1,700 matches
-
160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
New York, Londra. Hristea, Theodor, 1984, Sinteze de limba română, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Albatros, București. Ilovici, Edith, 1972, Îndreptar de ortografie și punctuație a limbii engleze, Editura Didactică și Pedagogică, București. Irimia, Dumitru, 1995, Introducere În stilistică, Editura Polirom, Iași. Jordan, R.R., 1980, 1989, Academic Writing Course, Collins Study Skills in English, Londra, Glasgow. Laggett, Glenn; Mead, David C.; Charvat, William, 1978, Handbook for Writers, ediția a VII-a, Englewood Cliffs, Prentice Hall Inc., New Jersey. Lăzăreanu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lepră vagabondă”. O capodoperă este reportajul-parabolă Trenul fantomă, adică „trenul secolului [...] reprezentând panica unei epoci”. Descripția și portretistica subsumează mărcile stilistice ale poeticii avangardiste: vagabondul caută „pepita unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
europene, orientare imprimată, desigur, de Iorgu Iordan. De altfel, volumul al III-lea va fi dedicat memoriei lui A. Meillet, W. Meyer-Lübke și H. Tiktin. Cel mai activ colaborator este Iorgu Iordan, care semnează studii de fonetică, dialectologie, onomastică, toponimie, stilistică, recenzii la cărți de lingvistică, românești și străine, curiozități lingvistice, note, polemici etc. În volumul al IV-lea (1938) se tipăresc patru studii despre argoul românesc, semnate de Valentin Gr. Chelaru, C. Armeanu, Gh. Agavriloaie și Iorgu Iordan. Ultimul volum
BULETINUL INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285938_a_287267]
-
și „Tribuna”, colaborând apoi la „Decalog”, „Timpul” și „Revista Fundațiilor Regale”. În 1955, împreună cu Emil Manu și Al. Bistrițianu, a întemeiat revista „Limbă și literatură”, în cadrul Societății de Științe Istorice și Filologice. B. s-a consacrat cercetărilor filologice, îndeosebi de stilistică și limbă literară, în strânsă conexiune cu istoria literară. În lucrări de sinteză precum Scriitori români despre limbă și stil (1957) și Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români (1966), a exemplificat, prin texte amplu comentate, opiniile și mărturiile scriitorilor
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
valorilor expresive ale limbii române. O preocupare constantă a manifestat pentru analiza aprofundată a artei literare la scriitorii din secolele al XIX-lea și al XX-lea, care au reprezentat momente importante în evoluția limbii literare. În volumul Studii de stilistică și limbă literară (1971) a inclus studii despre contribuțiile în această direcție ale lui Ion Creangă, Octavian Goga, N. Iorga, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu. Într-un alt volum, Cultură și limbaj (1986), a urmărit etapele decisive în modernizarea
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
epistolare privindu-i pe cei doi mari scriitori. SCRIERI: Scriitori români despre limbă și stil, București, 1957; Eminescu despre problemele limbii române literare, București, 1963; Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români, pref. Perpessicius, București, 1966; Limba română. Sintaxă și stilistică, București, 1968; Analize sintactice și stilistice (în colaborare cu Sorin Stati), București, 1970; Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare, București, 1971; Studii de stilistică și limbă literară, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu G.
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Problemele limbii literare în concepția scriitorilor români, pref. Perpessicius, București, 1966; Limba română. Sintaxă și stilistică, București, 1968; Analize sintactice și stilistice (în colaborare cu Sorin Stati), București, 1970; Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare, București, 1971; Studii de stilistică și limbă literară, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu G. Țepelea), București, 1973; De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Iași, 1975; Pagini vechi despre Eminescu, București, 1976; Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică, istorie, oameni, comunități, locuri („sufletul de la granițe”, mai cu seamă), obiceiuri, datini, scriitori, cărți, obiecte de artă
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
Călinescu. Rubrici: „La Chronique des traductions”, „Comptes rendus”, „Kaléidoscope”, cărora li se adaugă, din 1978, „Perspectives et confluences”. Numerele, tematice, sunt bine structurate, adunând în jurul unui subiect somități în materie, atât autohtone, cât și străine. Sunt abordate domenii diverse, de la stilistica la retorica, de la istorie literară la estetică. Aceasta face că lista colaboratorilor să fie bogată și să nu lipsească din ea aproape nici unul dintre numele reprezentative pe plan național pentru sectorul respectiv. Enunțarea câtorva teme și a semnatarilor care le
CAHIERS ROUMAINS D’ÉTUDES LITTÉRAIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
diferențierii Mondializarea vine cu noi moduri de gestionare a diversității pe mai multe axe: individual-comunitar (suntem foarte diverși ca indivizi, dar omogeni când societatea solicită forme de agregare spre aceleași valori), vechi-nou (activarea unor valori tradiționale, dar într-o nouă stilistică, eventual prin reinterpretare), local-internațional (prin activarea simultană atât a unor valori specifice mediului comunitar, dar și ale unora preluate din alte culturi, deseori distante fizic și spiritual). Mondializarea poate, în principiu, să stimuleze pluralizarea sau particularizarea. Globalizarea antrenează o comprimare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
opera literară a lui Demostene Botez. Debutează cu un ciclu de poeme în proză în revista catolică „Raiul tineretului”, iar editorial, cu volumul Comentarii critice, în 1969. B. vădește pasiune pentru cercetarea pozitivistă a literaturii române, dar și preocupări de stilistică ori interes pentru incursiuni comparatiste. În volumul Comentarii critice, majoritatea studiilor se rezumă la înregistrarea de fapte și întocmirea de lungi liste (Despre limba poeziei lui Mihai Beniuc, Limba poeziei lui Nicolae Labiș, Mijloace artistice originale în opera lui Ion
