2,409 matches
-
Creațiile acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi păreau jurnalistului precum "faimoasele diplome din Bruxelles pe care stetea scris " bon pour l'Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
tinerilor care au pășit, mai mult sau mai putin emoționați, prin amfiteatrele Universității Libere sau pe străzile pitorești ale capitalei Belgiei în timpurile de amurg ale civilizației europene de la trecerea dintre secole și până puțin după Întâiul Război Mondial. Istoria stereotipului, ce a avut o oarecare circulație în spațiul cultural autohton, pornea probabil dintr-un fapt real interpretat abuziv: în conformitate cu legile relative la învățământul superior din Belgia veacului al XIX-lea, titlurile academice erau de două feluri: legale, care după întărirea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
filosofie și litere, medicina sau științe ori de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere strălucite în România în domeniul ilustrat de studiile lor din străinătate. Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
aplicată. Acestea au rolul de a fluidiza comunicarea și de a crea un limbaj specific grupului, care să contribuie la creșterea coeziunii și sentimentului de apartenență al participanților. Însă cel mai ușor de remarcat în comunicarea din cadrul acestor comunități sunt stereotipurile, expresiile tipice unei anumite orientări religioase, care constituie un jargon religios și chiar confesional și care, pe alocuri, creează impresia unui limbaj de lemn religios. Următoarele expresii sunt câteva exemple în acest sens: "sfântă taină", "pocăința vine din inimă", "smerenie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exprimarea unor opinii și convingeri mai radicale decât cele acceptate în mod obișnuit în comunitățile religioase locale. Cele mai multe dintre comunitățile virtuale religioase au ca scop facilitarea comunicării între membri prin dărâmarea sau atenuarea barierelor referitoare la separarea geografică, prejudecățile și stereotipurile sociale. Graficul 4. Facilitatea exprimării convingerilor religioase în cadrul comunităților virtuale Dintre persoanele participante la studiu, o categorie semnificativă (9,26% "în totalitate" și 38,89% "în mare măsură") manifestă deschidere pentru dezbaterile între persoanele de religii diferite. Această atitudine este
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
construiește puntea dintre exil și patrie, iar după revoluție, cu ei revede țara. Veleitarii se confruntă cu vanitatea din pricina căreia se compromit. Dorința de a scrie "frumos" duce, la un anume nivel de cultură, spre repetarea celor mai uzate dintre stereotipuri. Atâtea poezioare cu "frunză verde" mi-a fost dat să citesc, încât veleitarii începuseră să treacă din cotidian în coșmarurile mele. Nu toți însă. Existau și veleitari frumoși"57. Monica Lovinescu reține pe câteva pagini, cu umor și sarcasm, însușirile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din moment ce postul de radio "Europa Liberă" este interzis. Practic, emisiunile Monicăi Lovinescu sunt ascultate clandestin, iar scriitorii fideli partidului trebuie să le discrediteze. Monica Lovinescu îi numește "scriitori de serviciu", "ucenici la minciuna de stat", versificator de Curte Nouă", guralivii stereotipului de partid cu mentalitate de lachei. În decembrie 1981, enumără în Jurnal atacurile din presa românească: "În Săptămâna, Eugen Barbu cu "Mămica Lovinescu"și alte găselnițe de Ferentari. [...] ne amenință cu "pensionarea"! [...] În România literară, Vasile Băran îl atacă pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
manifestărilor culturale de care află sau la care participă. Cronicile au o anumită cruzime a sincerității ce uneori pare răutăcioasă, cu afirmații inexorabile, impetuoase. Această revoltă se naște tocmai din faptul că este un spirit original, care nu gândește în stereotipuri, nu adoptă gândirea grupului dacă nu i se potrivește sau nu o convinge. Monica Lovinescu se limitează uneori la a recenza cu ajutorul citatului sau al parafrazei: parafraza este, susține Jean Starobinski, un "ecou degradat al textului"293. Și explică: "Comentatorul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
european, pentru a avea succes În carieră, trebuie să aibă câteva trăsături definitorii și anume: - capacitatea de adaptare - capacitatea de a Înțelege și de a surprinde toate sensurile acțiunilor - În procesul decizional, experiențele și impresiile sunt cele mai importante - modifică stereotipurile și clarifică interpretarea - flexibil din punct de vedere social. Pe scurt, un manager european este flexibil și Încearcă să evalueze fiecae situație pe baza experienței sale și nu prin folosirea unor șabloane sau linii directoare. Din studiile de specialitate, prin
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
