7,229 matches
-
Zafiu Dintre cuvintele familiar-argotice databile, care apar la un moment dat și cunosc o rapidă răspîndire, inovația Mertan nu e desigur prea semnificativă din punct de vedere semantic, dar poate atrage atenția asupra unor procedee derivative și asupra unor valori stilistice specifice registrelor orale. Cuvîntul e un fel de hipocoristic de la denumirea comercială a firmei și a produselor Mercedes; un nume afectiv, format cu un sufix augmentativ, și folosit pentru o mașină cu statut simbolic evident - conotînd în lumea românească de
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
nume formate de la zilele săptămînii găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan); alte valori (folosirea pentru a desemna purtătorul unei calități, pentru a forma nume de locuitori ori că sufix moțional) sînt mai puțin interesante din punct de vedere stilistic. În 1960, autoarea articolului citat afirmă că sufixul nu este productiv: fapt adevărat doar dacă nu ținem cont de registrele oralității colocviale. Sufixul -an poate fi găsit în mai multe cuvinte argotice, unele de origine țigăneasca, mai vechi sau mai
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe soclu, personajul lui Spătaru este compus strict din trei niveluri expresive și stilistice care sînt, în același timp, și trei modalități de abordare volumetrica a lucrării: primul este acela al capului - realist, sever și hieratic -, al doilea, acela al bustului și al mîinilor, are cea mai dinamică retorica plastică și gestuala, concentrînd, în
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
umane, iar acuratețea modelajului și finisajul materiei din registrul inferior rememorează prezenta imediată în lume, statutul social și noblețea firească a personajului. Armonizînd cu multă subtilitate caracteristicile generale și particulare ale unui personaj istoric bine cunoscut cu exigențele formale și stilistice ale statuarului modern, Mircea Spătaru a reușit să ofere un personaj credibil, tragic și demn, dar și un monument convingător, bine stăpînit compozițional și expresiv, cu o structură coerentă, unitară și fără agresivități plastice nejustificate. P.S. Aflu din Nr. 9-10
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
acest arbitrariu, aceasta retorica exterioară, aceasta însumare întîmplătoare conferă întregii expoziții un caracter unic și o valoare excepțională. Prin intervalul de timp pe care il acoperă, prin diversitatea lucrărilor și prin interferență ciclurilor tematice, a preocupărilor formale și a investigațiilor stilistice, expoziția de la Muzeul Literaturii este o adevărată retrospectivă, însă una cu totul neobișnuită. În mod paradoxal, deși ea este postuma, cel care face cu adevarat selecția lucrărilor este autorul însuși. Neexistînd, așa cum am amintit deja, un curator anume, care să
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
tip de relație. Dacă lucrările din colecția Mircea Nedelciu, de pildă, sînt realizate într-un registru unitar și într-o dominantă sumbră, cele din colecția Valentin Petculescu sînt diferențiate atît că atmosfera, cît și din punct de vedere formal și stilistic. Din lucrările dăruite lui Nedelciu, Ion Dumitriu apare că un pictor riguros, unitar, constant și interesat în principal de codurile reprezentării, în timp ce din lucrările aflate în posesia lui Petculescu pictorul se detașează că un personaj care tatonează mai multe registre
O retrospectivă neobisnuită by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17523_a_18848]
-
pe anul 1949 al revistei Flacăra. Necesitatea reconsiderării lui Eminescu o constată G. Călinescu, iar Ov. S. Crohmălniceanu titrează: Critică științifică are toate armele de a reconstitui pe poet". Îl lăsăm pe cititor să judece singur logică și bunul simț stilistic al acestui ultim titlu, în care apar "armele" celebratoare și...reconstitutive! Cu alte cuvinte era vorba mai mult de o reconstrucție tendențioasa decît de o sanctificare! De-o mutilare! Ov.S. Crohmălniceanu se rostea marțial tot timpul, pretinzînd că, în viziunea
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
privirea calificată așteaptă "încărcarea cu o anume stare de spirit". Călătorind și notînd ceea ce vede, Grigore Ilisei evocă, în fapt, isi elaborează textul; starea de spirit specială, instalată la primul contact cu spațiul văzut va fi îmbogățita, îmbrăcată în ornamente stilistice, între care primează comparația și metaforă. Nimic nu pare improvizat; Grigore Ilisei își scrie notele de călătorie în doi tîmpi: unul al fixării primelor impresii, cel de-al doilea - al elaborării - este, totodată, al verificărilor, al construcției în orizontul literaturii
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
