1,350 matches
-
dărîmi capiștele. 25. Voi să slujiți Domnului, Dumnezeului vostru, și El vă va binecuvînta pîinea și apele, și voi depărta boala din mijlocul tău. 26. Nu va fi în țara ta nici femeie care să-și lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin. 27. Voi trimite groaza Mea înaintea ta, voi pune pe fugă pe toate popoarele la care vei ajunge, și voi face ca toți vrăjmașii tăi să dea dosul înaintea ta. 28
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
care era la Ierihon, el le-a zis: Nu v-am spus să nu vă duceți?" 19. Oamenii din cetate au zis lui Elisei: "Iată, așezarea cetății este bună, după cum vede Domnul meu; dar apele sunt rele, și țara este stearpă." 20. El a zis: Aduceți un blid nou și puneți sare în el." Și i-au adus. 21. Apoi s-a dus la izvorul apelor și a aruncat sare în el, și a zis: "Așa vorbește Domnul: "Vindec apele acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
renunț la ele, să le dau uitării, apare ceva - fără nume, dar cu o forță și existență destul de precise - care, pe nesimțite, mă replantează în mijlocul lor, încât am senzația că sunt ca o plantă, răsărită pe un pământ neprimitor și sterp, înconjurată doar de ostilitate și vitregie, dar silită să viețuiască acolo, înzestrată, chiar, cu o nesecată putere de a rezista, de a supraviețui. Dar nu! Trebuie să dorm cu orice preț. Să-mi repet până la obstinație: “Trebuie să dorm! Trebuie
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
urcă în mașina închiriată și plecă spre Farview. La trei kilometri de oraș, pe un câmp, trecu pe lângă o combină verde și masivă ca un brontozaur, care făcea ravagii printre șirurile de porumb înalt. În moarte, câmpurile căpătau o frumusețe stearpă, minimalistă. În aceste orizonturi pustii, nimic nu se putea furișa nevăzut. Iernile aveau să fie foarte grele, desigur. I-ar fi plăcut să vadă un februarie aici. Săptămâni în șir de zăpadă cu o crustă de gheață, de temperaturi sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
adoptată ca pe ceva la modă. Erau de un realism literar uimitor, de parcă ieșiseră dintre paginile unei cărți, de parcă erau Într-adevăr o generație nouă și pustiită, pe care oamenii n-o mai văzuseră pe fața pămîntului - o generație aspră, stearpă și bolnavă, din care măruntaiele umane ancestrale alcătuite din milă, durere și bucurie Înălțătoare fuseseră Înlăturate ca fiind depășite și fals sentimentale pentru astfel de făpturi aride și inteligente care respirau, dintr-o plăcere sumbră, o atmosferă Încărcată de ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așteaptă cu nerăbdare și interes.) Astfel, În mii de orașe, pe mii de străzi, În mii de puncte ale pămîntului, răsună formula invariabilă - o formulă ce nu s-a schimbat niciodată, a rămas mereu aceeași -care-i arată omului Înalt uniformitatea stearpă a vieții și care, În cele din urmă, În mod ciudat, În chip pregnant și inexplicabil, Îi dă Încredere În oameni, Încredere În ceea ce este fundamental bun În om, În sensibilitatea și umanismul său, așa cum nimic altceva nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de stofă rezistă invaziei scîrboșilor. Maimuța de stofă îi bine primește pe veniți. Maimuța de sîrmă se face pentru a proba foamea celor tineri, Maimuța de stofă le probează singurătatea. Maimuța de sîrmă se suge, hrănește Maimuța de stofă-i stearpă. Tinerii, o să vezi, preferă Maimuța de sîrmă Doar pentru hrană, Apoi se întorc și-mbrățișează Maimuța de stofă Care nu le dă nimic. Cînd tinerii sînt speriați, își îngroapă fața în pieptul Cald și umflat de stofă. Maimuța de sîrmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu acum, cu Petru, fiindcă, fără doar și poate, greșisem înainte, altundeva... Un timp m-au năpădit, firește, ispitele explicative, tentațiile analogice, un fel de învârtire în jurul cozii capabilă cel mult să înlocuiască un cuvânt prin altele trei patru, la fel de sterpe și de ineficace, față de care moirele se pot simți, pe bună dreptate, jignite. Ca să mă liniștesc, îmi spuneam că așa mi se întâmplă de obicei : când am în preajmă o ființă agitată, mi se face urât. De câte ori nu m-am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
