5,507 matches
-
de posturi și mișcări de brațe. Întâmplarea ilustrează prea bine disocierea între normal, firesc și fictiv, impus. Cei doi timpi ai serbării despărțeau ceva fără sens de ceva cu sens. Dacă cineva ar face un experiment asociativ verbal, dând ca stimul cuvântul comunism, fără îndoială că în mod covârșitor ca frecvență primele două cuvinte ar fi foame și frig. Foame, mai întâi, o realitate care s-a structurat lent, devenind o constantă, sfârșind dramatic, și frig, o realitate devansând-o pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În comportamentele lor cotidiene oamenii nu utilizează un limbaj științific și nici nu recurg la procedee logice pentru a-și demonstra teoriile. Procesele lor cognitive, s-a constatat, sunt profund influențate de cunoașterea socială, de interacțiunile cu alți subiecți, de stimulii care provin din câmpul social (Beauvois, 1999). Cognițiile indivizilor au un puternic caracter social prin faptul că sunt atașate de obiecte cunoscute, de un context, de un mod de producție. „Obiectele” care determină formarea cognițiilor pot fi alți subiecți sociali
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
influențe sociale, prin socializare, inserție socială sau distribuirea unei identități sociale. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social (Guimelli, 1999). Selectarea stimulilor, obiectivelor, evenimentelor cu care vine în contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Am invocat deja discuțiile recente privind „efectul contextului” asupra reprezentărilor sociale. Am descris modul în care contextul îl „înhață” pe individ, îl „prelucrează” și-l determină să-și formeze un aparat specific de decodare a informațiilor. Când va întâlni orice stimul nou sau situație nouă, el va declanșa apoi acest mecanism de decodare și evaluare; va apela la experiențele lui trecute, va acționa așa cum a fost deprins să acționeze în practica sa socială. Cum se produce această convertire a unei deprinderi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care au fost expuse familiile sau rudele foștilor deținuți; în cele mai multe cazuri, ele nu știau aproape nimic despre cel arestat - unde este închis sau dacă e în viață); 7. informarea că individul este sau a fost el însuși expus unui stimul nociv de mediu; 8. vinovăția față de moartea sau severa vătămare a altora (un obicei al anchetatorilor era acela de a-i spune celui arestat că el este vinovat dacă familia sa va avea de suferit). Utilizată frecvent, tortura a avut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările depresive ar putea fi trăite diferit de către subiecții din cele două grupuri. Astfel, ar putea exista un model diferit de răspuns la stimulii externi, o mobilizare excesivă, reacție ce a avut un caracter adaptativ (menționată deja în prima parte a studiului). Într-un mod similar am putea explica lipsa unei diferențe semnificative între cele două grupuri în ceea ce privește anxietatea ca trăsătură de personalitate. * Considerăm
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
suferințele și dispozițiile afective negative ale mamei, la situațiile de stres pe care mama le trăiește. Cercetările unor specialiști în domeniu au arătat că, în perioada de dezvoltare intrauterină, copilul are anumite capacități senzoriale care îi permit să recepționeze sunete, stimuli mecanici, tactili și chimici. După naștere, copilul vine deja cu o experiență senzorială și are o capacitate mare de a „comunica” prin intermediul trăirilor afective cu lumea din jur, receptând într‑o formă aparte stările emoționale, efectul traumelor afective suferite de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu alte cuvinte, în achiziții ale personalității. Diferitele tipuri de învățare se desfășoară în condiții diferite, dar dincolo de acestea, învățarea prezintă și caracteristici comune pentru toate tipurile, fiind clasificate în patru faze: faza de receptare - faza inițială constă în perceperea stimulilor și diferențierea lor, urmată de codificarea informațiilor diferențiate; faza de însusire - implică intervenția activității nervoase superioare și prelucrarea la nivel cognitiv a informațiilor codificate; faza de stocare - constă în reținerea informațiilor prelucrate la nivel cognitiv prin intermediul memoriei; faza de actualizare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apărea, nu numai la stimularea prin agenți absoluți (reflex înnăscut, necondiționat), ci și la agenți care acționează înainte sau simultan cu aceștia (reflex condiționat). În 1927, Pavlov a constatat printr-o serie de experimente realizate, că dacă un semnal oarecare (stimul sonor) este acționat în momentul în care unui câine i se prezintă hrana și, dacă acest ansamblu de evenimente se repetă de mai multe ori, câinele ajunge să saliveze numai la auzul sunetului. Astfel salivarea la vederea hranei poate fi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un an și jumătate, Albert, care era atașat de un iepure alb. El a încercat să-i producă acestuia fobie față de acest animal prin faptul că producea un zgomot puternic ori de câte ori copilul se apropia de iepure. Zgomotul puternic era considerat stimul necondiționat care produce teamă, iar „asociat” cu iepurele devenea stimul condiționat care induce teamă față de iepure. Watson a încercat apoi să-l dezvețe pe Albert de teama condiționată; a plasat animalul la o distanță oarecare de copil, iar acestuia din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
iepure alb. El a încercat să-i producă acestuia fobie față de acest animal prin faptul că producea un zgomot puternic ori de câte ori copilul se apropia de iepure. Zgomotul puternic era considerat stimul necondiționat care produce teamă, iar „asociat” cu iepurele devenea stimul condiționat care induce teamă față de iepure. Watson a încercat apoi să-l dezvețe pe Albert de teama condiționată; a plasat animalul la o distanță oarecare de copil, iar acestuia din urmă i-a dat ciocolată. Treptat distanța dintre Albert și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
apariție a răspunsului în prezența unei situații, ca urmare a fixării preferențiale, în dauna altora; a lansat teoria comportamentuuil de tip încercare-eroare, în care prima apariție a actului întărit, învățat, se produce ca urmare a diferitelor răspunsuri posibile la situația stimul (învățare prin selectare și conexiune). Confruntat cu o situație nouă și dacă are și motivația necesară, cel ce învață se angajează în diverse „încercări” în vederea obținerii unei satisfacții. B.F. Skinner este și el un susținător al teoriilor behavioriste, al faptelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
motivația necesară, cel ce învață se angajează în diverse „încercări” în vederea obținerii unei satisfacții. B.F. Skinner este și el un susținător al teoriilor behavioriste, al faptelor observabile fizic, fără analiza substratului fiziologic; împarte comportamentul în: comportament de răspuns (când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște sau nu este controlat de experimentator - condiționarea este instrumentală sau operantă). Aplicând această teorie, experimentând pe animalul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un susținător al teoriilor behavioriste, al faptelor observabile fizic, fără analiza substratului fiziologic; împarte comportamentul în: comportament de răspuns (când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște sau nu este controlat de experimentator - condiționarea este instrumentală sau operantă). Aplicând această teorie, experimentând pe animalul care învață să acționeze pentru a obține hrana, și aplicând-o pe individul uman, Skinner a construit mașinile de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe individul uman, Skinner a construit mașinile de învățat de tipul programării lineare. E.R. Gutherie prezintă teoria condiționării prin contiguitate, subliniind că învățarea nu provine din întărire, ci din contiguitate: un răspuns care a apărut în prezența unei combinații de stimuli va tinde să reapară într-o situație care produce stimulii respectivi. Recompensa sau satisfacția nu mărește posibilitatea producerii răspunsului, dar reduce posibilitatea apariției unuia neadecvat. Prin urmare învățarea apare datorită stabilității unui lanț de conexiuni între stimuli și „patternurile” mișcărilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tipul programării lineare. E.R. Gutherie prezintă teoria condiționării prin contiguitate, subliniind că învățarea nu provine din întărire, ci din contiguitate: un răspuns care a apărut în prezența unei combinații de stimuli va tinde să reapară într-o situație care produce stimulii respectivi. Recompensa sau satisfacția nu mărește posibilitatea producerii răspunsului, dar reduce posibilitatea apariției unuia neadecvat. Prin urmare învățarea apare datorită stabilității unui lanț de conexiuni între stimuli și „patternurile” mișcărilor. Clark L. Hull elaborează teoria reducerii sistematice a tensiunii, pornind
