1,401 matches
-
sacrific mereu zeului mort oameni în carne și oase, îl voi îmbuna cu efigii de argilă. Apoi, în loc să-i sacrific efigiei un taur adevărat, voi putea s-o mulțumesc cu tauri din lut ars... Astfel apare acel kouros sau kolossos, statuetă de piatră și de bronz care, în Grecia arhaică, n-avea nimic colosal. Aceste figurine slujeau drept substitute umane în riturile expiatorii 10. Statuile grecești împestrițate ca la circ, încărcate de ornamente, aur și pietre prețioase, sunt persoane vii. Ele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
traiectoriile trecute, pe care le înmagazinează inconștient. Al doilea arhaism nu este, prin urmare, la fel de "inocent" ca primul, iar al treilea și mai puțin (suprarealismul folosește procedee de asamblare cunoscute deja în paleolitic, dar ocupându-se cu atenție de ele). Statuetele cretane, de exemplu, nu urmăreau asemănarea mai mult decât figurile magdaleniene, iar emergența figurativă a întârziat în acest al doilea ciclu grec, secole, nu milenii. Fiecare ciclu spune totul, din ce în ce mai repede. El etalează toate potențialitățile imaginii, în aceeași ordine ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sens. Conform unei legende populare, macroul însoțește bancurile de heringi, în migrațiile lor; se spune că, în aceste călătorii, macrourile ar avea funcția de a apropia heringii masculi de femele. Manechin provine din fr. mannequin, care însemna la început „figurină, statuetă căreia i se puteau da diverse atitudini și care servea de model pictorilor sau sculptorilor“; existau manechine de ceară sau de lemn. Sensul acesta se regăsește în cuvântul din olandeza medie mannekijn, derivat de la man „om“ cu sufixul diminutival -kijn
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
japonezilor pe acest pământ este enigmatică, arheologia a descoperit probe că în epoca Jomon, ei aveau o cultură a pietrei, că trăiau în comunități de cca 400 case și aveau un început de agricultură, o industrie a prelucrării argilei, diverse statuete simbolizând zei. Morții erau îngropați fără coșciug și cu mâinile și picioarele legate ca să nu învie. Ornamentația vaselor arată simț artistic. Evident, în timp, în Japonia au intrat elemente de civilizație chinezești. Chinezii îi numeau Wa. Cronicile chineze dau date
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cerceafuri ude... O masă fără picioare, la mijloc, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a "lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță.120 Observăm că eclipsarea sensului se produce treptat, culminând cu aprecierile determinative ale "mesei", un termen care presupune o rapidă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne conduse spre o ușă din spatele barului. Din ușă, camera părea un birou. O lampă de alamă atârna de o grindă din tavan. În colțul de lângă fereastră era un șezlong din lemn de nuc, iar așezat lângă el era o statuetă mare din bronz, un nud de fată, de genul ăla care pare să fi avut drept model pe cineva care a suferit un grav accident cu fierăstrăul circular. Pe pereții lambrisați erau și mai multe opere de artă, dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un parc seniorial, pe care mai mult îl ghicim la lumina farurilor. Atmosferă desprinsă, parcă, din Ghepardul. Casa, veche de patru secole ni se spune, e transformată în muzeu. Descoperim aici o colecție, realmente, fabuloasă de sculptură precolumbiană, cu numeroase statuete de cult, dezgropate din morminte. Mă atrage, îndeosebi, un Gânditor primitiv, mai expresiv decât Gânditorul lui Rodin, cred, deși capul nu i se vede, fiind ascuns între mâini. Formele sunt greoaie, dar din ele emană ceva care te tulbură. Reținut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Yucatanului, sunt străzi care au păstrat vechiul lor nume de animal sau de pasăre și au pe placa indicatoare o efigie care poate fi înțeleasă și de cei care nu cunosc decât limba maya. B. ne dă câte o minusculă statuetă neagră. E sculptată în acel stil arhaic pe care secolele anterioare I-au disprețuit. Azi e greu să-l repete cineva pe Buffon care socotea gustul pentru figurine "barbare" ultimul grad de stupiditate*. Ceea ce nu înseamnă neapărat că gustul modern
