47,696 matches
-
făcut-o tot cu astfel de promisiuni. Gigi Becali a luat-o invers. A construit, din banii săi, case pentru sinistrați și și-a făcut faima de om darnic pentru cei amărîți. Dacă președintele PNG și al echipei de fotbal "Steaua" și-ar fi plătit impozitele la stat, i-aș fi recunoscut meritele de binefăcător. Dar cum a declarat Gigi însuși cu cîtva timp în urmă, el nu dă bani la stat ca să fie risipiți, preferă să facă din ei acte
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
care funcționează din bani publici. Acești bani trebuie să vină de undeva, înainte ca statul să-i distribuie și către ele. Or, pînă una alta, Gigi Becali, care se laudă că nu-și plătește impozitele, își bagă banii în echipa "Steaua", în biserici, în cîteva zeci de case pentru sinistrații inundațiilor și în donații de felul celei pentru Mitropolia Sibiului. Și cu asta îi prostește pe cei care văd în el o salvare. Dacă ar exista două Românii, le-aș dori
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
se face multe cadouri celor dragi - îmbrăcăminte, mâncare, fructe și orice, la fel ca la noi de Crăciun. Copiii primesc plicuri roșii (la chinezi roșul este culoarea norocului) cu bani, fără să „muncească” pentru ei, adică să meargă cu sorcova, steaua sau plugușorul. În prima zi a anului, sunt îmbrăcați neapărat în haine noi de mătase, în diferite tonuri de roșu. Este însă ușor de imaginat că la atâta teritoriu și la atâta populație, obiceiurile de Anul Nou sunt destul de variate
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
am trecut cu toții. Vorba vulpii din anecdotă: ce bine e să știi limbi străine! Tot la Ha Noi am vizitat Templul Literaturii, de fapt un parc minunat unde broaște țestoase din piatră (înțelepciunea se asociază cu longevitatea) poartă pe carapace stele care au gravate numele "doctorilor" acestei veritabile academii. Titlul de "doctor" nu se acorda ușor și mulți trudeau o viață fără să-l obțină. După probe progresiv mai grele, ultima era un interviu cu însuși împăratul. Cine o trecea și
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
grupurile și ideile care circulau rapid și frenetic, lăsînd în urmă rănile războiului și ambiguitățile politice. La oamenii care se căutau în fumul unei boeme efervescente, care visau la succes și care aveau energia să creadă că pot ajunge la stele. M-am gîndit de atîtea ori cu ce mînă norocoasă i-a adus Monica Lovinescu piesa Cîntăreața cheală regizorului Nicolas Bataille. Și ce a urmat din acest punct. M-am gîndit cum o stradă oarecare, faimoasă doar pentru că în apropiere
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
se închina seara și la diverse sărbători sau evenimente importante, sărbătoream în felul nostru inocent, împreună cu toți copiii satului, marile sărbători creștine, mai cu seamă Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile, Boboteaza, Floriile, Învierea, mergeam cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
am consumat doar în povești spuse prietenilor mei, Marta Petreu, Ruxandra Cesereanu, Corin Braga și Virgil Mihaiu au plecat la Moscova acum un an, pe urmele lui Bulgakov. Aventura lor a plecat de la o anchetă făcută de Ruxandra Cesereanu în "Steaua", în primăvara lui 2005. Romanul "Maestrul și Margareta" a fost considerat de către șapte din cei patruzeci și patru de scriitori clujeni a fi capodopera secolului XX. Proiectul lor "Bulgakoviada", călătoria la Moscova, jurnalul ei, ce înseamnă Bulgakov pentru fiecare dintre