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unei combinații de stimuli va tinde să reapară într-o situație care produce stimulii respectivi. Recompensa sau satisfacția nu mărește posibilitatea producerii răspunsului, dar reduce posibilitatea apariției unuia neadecvat. Prin urmare învățarea apare datorită stabilității unui lanț de conexiuni între stimuli și „patternurile” mișcărilor. Clark L. Hull elaborează teoria reducerii sistematice a tensiunii, pornind de la faptul că organismul se află într-o stare de dezechilibru cu ambianța; se creează o stare de tensiune asociată cu trebuința, „energizând” organismul. Învățarea reprezintă consecința
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
recompensat și penalizat. E.G. Tolman, considerat principalul reprezentant al teoriilor cognitive ale învățării, ia în considerare întregul comportament și formulează teoria așteptării sau a formării sintezelor cognitive. Învățarea pornește de la trebuință, dar constă în perceperea de către cel care învață a stimulilor care devin „semne” că acțiunea va conduce la satisfacerea scopului; astfel subiectul devine participant activ în procesul învățării. Învățarea reprezintă formarea unor unități sintetice sau structuri de tip „gestalt” între datele cognitive. Ceea ce învață subiectul nu este actul, ci mijlocul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a comportamentelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anterioare. Teoriile cognitive prin formele superioare de învățare, au costituit modele matematice, cuprinzând într-o ecuație algebrică elementele caracteristice ale strategiei învățării. Psihologia modernă scoate în evidență, în mod deosebit, variabila intermediară, activitățile și particularitățile subiectului; fiecare din aceste variabile (stimul, subiect, răspuns) au pondere diferită în învățare. Principalele tipuri de învățare pot fi clasificate astfel : învățarea spontană sau socială - se referă la învățarea neorganizată și instinctivă, care are loc în familie și apoi în societate ; învățarea sistematică - organizată, realizată în cadrul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de învațare mai complex presupune realizarea prealabil a celorlalte moduri de învățare mai simple: învățarea de semnale (cazul sugarului care începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce) ; învățarea stimul-răspuns (când la un anumit stimul, o mișcare poate fi înlocuită cu alta); înlanțuirea (motorie și verbală - mersul pe bicicletă, înotul, mișcările fonoarticulatorii); asociațiile verbale complexe ce sunt implicate în vorbire; învățarea prin discriminare (când facem distincții fine); învățarea noțiunilor și conceptelor concrete pentru a utiliza
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu dizabilități: - manifestările psihice se concretizează în răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea în intimitatea psihică și evaluarea ei; - indivizii au mai puține posibilități de a recepționa stimulii înconjurători și de a elabora răspunsuri cantitative și calitative, ceea ce îngreuiază analiza de ansamblu a expresiei psihice; - actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: pe de‑o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar, pe de altă parte, natura
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o nedezvoltare structural‑funcțională a scoarței din cauza suprimării aportului de stimuli la acest nivel; se știe că, prin programul genetic, în primii ani de viață, dezvoltarea legăturilor nervoase, prin creșterea numărului de sinapse, are la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de afectivitate (în special din partea mamei) în primii ani de viață ai copilului, favorizând instalarea unei inhibiții accentuate la nivel talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi și care pot produce o nedezvoltare structural‑funcțională a scoarței din cauza suprimării aportului de stimuli la acest nivel; se știe că, prin programul genetic, în primii ani de viață, dezvoltarea legăturilor nervoase, prin creșterea numărului de sinapse, are la bază tocmai un aport ridicat de stimuli la nivel cerebral și apariția concomitentă a structurilor anatomo
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nedezvoltare structural‑funcțională a scoarței din cauza suprimării aportului de stimuli la acest nivel; se știe că, prin programul genetic, în primii ani de viață, dezvoltarea legăturilor nervoase, prin creșterea numărului de sinapse, are la bază tocmai un aport ridicat de stimuli la nivel cerebral și apariția concomitentă a structurilor anatomo‑fiziologice neuronale (circumvoluțiuni cerebrale) răspunzătoare de achiziția informațiilor respective (altfel spus, cu cât aportul de stimuli exogeni în primii ani de viață este mai mare, cu atât creierul copilului va avea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]