deceniilor din urmă. Dacă aceasta a fost una veridica, este greu de apreciat. Au lipsit marile, foarte marile personalități componistice ale sfârșitului de secol. Cele acreditate. Chiar și dimensiunea, valoarea acestora devine relativă în contextul unor atitudini, a unor opțiuni stilistice dintre cele mai diferite. Mulți accepta o comoda cantonare în estetici romantice, neoclasice, expresioniste, în formularistici de tip ethno ce presupun gesturi și mai puțin atitudini, mai putin motivații profunde. Există și justificări. Drumul către public se obține pe cai
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
de structurile neoclasice ale lui Paul Constantinescu. Horia Andreescu, în compania "Virtuozi"-ilor săi, i-a găsit dimensiunea de adevăr, de măreție. La pupitrul Filarmonicii bucureștene, Cristian Mandeal în "Cantico I", al slovenului Lojze Lebic, dezvăluie vehemență coerentă, deloc provocatoare stilistic, dar autentică, a unei puternice angajări. "Spațiu și ritm", de Tiberiu Olah, este o lucrare devenită clasică a literaturii noastre dedicate grupului de percuționiști; în ciuda lipsurilor privind inventarul instrumental, formația "Game" a Universității bucureștene de muzică, conducătorul acesteia, muzicianul de
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
Dificilă libertate a fost tradusă, pentru Editură Hasefer, de Ticu Goldstein, care semnează și el o postfața întru totul remarcabilă, prin felul în care combină informația biografica despre Lévinas cu subtile și concise comentarii filozofice. Firește, e vorba de coloraturi stilistice diferite în aceste două cărți: prima e un tratat de filozofie, în sensul aproape clasic al cuvîntului, în vreme ce a doua păstrează savoarea vie a unui discurs cîndva adresat unor fapturi în carne și oase, fie acestea chipuri într-un auditoriu
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Totalitate și infinit (publicată prima oara în 1961, de un editor olandez, ceea ce nu mi se pare lipsit de însemnătate), e mai distant, mai rece în construcție, cu neașteptate fulgurații din nou poetice, care dau o concretețe greu de explicat, stilistic, ideilor lui. Lévinas reprezintă, după mine, un fenomen în sine, doar ca scriitor. Nu e singurul, nu e defel primul care face literatura din filozofie, dar cu siguranță vocea lui e distinctă. Căci elaborează o filozofie în care se combină
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
român, de la reconstituirea obiceiurilor dintr-un sat irlandez la aceea a obiceiurilor locuitorilor de pe malul de nord al Dunării. Că și în poezia să, în recentul român se configurează o perspectivă planetară asupra existenței, perspectiva susținută de un întins registru stilistic. Demonstrație de virtuozitate stilistica Mihail Gălătanu poate scrie bine în orice stil. Atât de bine, încât scrisul sau capătă adeseori o tentă parodica. Și totuși acest virtuoz al stilurilor, acest autor proteic care folosește dicționarul limbii române că Paganini vioară
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
scrisul sau capătă adeseori o tentă parodica. Și totuși acest virtuoz al stilurilor, acest autor proteic care folosește dicționarul limbii române că Paganini vioară rămâne mereu el însuși. În jocul sau de-a literatura există ceva greu și definitiv. Dantelăriile stilistice pe care le desfășoară în fața cititorului nu sunt din hârtie, ci din fier forjat. În prima parte a românului recunoaștem reflexe ale românului istoric englez, așa cum ni l-a fixat în memoria culturală Walter Scott. Noutatea o constituie irizația de
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
de Editură Meridiane, reproșul e mai punctual, dar iarăși cu aplicație largă: am mari dubii în privința traducerii. Duby-ul din această carte e diferit mult de cel din alte volume cunoscute deja cititorului român. Un Duby mult mai lunecos și îndrăzneț stilistic, mult mai literar și ambiguu din punct de vedere științific. Ceea ce, evident, poate reprezenta o modificare reală a temperamentului sau auctorial, una în bine, la urma urmelor. Însă amănuntul ca atare trebuia neapărat semnalat. Altminteri acest Duby straniu riscă să
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
Din punct de vedere lingvistic, mi se pare interesant de urmărit modul în care limbajul argotic și mai ales registrul vulgar capătă prin muzică o cale de difuzare publică, ca și reacțiile contradictorii cu care este întîmpinată încălcarea unor bariere stilistice tradiționale. Înainte însă de a comunica prin titlurile și prin textele pieselor muzicale, noile formații se prezintă chiar prin alegerea numelor de grup și a pseudonimelor individuale. Sugerez de aceea o posibilă investigare a acestui domeniu onomastic contemporan; cu certitudinea
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
elegant, artificial, eufemistic, măgulitor. an condițiile în care cel putin obiectul ("lumea bună") și publicul (cititor al magazinelor) s-au cam schimbat, ceea ce apare acum în reviste, în rubrici sau pagini care se intitulează uneori chiar "Monden", are un profil stilistic destul de diferit de cel tradițional, apropiindu-se mai mult de tiparele actuale ale jurnalismului de scandal. Nu e greu sa deduci, dincolo de diferențele individuale, trăsăturile programatice ale acestor texte de bîrfa scrisă, care trec în revistă, pe un ton lejer