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Să ne bucurăm din suflet! Să cântăm de bucurie! Să jucăm de bucurie! Să ne crească inima de bucurie! Să sărim În sus de bucurie! Iată că În sfârșit, a apărut o stea strălucitoare pe cerul României. S-a născut o legendă care va dăinui cât va exista țara noastră pe pământ. S-a născut speranța că românii vor Învăța să prețuiască valorile care s-au născut printre ei, diamante care - din nefericire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer În bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai Întâi pe om după chipul și asemănarea Sa; parte bărbătească și parte femeiască a făcut. Apoi Dumnezeu a zis: Nu este bine ca omul să fie singur, am să-i fac și un ajutor potrivit pentru el. Lumini de stele i s-au copilărit În preajmă... Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zis Dumnezeu! ... Ridicată pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
destinata doar rugăciunilor și pocăinței. Fiind a zecea zi de la Începutul anului (Ros HaShana), este ziua În care Dumnezeu decide soarta omului și a poporului evreu. În toată această zi, serviciul religios se desfășoară În sinagogi, de dimineață până la apariția stelelor. Evreii postesc În aceasta zi, post negru, fără nici un fel de mâncare și fără apă timp de 24 de ore. Rugăciunile cu melodiile lor, sunetul „shofarului", Întregul ritual este impresionant. Pe timpul celor 24 de ore toate activitățile sunt interzise și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
așteptându-ne să ne apropiem de luminile Întrezărite. Dar parcă stăteam pe loc. Zarea luminată, rămânea tot atât de Îndepărtată ca și până atunci. Mă așteptam să văd fulgere, dar nimic. Mă așteptam să apară nori, care să acopere cerul spuzit de stele, dar nimic. Totul părea cuprins de o ciudată Încremenire. Zarea luminată era singurul semn, că undeva În spațiu era viață, sau cel puțin așa credeam. - Am obosit, spuse Maria cu glas șoptit, de parcă s-ar fi jenat să recunoască acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu se ivească zorile. Trebuia să nu ne lăsăm Înfrânți și să ne continuăm drumul. Numai dacă ar rezista, Îmi ziceam privind-o cu Îngrijorare. Îi lăsasem mâinile libere, pentru a se putea mișca mai ușor. O vedeam bine. Lumina stelelor și a lunii Îi estompa trăsăturile făcând-o și mai frumoasă. Am lăsat-o să meargă Înaintea mea cu câțiva pași. De parcă i-ar fi fost teamă să nu se depărteze prea mult, se opri. Am ajuns-o. Mă luă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Îndrăznit să-i spun totuși. - Ne mai așezăm puțin? - Da, mi-a răspuns așezându-se În același mod ca În popasul anterior. Șinele de cale ferată erau mai fierbinți. Părea că odată cu trecerea timpului, fierul acumulase căldura lunii și a stelelor. Numai că zorile se Încăpățânau să nu apară, deși trecuse atâta timp. Mi-am privit ceasul. Mergea. Se făcuse aproape ora 8. Deasupra noastră era același cer Înstelat și aceeași lună. Mai mult, mi-am dat seama că poziția lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de Înregistrare, editare, montaj și ilustrație muzicală. Variantele englezești sunt recitate de cunoscutul actor Jeremy Geidt, de la American Repertory Theatre din Cambridge, pe fond muzical interpretat de pianistul Horia Mihail. CD-ul cuprinde, printre altele, Luceafărul, Glossa, Scrisoarea I, La Steaua, Stelele-n Cer, Oda, Pe lângă plopii fără soț și De ce nu-mi vii, poeme aflate În volumul premiat Eminescu - Selected Poems apărut la editura Univers. Dl. Săhlean este fondator (2004) și președinte al organizației non-profit Global Arts (www.globalartsnpo.org