picătura de har, uitată pe drum, se dilua și devenea cel mai adesea pretext sau subiect pentru inteligente texte teoretice, pe cât de strălucite, pe atât de viclene, în timp ce gândirea poetică, abătută din matca ei mută, se istovea bătând în maluri sterpe. În perspectiva mea, revanșa generală, străveche maladie a mentalului, înlocuia pe lume miracolul poetic. Dar s-o lăsăm încurcată... Spun toate astea poate ca să motivez de ce, în scurta perioadă pe care o am în vedere aici, căzusem pradă unei puternice
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Taro îl stinge cu laba și îl înghite cu mare poftă. De asemenea el descoperă de la distanță mirosul rachiului de orez, din care, dacă i se oferă o ceașcă, o bea cât ai clipi. 18. Trăiam senzația unei anihilări uscate, sterpe. Era ca o cădere lipsită până și de spaime, un fel de saturație brutală și opacă, greu de exprimat. O uriașă renunțare, nu a mea, ci a Totalității. Ceva ca o memorie adânc îngropată în mine mai încerca zadarnic să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Mă mir cum cerul nu s-ademenește Să scrie -n stele dulcele ei nume; E rău poetul, care n-o numește, Barbară țara, unde-al ei renume Încă n-a-ajuns - și chipu-i răpitoriu 15Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață adâncime, Clădi palat din pietre luminoase, Grădini de aur, flori de - ntunecime; 20Iar drumul văii pline de miroase Afar-de el nu-l știe-n lume nime - Acolo ș-a închis frumoasa fată Ca nici-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plugușoru ne-am luat, Căci multe sate am îmblat, Multe mări am treerat Și mări și sate Și țări depărtate, Și-am ajuns și pe la D'voastră boeri mari, Cu casa de mărgăritari, Cu nouă iepe suruiepe De nouăsprezece ani sterpe, Cu copitele crăpate Cu sârmă de fier legate. Pe unde ele călca, Broasca făcea oacaca! Ia trăgeți flăcăi, Hăi, hăi, hăi! Ș-au adus o iapă șargă Care lumea aleargă, Cu procovățul de argint Cu zale pân- în pământ, Care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fier și acolo culcîndu-se pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene, plânse într-o scaldă de aur, așezată lângă ea, lacrimi curate ca diamantul. În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din secăciunea nopții flori cu frunze galbene și c-o coloare stinsă și turbure ca turburii ochi ai morților, florile durerii. Ochii împărătesei Ilenei, orbiți de plâns nu mai vedeau nimica, decât i se părea numai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Louis Stevenson, Comoara din insulă și Răpit de pirați, Hugo Pratt omagiază tradiția din care se nutrește propria sa imaginație. Asemenea lui Stevenson, Pratt este unul dintre cei pe care destinul îi aduce pe lume spre a umple singurătatea noastră stearpă cu povești, adăugând, cu fiecare istorie scrisă, un grăunte de miracol care lucește peste ani și ani. Proza grafică a lui Pratt închide cercul care se deschide odată cu Stevenson. În Pratt, sensibilitatea scoțianului tulburat de vedenii și măci nat de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
căldură, în timp ce în același minut chiar, o întreagă populație, la telefon sau în cafenele, vorbește de polițe, de conosamente și de scont. Veți înțelege atunci ce poate fi inconfortabil în această moarte, chiar modernă, când apare deci într-un loc sterp. Aceste câteva indicații reușesc poate să dea o idee suficientă despre orașul nostru. De altminteri, nu trebuie nimic exagerat. Ceea ce trebuia subliniat, este doar aerul banal al orașului și al vieții. Dar, îndată ce ți-ai creat obișnuințele, îți duci zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pe care nu știm cum le vom plăti. S-a făcut atâta zgomot pe acest caz de corupție în vămi, dar se pare că deocamdată încă nu s-a dat de firele caracatiței și șpaga continuă încă. Ne rezumăm la sterpe dezbateri zgomotoase dintre opoziție și putere și cam atât... Vedeavom oare vârfurile corupției la pușcărie? Mă tem că nu, că se va găsi o plevușcă drept țap ispășitor, în timp ce marii corupți - vârful piramidei sociale și politice - rămân nederanjați, nedovediți. Înclin
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
lui Mahmud și râzând cu poftă. —Nawaf n-o să te lovească. Lopata e ca să-ți poată arăta colecția noastră. Capul lui Mahmud se învârtea. Nedormit și zăpăcit, când ochii i se obișnuiră cu întunericul, văzu că această fâșie de pământ sterp era de fapt acoperită cu pământ brun, nisipos, asemenea celui dintr-o grădină de legume. Iar acum, îndemnat de tatăl său și deloc deranjat de amenințarea cu cuțitul a lui Mahmud, Nawaf sărise în mijlocul ei și săpa. — Ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