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
1974. Profesor de română și franceză la școala din Măneciu-Pământeni (Prahova), iar din 1978, profesor de română la liceul din Măneciu-Ungureni. Debutează în presă cu studiul „Sara pe deal” - de la variante la forma definitivă (1975). Colaborează cu studii de lingvistică, stilistică, recenzii, eseuri și articole de critică literară la „România literară”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Studii și cercetări de lingvistică”, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat la interferența dintre stilistica lingvistică, stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera literară eminesciană. Într-o primă lucrare, antologia Poezia de inspirație folclorică, B. are în vedere, alături de textul eminescian publicat, analiza: cercetează principalele poeme de inspirație
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Revista nouă” (Ploiești), „Al cincilea anotimp” (Oradea). Editorial, debutează cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). B. practică un tip de cercetare situat la interferența dintre stilistica lingvistică, stilistica literară și critica și istoria literară, terenul său de aplicație predilect fiind opera literară eminesciană. Într-o primă lucrare, antologia Poezia de inspirație folclorică, B. are în vedere, alături de textul eminescian publicat, analiza: cercetează principalele poeme de inspirație folclorică (basmele
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
și înțelepciunea unui bătrân șătrar, Ion Criță, ce visa încă la Moldova lui „îmbrăcată cu șlic și cu giubea”. Construit ca o succesiune de povestiri pe niveluri temporale din ce în ce mai îndepărtate (povestire în povestire sau povestire cu sertare), romanul are o stilistică aparte, care vine din voluptuoase ocoluri și amânări ale istorisirii propriu-zise, ca mai târziu la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
1989), mai important fiind volumul din urmă, care reunește texte (lirică predominant erotică) culese în 1939, în timpul unei anchete sociologice întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară (1980) este un studiu de stilistică, în care sunt examinate, evolutiv și estetic, în varietatea lor și cu funcționalitatea lor diversă, elemente de seamă ale oralității, așa cum se manifestă ele în cântecul propriu-zis și în cântecul bătrânesc. În Studii de literatură (1983), volum adunând studii despre
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
debut al lui Salman Rushdie, a avut parte de un tratament absolut surprinzător, judecând din perspectiva receptării ulterioare a operei scriitorului anglo-indian. Criticat din pricina aspectului său de „fantezie futuristă“, Grimus anticipează, deși într-o manieră încă neclară, temele și marca stilistică specifice lui Rushdie. Impulsul narativ este dat de revalorificarea miturilor și legendelor unor comunități „fără istorie“ îîn cazul de față populațiile indigene din nordul Americii), iar la nivel formal textul se prezintă ca un dialog neîntrerupt și adeseori ironic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Dumnezeu în toate elementele naturii care ne asigură existența. Filosofii găsesc, însă, o altă explicație acestei spontaneități creatoare și anume contaminarea ei cu componenta „sofianică” a cultului ortodox. Această noțiune a fost definită de Lucian Blaga ca fiind „ o determinantă stilistică a vieții spirituale ortodoxe care se traduce în revelația din proprie inițiativă a transcendentului care coboară...”. Originea numelui acestui concept este legată de estetica deosebită a Catedralei Sf. Sofia din Constantinopol, care este expresia arhitecturii bizantine: „linii și forme în
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
de configurarea a ceea ce poate fi caracterizat ca specific al rostirii gestului. Am menționat mai sus existența acelei problematici, ce se situează pe un plan general, comun al comunicării în mai multe ramuri ale artei sportive, ceea ce ar constitui o stilistică generală a comunicării sportive, alături de care se particularizează disciplinele adecvate fiecărei ramuri sportive, în parte, stilisticele particulare ale jocurilor ori a vestimentației (Echipamentul de bază al jucătorilor este format dintr-un tricou, pantaloni, ciorapi (jambiere) și apărătoare. Jucătorilor le este
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
existența acelei problematici, ce se situează pe un plan general, comun al comunicării în mai multe ramuri ale artei sportive, ceea ce ar constitui o stilistică generală a comunicării sportive, alături de care se particularizează disciplinele adecvate fiecărei ramuri sportive, în parte, stilisticele particulare ale jocurilor ori a vestimentației (Echipamentul de bază al jucătorilor este format dintr-un tricou, pantaloni, ciorapi (jambiere) și apărătoare. Jucătorilor le este interzis să poarte altceva, ce ar putea fi periculos pentru ei sau pentru alt jucător (inclusiv
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dor de tine, dor, dor, dogoritor de viață / fără leac, / dor împătimitor, ursit, riscant, / că de atât amar de dor, îmi pare, doamne, / că n-am să mă mai săvârșesc în veac... Covârșit de sentiment, poetul mixează registre lingvistice și stilistice diferite, în aceeași încercare de a sugera suveranitatea dragostei și, crucificat de senzualitate, o receptează ca pe matricea în care pare a fi dispus să se manifeste nu evanescent, totuși, lăsându-se în voia ei, ci clocotitor, lepădându-se chiar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o rumegă, cum țipă spre seară după muls, cum îi susură laptele în șiștar și cum își linge vițelul, de-i înțelegi dintr-odată statutul de sfințenie indiană? Tot discutând cu prietenii, în aceste zile de vară, despre „magia vizuală“, „stilistica olfactivă“ și „coregrafiile auditive“, am aflat, pe de o parte, o sumedenie de mici taine îndelung păstrate (care dintre ei adoră mirosul de iarbă proaspăt tăiată, teii, sulfina, mirosul frunzelor arse și al casta nelor coapte, cine-și închipuie leonardește
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]