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
multe detalii din viața privată a vedetelor și a personalităților politice la modă: ele își propun să fie spumoase, inteligente, amuzante, surprinzătoare. Reflexul lingvistic al acestei proiecții ideale (foarte rar materializate în producții de moderat bun gust) e un hibrid stilistic, un mixaj de elemente culte și familiare, într-un limbaj destul de artificial, în care englezismele de ultimă oră și expresiile populare se învecinează, în care elemente familiare și argotice se întrețes cu structuri arhaice, evocate în citate ironice. ăntr-o pagina
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
detașare ironică e obținut prin două trăsături sintactice principale: folosirea formei neaccentuate a pronumelui în dativ ("dativul posesiv") că determinant al unui substantiv - si inversiunile de topica. Primul fenomen (despre care am mai scris aici) a devenit un adevărat tic stilistic: "vorbea la telefonu-i mobil"; "și-a purtat picioarele-i încălțate cu o stranie pereche de șosete". Al doilea e mai frapant cînd constă în antepunerea, solemnă și arhaica, a unui atribut pronominal: "subterfugiile prin care ai ei colegi au reușit
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
citi un text autobiografic. Nici vorbă însă de așa ceva. Cartea este, apartent, asemănătoare exercițiilor de stil ale lui Raymond Queneau. Dar, în vreme ce scriitorul francez istorisește banală aventură a unui individ ce călătorește cu autobuzul în aproape o sută de variante stilistice, Günter Grass insufla celor 100 de povestiri unul și același "zgomot de fond", împrumutînd doar "vocea", doar "idiolectul" sau personajelor care apar și dispar odată cu fiecare an al veacului, aidoma păpușilor ce se rotesc la schimbarea orelor, în vechile turnuri
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
pîntec mi se ridică // (o las mi-e frică că eu e altul îmi este frică)". Sorin Ghergut nu este însă în nici un caz un simplu autor de parodii inteligente; el reușește să alunece, pe spații mici, de la un registru stilistic la altul, să șteargă granițele dintre citate, locuri comune și jocuri de cuvinte și să le topească în discursuri precum cele ale pensionarilor Pavilionului nr. 3 din Breviarul lui Mircea Horia Simionescu ("fluieraș de șoc / mult zice deloc // fluieraș de
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
să, ajungîndu-se pînă la afirmații precum "consider copacii, pădurea drept cea mai bună analogie pentru proza de ficțiune". Deși interesant, acest amestec de ficțiune autobiografica și eseu, totul într-o scriitura de un profesionalism impecabil, ce evita elegant orice extremă stilistica sau teoretică, nu-mi pot ascunde sentimentul de parțială dezamăgire în privința acestei cărți. Filonul romantic al temei, existențialismul soft al denunțării îndepărtării artei de natură și realitatea autentică, alienarea omului în societatea actuală sînt idei cu spectaculoase și deja solide
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
ales, dar și adolescenții și maturii, incep să-l asculte (...)" (p.6); "Paulin Lecca, s-a gandit, probabil, în acest univers dostoevschian, la mesajul (...)" (p. 7); Tatăl meu, isi aducea aminte, în operele sale, de puternică impresie (...)" etc. sau, nejustificat stilistic, între determinat și determinantul sau (obiect direct, atribut sau complement circumstanțial): "Plânsul fierbinte îl curată și îl pregătește pentru noul drum, pe proaspătul neofit." (p. 5): "suferință zidește, înnoiește, reface, restaurează, omul." (p. 9) etc. sau și între determinat și
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
încheia, nemairevenind asupra gravelor carențe lingvistice, ar mai fi de observat un lucru. Deși vastă, crtica literară consacrată operei dostoievskiene trebuia măcar răsfoita integral înainte de a aborda subiectul. Paulin Lecca nu dovedește, în cartea sa, aceasta disponibilitate, demersul său rămînînd stilistic cumva în aer, fișele sale putînd capătă cu multă bunăvoință un loc ambiguu, între glosele de lectură și jurnalul de idei. Așadar, meritul cărții de debut a arhimandritului Paulin Lecca Frumosul divin în opera lui Dostoievski rămîne, după opinia mea
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
de la care spectatorii pleacă răsuflînd ușurați că au scăpat de o grosolănie. Cu gîndurile acestea în minte, dacă citești cartea lui Peter Brook, capeți confirmarea paraginii teatrale pe care o intuiai înainte de a o deschide. Actoria și-a pierdut smalțul stilistic și perspectiva resuscitării e firavă, atîta doar că pricina degringoladei nu ține de breaslă, ci de infirmitatea spirituală a epocii. Cînd o paradigmă moare, toate artele suferă, iar teatrul e doar unul din simptomele decadenței. Prin urmare, a stărui în
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]