lucru l-a făcut beneficiind de sprijinul soților Neuber, directorii companiei teatrale din Leipzig, cu ajutorul cărora a început o luptă crâncenă împotriva teatrului burlesc ce se practica atunci, cu prelungirile grotești ale vechilor "jocuri de carnaval" și punctate de aparițiile stereotip ale arlechinului Hanswurst. 171 Alungarea clovnului de pe scenă nu s-a dovedit o sarcină ușoară întrucât publicul de rând încă mai prefera umorul vulgar și oarecum superficial al acestuia. În acest context, introducerea adaptărilor după piesele clasicismului francez a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
una". Anticameră a morții, la Ana Blandiana Somnul din somn (1977), apanaj al nocturnului, e plutire spre neant, levitație, preludiu la stingerea într-un "septembrie, / într-o livadă". Terorizați, vecinii "visează că dorm în somnul din somn". Dar, cu toate stereotipurile tragice (nu puține) confesiunile poetei nu sugerează dramatic prăbușirea; altfel spus, tristețea sa, comunicată apăsat, e cea a condiției umane în totul, fenomen normal, ineluctabil, de unde ca la Sadoveanu transferul într-o mâhnire calmă, inclusiv un fel de poeticitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
față de învățătură este favorizată, stimulată și de folosirea unor metode adecvate și variate care ușurează înțelegerea și asimilarea cunoștințelor. Din acest punct de vedere "metoda pedagogică are în învățământ funcția pârghiei în mecanică". Metodele variate și adecvate mențin interesul, în timp ce stereotipul, șablonul obosesc, adorm interesul, frânează curiozitatea. Învățătorul (profesorul) trebuie să manifeste o exigență corespunzătoare, constantă, permanentă față de munca elevului. Dacă exigența profesorului este superficială și formală, dacă controlul este aparent și fictiv, învățarea elevului devine și ea formală și mecanică
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
asemenea, știm că d-na A. Merkel e fiică de pastor, iar actualul președinte al Germaniei, J. Gauck, e un fost pastor lutheran. Credeți că aceste aspecte nu contează ? Vă înșelați. Nu cred că e bine să fie reactivate vechile stereotipuri, căci astfel vom avea nu mai multă, ci mai puțină Europă. Trebuie să respectăm ce este bun la fiecare și să valorificăm complementaritățile multiple din această Uniune. Căci fiecare are ceva de oferit. "Am pus fiecărui neam rînduială și semn
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în conflictul cu radicalismul islamic, Chi-na tace și face, astfel încît raporturile geopolitice și geoeconomice se vor schimba în următorii ani pînă la a face din fostul Imperiu de mijloc o superputere mondială greu de înțeles și abordat din perspectiva stereotipurilor hermeneutice cu care ne-am obișnuit. Dezlănțuirea Asiei bulversează geopoliti-ca și geoeconomia mondiale, răsturnînd ierarhii și născînd foarte multă îngrijorare în cancelariile occidentale. Într-adevăr, în ultimele decenii, ma-joritatea țărilor asiatice au cunoscut o dinamică fără precedent, reușind să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dar rezervate bărbaților. Piața forței de muncă a continuat să fie puternic segregată, reproducând modelul existent de diviziune de gen a muncii între producție și reproducere. Elisabeth Hagenxe "Hagen, E." și Jane Jensonxe "Jenson, J." au dreptate să sublinieze că „stereotipurile, bazate pe prejudecățile adânc înrădăcinate cu privire la rolurile și relațiile de gen cuvenite, au modelat piețele forței de muncă în aceeași măsură în țările «progresiste» și egalitare, ca Suediaxe "Suedia", ca și în celelalte” (1988, p. 9). Concluzia nu este surprinzătoare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
există corupție la toate nivelurile, nu există respect pentru punctualitate”. În al doilea rând cauzele sunt identificate în factori socio-economici care țin, în ansamblul lor, de nivelul de dezvoltare al societății românești. Nimic surprinzător până aici, exceptând poate contrazicerea unui stereotip împărtășit de o parte a elitei intelectuale românești care spune, în esență, că românii ar fi o specie aparte de oameni, iar calitățile și defectele lor ar fi native. (Este vorba despre același stereotip pe care Monica Heintz îl consideră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
până aici, exceptând poate contrazicerea unui stereotip împărtășit de o parte a elitei intelectuale românești care spune, în esență, că românii ar fi o specie aparte de oameni, iar calitățile și defectele lor ar fi native. (Este vorba despre același stereotip pe care Monica Heintz îl consideră dominant în societatea românească, generalizare asupra căreia mi-am manifestat deja rezervele.) În al treilea rând, între factorii explicativi ai eticii muncii în România, Monica Heintz identifică „percepția negativă pe care românii o au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este unul dinamic; persoana vede clar ceea ce are nevoie în calitate de persoană autentică, vede felul în care nevoia sa, întreruptă și înghețată, a fost, împreună cu durerea asociată, forța motivantă