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Înregistrare, editare, montaj și ilustrație muzicală. Variantele englezești sunt recitate de cunoscutul actor Jeremy Geidt, de la American Repertory Theatre din Cambridge, pe fond muzical interpretat de pianistul Horia Mihail. CD-ul cuprinde, printre altele, Luceafărul, Glossa, Scrisoarea I, La Steaua, Stelele-n Cer, Oda, Pe lângă plopii fără soț și De ce nu-mi vii, poeme aflate În volumul premiat Eminescu - Selected Poems apărut la editura Univers. Dl. Săhlean este fondator (2004) și președinte al organizației non-profit Global Arts (www.globalartsnpo.org), menită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie va purta spirala unui pseudonim: Mira. voi locui pe-o stea, cu bunicul meu... luminând a Grădina Icoanei. TREMUR INTERIOR e sâmbătă... e septembrie... e prima toamnă când iubesc și sunt iubită. chiar dacă totul se Întâmplă pe o adresă de email, sufletul meu pornește spre adevăr - și totuși există iubire... privesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
sînt înfrînarea, lăsată să se-audă, pentru cei cu ureche fină, a unor proiecte de revoluție. În ordinea-ncercării lor, la început a fost imaginea: "Scara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii larg deschiși?/ Cine a rostit cuvintele, cine?/ Sentinela nu vorbește niciodată,/ sau numai: - Domnule, poate aveți o țigară.../ vîntul, umbrele, nimeni.../ cuvinte printre stele căzătoare."(Nauta) Cîteodată, muzici bătute de vînt, marine, sărate: "Ritmic polenul silabelor rare/ tremură-n floarea cărărilor palide/ din cimitirul feeric al toamnelor/ pînă departe,/ ce monoton stelare." (Adagio). Sau corpuri statuare, aforisme despre care n-ai îndrăzni să spui
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o spumă/ în trecere pe malul acestui lac de stele/ făcându-le mai simple, mai bune, mai ciudate/ și iarăși paralele/ contrastele și tocmai când pare mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou,/ deodată se răstoarnă, deodată-și ies din minte/ un milion de lucruri și-nnebunesc din nou...// sosește
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de uitare, de sonerii, de unghii/ și apa se dezbracă la geam ca o femeie/ Cum calul și paiața Cum glasul și copacul/ și pieptenele toamnei se-ncurcă între ele/ Cum nu mai cresc nici numeni nici nu mai pică stele" (Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie). Ca și: "deșertăciune și struguri.../ un sân.../ timpul nu e pentru găsirea acului/ în fân/ bruma nu-i pentru sandale// ca o subsoară/ dealul se sprijină pe mosorele/ care-au luat-o la
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
o cale ocolită, precum o joacă între pisică și șoarece: "pe câmp nearat/ în ce fel nu știu/ între-acum și târziu/ le-am așezat// umbra ta umbra mea/ la răcoare-n adânc/ sunt pământul mănânc/ dintr-un sân, dintr-o stea// umbra ta, umbra mea/ același pas/ drum și popas/ plecare ningea" (pe câmp nearat). Căci blestemul nu se poate aplica pe neființă, pedeapsa nu poate avea ca obiect golul. Și totuși tactica disoluției universale cuprinde și un asemenea artificiu, un
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
care scurmă./ }ărușii rădăcinilor mă-nțeapă./ Zac răscolit la fiecare apă,/ iar toamna-mi intră-n curte ca o turmă.// Când - leoarcă de neliniști - trec duiumul/ de amintiri ce-mi treieră pământul,/ mă povestesc legendele, iar vântul/ mă-mprăștie-ntre stele ca pe scrumuri.// Armura mea cu zări interioare/ presară secetele vremilor cu glastre./ Crescură bubele pe sufletele noastre/ ori mătrăguna vremilor mă doare?" (la treptele de spirit). Astfel avem a face cu un idealism sonor pliat cu sadism pe deriziune
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
în EVENIMENTULUI ZILEI și reluat în 22 pentru claritatea cu care explică erorile, uneori fatale, ale acestor justițiari care nu au cunoscut sistemul sau se fac a-l fi uitat. Filiera franceză Sub acest titlu, poetul Adrian Popescu semnalează în STEAUA clujeană nr. 7-8 din 2006 apariția la Paris în Le Journal des počtes a unei selecții din poezia echinoxistă, prezentată de Horia Bădescu, fostul director al Centrului Cultural Român din Paris. Apariția cu pricina ar fi meritat oarece publicitate în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]