extins modular, în funcție de „preferințe” și „orientări”: modulul marxist (cu valorile sigure, ca Sartre în încarnarea lui stalinistă de după 1945, dar și cu personaje ca instabilul - până la omucidere! - Althusser, precum și cu feluriți neomarxiști); modulul psihanalitic (centrat de regulă pe Lacan, cu relativ puține elemente din alte școli psihanalitice franceze); modulul feminist (cu Simone de Beauvoir ca figură precursoare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a fi eșecul ultim al „proiectului luminist” (Holocaustul), precum și după mult mai îndelungata și neterminata „despărțire” de marxismul stalinist, tot mai greu de susținut după 1956 (revoluția maghiară), 1968 (invazia sovietică în Cehoslovacia) și revelațiile lui Soljenițân despre Gulag. Deceniile postbelice trebuie văzute ca epocă de vaste redefiniri metafizico-epistemologice și de conflicte ideologico-politice, legate deopotrivă de implozia „marilor narațiuni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
încarnat emblematic (după mărturisirea candidă a autorului Poemului pedagogic) de ofițerul CEKA, până la subvenționarea unei vaste rețele de agenți de influență în Europa și Statele Unite, iar mai târziu în toată Lumea a Treia. Dezvăluirile anilor ’20-’30 privind ororile leniniste și staliniste, revenirea la rațiune a unor adulatori inițiali ai Uniunii Sovietice după descoperirea pe cont propriu a adevăratei fețe a „societății fără clase”, inclusiv cu prilejul războiului civil din Spania, precum și alte asemenea revelații nu reușiseră să submineze decisiv fascinația exercitată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Folosindu-și contactele din lumea sindicală, Hook a reușit să închirieze un apartament în hotelul altminteri deja închiriat de agenții Kominformului, i-a hărțuit pe delegații sovietici, a organizat o contramanifestație și a aranjat o campanie de presă ostilă operațiunii staliniste, de la care singura excepție a fost The New York Times. Așa s-a născut mișcarea ce avea să ducă la faimosul Congress for Cultural Freedom, lansat la Berlin acum cincizeci și cinci de ani, pe 26 iunie 1950, după ce contraconferința organizată pe 30
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al Planului Marshall, cum i s-a mai spus Congresului, a relansat spectaculos liberalismul în Europa postbelică, dându-i o orientare riguros anticomunistă, deschizând astfel calea reapariției unei drepte liberale pe un continent devastat de extrema dreaptă și de comunismul stalinist. Pe acest tablou luminos, o singură umbră: Congresul pentru Libertate Culturală avea strânse legături cu CIA. Dacă mulți dintre intelectualii și artiștii de frunte ai mișcării își puteau susține inocența, aparatul organizatoric era indubitabil controlat, îndrumat de serviciile secrete americane
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sfârșit pe liberali care nu trecuseră mai întâi prin ciclul finanțării de către URSS pentru a intra apoi în solda Statelor Unite. Confruntările politico-ideologice și cultural-intelectuale dintre cele două blocuri deveniseră mai nuanțate în a doua jumătate a anilor ’60, eroziunea partidelor staliniste și maoiste progresa vizibil, iar „a treia cale” nu mai amenința să fie recuperată de comuniști, deoarece social-democrația europeană se afirmase convingător la guvernare, părând că răspunde mai bine sensibilității populare decât ideologiile anticomuniste „pure și dure”. De la jumătatea anilor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
încercând să înțeleagă ce i-a determinat pe intelectualii trăitori în democrații să aleagă tirania. Mißosz - care i-a inspirat și pe alți critici occidentali ai comunismului, ca Alain Besanșon și discipolii acestuia (de pildă, Franșoise Thom) - scria despre Polonia stalinistă, așadar despre o tiranie pe care o cunoscuse din interior înainte de a „alege libertatea”. Biografiile prezentate de Mißosz parabolic formează o tipologie a itinerariilor individuale de ajustare la tiranie, bazată pe cazuri pe care le cunoscuse direct; polonezii și cei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
disidența anticomunistă). Acțiunile și motivațiile protagoniștilor lui Mißosz, dintre care - au remarcat cunoscătorii - lipsește echivalentul ficțional al autorului însuși, pot fi mai ușor înțelese din punct de vedere uman, deși „opțiunea” pentru o formă sau alta a pactului cu regimul stalinist, chiar constrânsă, relativ pasivă și lașă, nu doar oportunistă și cinic zeloasă, rămâne reprobabilă. Nu împărtășesc integral admirația lui Lilla și a altor occidentali pentru Mißosz - pe care, ca și Virgil Nemoianu (dintre prietenii români), am avut ocazia să-l
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]