ascunsă din spatele unui set elaborat de comportamente distorsionate. Insight-urile asociate eliberează de stereotipurile opresive și alte personaje din drama timpurie, astfel că ele sunt văzute global, ca ființe umane cu fațetele lor. (p.22Ă. Teoria dezvoltată de Heron rămâne remarcabil de apropiată, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Daniela Șerban, Stil de conducere, anxietate, loc al controlului și performanța profesională în mediul militar; C. Răulea, Evaluarea potențialului managerial al liderilor din învățământul preuniversitar și universitar; Szentgyörgy Zsolt, Sisteme de management al cunoștințelor în rezolvarea problemelor organizaționale; Daniela Vercellino, Stereotipuri de sex în deciziile de angajare; Mariela Pavalache, Anxietate și stil de tranzacție interpersonală la funcționarii publici. O noutate în literatura noastră de specialitate o constituie studiul dedicat justiției organizaționale în România. Conceptul definește percepția socială asupra corectitudinii modului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
totul diferit. De aceea suntem întotdeauna pregătiți pentru formele foarte diverse pe care le întruchipează rezistența la schimbare în universitate. Profesorul Neculau ne avertizează tranșant: „Câmpul universitar reprezintă un segment important al câmpului social. El preia, ca un seismograf, cutumele, stereotipurile, frica și mișcările câmpului social. La rândul său, livrează comunității standarde intelectuale, norme morale, coduri atitudinale și reguli de stil. Normele instituționale ale universității sunt considerate adesea modele referențiale pentru alte tipuri de organizații, iar homo academicus oferă criterii de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
maxim pentru organizație (nu se urmărește nimic altceva decât distrugerea sa!) îi corespunde o fază de obicei lungă - pacea - în care ambientul prezintă cu totul alte caracteristici, de la liniște și calm până la indiferență. Se pare că tocmai această duplicitate creează stereotipuri și percepții negativ valorizate asupra organizației militare în timp de pace. Deși toate organizațiile moderne acceptă ca posibile situațiile incontrolabile, factorul structural de incertitudine privind comportamentul organizației militare și al oamenilor în misiune este mult mai intens, de unde și controlul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
variabilelor orientarea către muncă (WO) și socializare (SO) care, în contextul factorului analizat, ilustrează un potențial de conducere într-un anumit context organizațional. Prezența variabilelor TO (toleranță) și PY (intuiție psihologică) și absența variabilei DO (dominanță) neutralizează, după părerea noastră, stereotipul conducătorului militar dur, cu așteptări unidimensionale, rigide față de subalterni. În același timp, pe fiecare nivel al ierarhiei militare există posibilitatea realizării prin independență (AI) într-un cadru normativ dat, după cum autocontrolul (SC) este specific acțiunii într-o organizație cu numeroase
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
impersonală, iar la celălalt, comunicarea intimă (foarte personală). Comunicarea impersonală are ca input identitatea socială a individului, datele sociale care îl caracterizează (apartenența la o anumită etnie, la un anumit grup social etc.); adeseori, aceste date sociale se reduc la stereotipuri. Puterea explicativă a comportamentelor este scăzută, în sensul că interlocutorii pot face predicții limitate unul despre celălalt și au o capacitate redusă de a explica și motiva acțiunile celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe cele pozitive, de a filtra realitatea prin prisma unor prejudecăți), tendința generalizării primei impresii refuzând stimulii care ar contrazice-o, consecvența (tendința indivizilor de a ignora ceea ce contrazice consecvența unor aprecieri pozitive/negative în legătură cu un obiect sau un fenomen), stereotipurile (generalizarea atributelor de grup și extinderea lor asupra individului). Un rol important în cadrul percepției îl are construirea atributelor. Teoria atribuirii (Heider, 1982) prezintă procesul prin care indivizii construiesc, elaborează atribute, adică explicații în legătură cu cauzele care au produs un eveniment. La
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reglarea anxietății în cadrul relației de comunicare (eliberarea tensiunilor acumulate, ieșirea dintr-o situație neplăcută, ieșirea din stările de surescitare - glumele din sala de așteptare la dentist, glumele dinaintea unui examen etc.); (vi) vorbitorul participă la fixarea tiparelor cognitive și a stereotipurilor (vezi, de pildă, glumele pe seama grupurilor etnice) sau le neagă (prin ieșirea din realitate în fantezie). 3.9. Emoția Există două forme principale de cunoaștere: rațiunea (cunoașterea rațională) și emoția (cunoașterea emoțională). Dacă multă vreme ele au fost puse în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]