palmierilor și resturile împrăștiate pe nisipul întunecat, plantele joase și pipernicite bătute de vântul dinspre ocean. Și putea să vadă crestele albe ale valurilor, în apele agitate. Știa că oceanul era plin de rechini. Acea porțiune a coastei Atlanticului era stearpă și neospitalieră. La patru sute de metri depărtare, pe plajă, îl văzu pe Manuel, o formă întunecată ghemuită sub manglieri. Se adăpostise de vânt. Nu mai era nimeni altcineva pe plajă. Julio porni spre el, trecând pe lângă gropile adânci săpate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Riza Selim Kazanci să se Însoare cu altă femeie Înainte de-a fi prea târziu. Deoarece prin noua lege civilă bărbații nu puteau avea decât o singură nevastă, trebuia să divorțeze de nevastă-sa care, bănuia deja toată lumea, era fie stearpă, fie anarhistă. Riza Selim Kazanci nu a plecat urechea la astfel de sfaturi. În ziua În care a murit, o moarte cu totul neașteptată, frecventă la generații Întregi de bărbați din familia Kazanci, Petite-Ma a ajuns să creadă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la ea o femeie gravidă care se Îmbolnăvise pe neașteptate și a cărei stare se Înrăutățea Îngrijorător pe zi ce trecea. După ce s-a consultat cu djinnul ei, mătușa Banu i-a spus femeii gravide să se ducă la lămâiul sterp din grădina ei, unde avea să găsească, Într-o geantă de catifea neagră, un săpun de măsline În care era erau Înfipte unghii de-ale ei - o vrajă făcută de vreun vecin invidios. Totuși, mătușa Banu nu i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
viață În care infidelitatea a deschis deja ușa. Ea le este interzisă În numele moralei. Ei Însă nu se sinchisesc. S-ar sinchisi și mai puțin dacă ar ști că cedează astfel apelului care urcă dinspre pămînt, dar dinspre un pămînt sterp unde sînt Îngropați morții“. Drace! „Unde sînt Îngropați morții“! Bossuet n-ar fi putut descoperi o exprimare mai bună. Pe trotuarul sterp din Pigalle, eu spusesem: „De acord, hai toți trei“. Douăzeci de pagini mai Încolo, naratorul aduce o tîrfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și mai puțin dacă ar ști că cedează astfel apelului care urcă dinspre pămînt, dar dinspre un pămînt sterp unde sînt Îngropați morții“. Drace! „Unde sînt Îngropați morții“! Bossuet n-ar fi putut descoperi o exprimare mai bună. Pe trotuarul sterp din Pigalle, eu spusesem: „De acord, hai toți trei“. Douăzeci de pagini mai Încolo, naratorul aduce o tîrfă Într-un mare hotel londonez: În timp ce eu cer cheia, ea Își mîngîie coapsele, privindu-l țintă În ochi pe portarul de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
celălalt individ. Ăla n-a fost în stare nici să-și dea aprobarea pentru copiii în eprubetă. A zis că asta încalcă dreptul divin al creației sau o altă prostie de genul ăsta. Chiar dacă aceasta lasă câteva mii de pântece sterpe și le frânge inimile celor care le poartă povara. Ca toți bărbații - cu excepția domnului doctor Westcott -, crede că femeile ar trebui să nu mai facă atâta vâlvă și să accepte ce le-a fost scris. Nătărău bătrân. Iertat să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ținu respirația. Era fără îndoială cel mai extraordinar lucru pe care-l văzuse vreodată. Toate dinastiile și dramele, cele șase soții ale lui Henric al VIII-lea, femeile învinovățite secole de-a rândul de regi și țărani deopotrivă pentru că rămâneau sterpe, suferința și deznădejdea, concentrate toate în acel act miraculos. Și iată-l producându-se într-o debara recondiționată din Woodbury. Nu era de mirare că politicienii și episcopii erau atât de îngrijorați. Ce nevoie mai aveai de Dumnezeu dacă puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de lemn cu perdea care despărțea grădina de micul chioșc unde Romilde obișnuia să se retragă în ceasurile de arșiță. Călugărul tocmai tratase două nepoate ale ei, un oștean și una dintre prietenele intime ale lui Romilde, care se credea stearpă. N-am să relatez ceea ce și-au spus Garibaldo și Romilde, dar pot să garantez că Gisulf era un soț blând și afectuos. Noapte de noapte, în pat, își lua în brațe nevasta, dar în momentul împreunării, sămânța i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]