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aveau tapete roz satinate, pe care puteam vedea fiecare floricică ornamentală, altele tapete verzui, într-unele atârnau din tavan mari policandre de cristal, cu fiecare prismă tăiată perfect. Lambriurile, ușile glisante cu ochiuri scânteietoare de cuarț, mobilele cu intarsii minuțioase, statuetele de marmură înfățișînd personaje enigmatice, dactilografele care mă priveau uimite de la birourile lor, totul era viu și concret. Privirea mi se apropia de câte un presse-papier de pe birouri, explora fața ridată a câte unei dactilografe și pornea apoi spre ușă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a decis să nu exagereze, ca nu cumva să pară frivolă. Dar, în eventualitatea că ar putea părea prea ștearsă, a luat cu ea poșeta ei preferată din piele de ponei, în contraste de alb și negru. Apoi a frecat statueta lui Buddha care îi purta noroc, și-a strecurat piatra norocoasă în buzunar și s-a uitat cu regret la pălăria ei roșie norocoasă. Dar cât de norocosă putea fi o pălărie imensă și roșie la un interviu de angajare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
meargă, Ashling își petrecea timpul evitând capacele de canal, luând bănuți de pe jos și consultând atât horoscopul ei, cât și pe cel al lui Phelim. Buzunarele ei erau mereu îngreunate de pietricele norocoase, cristale de cuarț și monede miraculoase, iar statueta lui Buddha aproape că-și pierduse culoarea aurie de cât fusese frecată. De fiecare dată când se împăcau speranța se diminua și, până la urmă, dragostea lui Ashling a dispărut cu totul din cauza acestei lupte continue. Ca fiecare despărțire, cea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi împingea o rugăciune sub nas. Citește asta și, dacă nu își face efectul, trecem la Desiderata. —Aduceți-mi-l pe Buddha cel norocos, se hiperventila Ted pe canapea. Ce face Jumătate-om-jumătate-bursuc? o întrebă Ashling pe Joy în timp ce îi aduceau statueta lui Ted. —Mick e bine. Probabil că lucrurile deveneau serioase, dacă Joy îi spunea acum lui Jumătate-om-jumătate-bursuc pe numele adevărat. Următorul pas e să viziteze expoziții împreună. Ted și-a mai revenit după ce l-a atins pe Buddha cel norocos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
i-am spus: — Ia-o înainte. Mergeam cu pași mari prin groapa de nisip, ca niște nelegiuiți, cu bețele aprinse în mână. Terenul nisipos ne îngreuna înaintarea. La lumina torțelor am zărit ofrandele de pe morminte - buchete pricăjite de flori și statuete religioase plasate ici și acolo pe mici ridicături de nisip. Dolphine mormăia nemulțumit că pe gringos îi îngropau în marginea îndepărtată, iar eu simțeam cum sub picioarele noastre pârâie oasele morților. Am ajuns la o colină deosebit de înaltă. Dolphine îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care erau motivele? Mulți ani, nimeni n-a încercat să le afle. Capitolul VI Splendida statuie a Drusillei, care a murit înainte să împlinească douăzeci de ani. Într-o zi, din apele lacului Nemorensis a fost pescuită o serie de statuete din bronz, un cortegiu aflat astăzi la British Museum. Cea mai înaltă și mai atent finisată este statuia înfățișând-o pe Drusilla, sora împăratului, care a murit foarte tânără; poartă o tunică rituală, de sub care se ivesc o sandală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
iar grădinile se deteriorau, ei Își petreceau vremea pregătind cîte ceva de mîncare pe o sobiță cu cărbuni pe care o așezaseră lîngă statuile de ciment de pe fundul bazinului ornamental. Mirosul de fasole bătută și paste cu mirodenii plutea În jurul statuetelor ce Înfățișau nimfe despuiate. În prima săptămînă, Jim a fost liber să vină și să plece cînd voia. Își Înghesuia bicicleta În lift, urca la etajul șapte și intra În apartamentul familiei Maxted printr-un geam deschis, cu plasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Apoi mai erau curiozitățile sau poate altfel de instrumente ale aceleiași meserii: o reproducere după Rodin, Burghezii din Calais - ciudat, având în vedere profesia lui, că nu alesese Sărutul -, câteva chipuri precolumbiene cu orbitele goale și guri larg căscate, două statuete africane - una cu un pântec foarte mare și cu sânii atârnând ca niște pătlăgele, cealaltă cu un penis ca o mitralieră. Doctorul Gabor o îndreptă spre mine. Am vrut să îi spun că nu e nici o problemă. A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
este satisfăcător? —Desigur. — Cât de des faceți dragoste? O dată pe lună? O dată pe săptămână? Mai des de atât? — Mai des, am șoptit. — Ați făcut dragoste în acea noapte? În noaptea în care v-ați pierdut vocea? M-am uitat la statueta africană pe care mi-o arătase și am încuviințat. Și ați avut un orgasm satisfăcător? Nici o disfuncție? Se simți o adiere lascivă dinspre biroul lui. Nici o disfuncție, am murmurat. — Dar soția dumneavoastră? Ea a avut orgasm? Soția mea, doctore, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
lăsându-l să zacă aici pentru totdeauna, neputincios, n-o să se mai ridice din nou, să vorbească, să se orienteze spre o altă activitate. Peisajul se întindea gri în fața ferestrelor, pe cămin se aflau doza, sfeșnicul din fier forjat, mica statuetă de piatră din Arctica, ne așezam pe fotolii sau pe canapea doar ca să ne ridicăm iar și să pășim până la geam, până la cămin, ca să tragem cu urechea la vocea ce venea de sus, aprinzând temeri noi și presupuneri în capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Joseph și să jucăm viitorul la zaruri, atunci când acesta părea încă proaspăt și imaculat... În orice caz, acum aveam douăzeci și unu de ani, mă dădeam adult, dar mai eram încă un nefumător convins când, împreună cu o fată din Krefeld, ale cărei statuete de animale - cerbi și căței - făcuseră o impresie favorabilă asupra comisiei, am fost repartizat la clasa de sculptură a profesorului Sepp Mages. Noi eram cei mai tineri. Cineva, probabil pater Fulgentius, mă convinsese de efectul înviorător al glucozei în loc de tutun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe mama, care juca cu pasiune și pierdea doar rareori. Ea păzea broșura Academiei. Probabil că din cauza asta fata înaltă de aproape un metru, zâmbind întruna, a rămas importantă pentru mine până la vârsta mea de acum, chiar dacă ghipsul, împreună cu alte statuete de înălțime medie, mi-a fost în asemenea măsură indiferent, încât la următoarea mutare în alt oraș, la sfârșitul lui ‘52, l-am abandonat în atelier, după care unul dintre colegii mei a luat-o pe orfana de aproape un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dintre colegii mei a luat-o pe orfana de aproape un metru la el acasă. Abia peste un deceniu, când aveam deja nume, renume și bani destui, m-a căutat, iar o variantă în bronz a putut să-i asigure statuetei supraviețuirea. Cam la fel s-au petrecut lucrurile și cu schița Fată cu măr, produsul partidelor mele de cățărare pe fațadă. Edith Schaar, care a fost pentru scurt timp model la clasa noastră și care mai târziu a devenit ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și simți suprafața Îndoindu-se. Aceeași elasticitate. — Un alt material nou. Lanterna lui Norman ilumină câteva obiecte. Prins de capătul Îndepărtat al consolei se afla un carton de opt pe treisprezece centimetri, pe care cineva scrisese: „GO BABY GO!“ Alături, statueta din plastic a unui animal simpatic care semăna cu o veveriță purpurie. Pe soclu era scris: „Lemontina norocoasă“. Cine știe ce semnificație putea să aibă asta? — Fotoliile astea sunt din piele? — Așa s-ar părea. — Unde naiba e aparatura de control? Norman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Poate fi și invers. SÎnt destul de ipocrit cînd Înșir lucrurile astea, fiindcă de regulă privesc lumea scrutîndu-mă-n oglindă, tu scrii numai despre tine, mi-a zîmbit odată Florin Iaru la o măsuță unde stăteam cu un premiu-n față, o statuetă lugubră, atît cunosc, atît mi se pare interesant, pun filtre, și-atît scriu, am vrut să-i răspund și-n loc de asta am spus da. „Scriitorul contemporan este, ar trebui să fie unul dintre puținii depozitari ai lucidității. Este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
direct la Roma, unde-s culori frumoase, unele nedreptăți, oameni poartă togă, se Îndrăgostesc, apoi iau parte la nenumărate scene de măcel din care unii scapă. Russell, un australian ghidat În arenă de Ridley Scott pe principiul alien, a primit statueta Îngîndurat pentru film, pentru rol, pentru pace, pentru femeile care-l sorb din ochi. Un mare actor, care are ceva din expresivitatea unui dulap aflat În mișcare involuntară, el iubește cangurii, trăiește la antipod, și, spre deosebire de Christopher Lambert comparat recent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
americana zilelor noastre, iar cartea n-avea poze cu Brando, căruia Coppola-i va Împinge mandibula mult Înainte și-n sus, cu ajutorul mai multor metri de feșe stomatologice ce-au motivat juriul Oscar să-i dea lui Marlon a doua statuetă (prima, pentru On the Waterfront), mai ales că vorbea mai Încet ca de obicei, părea bolnav și periculos, decapita cai și avea să moară În livadă, cam asta-i tot ce-mi amintesc din film, lăsînd la o parte faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]