1,094 matches
-
în legislația florentina din 1367, în care apărea denumirea de commissarius pentru prima dată în legislația orașului. Legea interzicea Signoriei să trimită ambasadori sau comisari Papei, împăratului, sau aliquem regem, fără aprobarea celor două colegii consultative. Cei Șaisprezece Purtători de Stindard ai Poporului și Cei Doisprezece Oameni Buni22. Cuvântul commissarius s-a întâmplat să intre în vocabularul oficial florentin la un moment foarte interesant, în timp ce Florența trecea printr-o serie de schimbări și inovații importante. În războiul de la Pisa un război
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1986, p. 226. 178 Cricca este un joc de cărți. 179 Moneda cu valoare mică, un bănuț. 180 Oraș situat la 5 kilometri la sud de drumul către Romă. 181 Dante, Paradiso, V.41-42. 182 Pier Soderini, fostul Purtător al Stindardului Dreptății pe Viață al Florenței, un fel de șef de stat, și fratele său, cardinalul Francesco Soderini, nu erau văzuți cu ochi buni de familia Medici, dar au fost asociați apropiați și patroni ai lui Machiavelli până în 1512, astfel că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Piero, et che, si alla sua reverenda generosità piacesse, ci sarebbe carissimo honorare col segno della nostră comunità la sepultura del corpo suo" (adică, al corpului corpo lui Giovanni). Oferta volterranilor a fost evident declinata, astfel încât au fost expuse doar stindarde din Prato și Pistoia. 30 ASCV, B nera 2. 31 Scrisorile erau adresate lui Piero din Marradi la 13 iulie 1445, ASF, MAP 16, 28; și din Găleată la 15 iunie 1453, ASF, MAP 14, 36. 32 În cazul altui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
deliberatum sit cum presenti consilio, quod scribandur ad eosdem Laurentium et Iulianum litterae comunes, per quas concedatur eis auctoritas eligendi dictum notarium [...]". A se compară, în ASF, MAP 93, 575, scrisoarea din 5 decembrie 1477 de la Priorii și Purtătorii de Stindarde din Pistoia către Lorenzo și Giuliano; și răspunsul lui Lorenzo, așa cum apare în Protocolli, p. 30: "[10 decembrie 1477] A' pistolesi, per la electione di ser Genesio da Să' Miniato allo Officio de' Danni Dați". Scrisoarea anterioară a lui Lorenzo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fols. 116ff., 20 decembrie 1495: "An constituendi sînt aliqui qui visitent rectores curamque habeant ut illi secundum leges se gerant et statuta". Vezi și dicuțiile din 9 și 12 ianuarie 1496/7, în timpul mandatului lui Francesco Valori ca Purtător de Stindard, CP, 62, fols. 319ff. și 325ff.; și din 13 și 16 iunie 1497, CP, 63, fols. 32ff. 73 O relatare directă a activității Auditori Novi poate fi găsită în Marin Sanudo, Itinerario di Marin Sanuto per la terraferma veneziana nell
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
decât jocul forțelor reacționare de distrugere, ducând astfel la pieire alți Eminești, născuți ori care se vor naște din sânul vigurosului popor român [...]. Să aruncăm la fier vechi drapelurile grele de sânge închegat și să ridicăm deasupra Umanităței, un singur stindard, pe care să se afle scris un singur cuvânt: "Dreptate"./ Dacă în felul acesta mă revendicați și-mi faceți cinstea să mă considerați prieten al lui Eminescu, sunt gata să vă închin toate puterile mele, slabe de altfel./ Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
autoguvernare asemănătoare celei a muntenegrenilor vecini cu ei care a dăinuit pînă de curînd. Unitatea de bază era clanul, numit fis, condus de bărbatul cel mai în vîrstă. Paralel cu fisul exista o dublură teritorială și politică numită bajrak (drapel/stindard), care era alcătuită dintr-unul sau mai multe clanuri. Funcția de căpetenie, numită bajraktar (purtător de drapel/stindard), era ereditară. Bajrakul a fost descris ca "un stat autonom guvernat conform obiceiurilor și altor reglementări juridice fundamental comune tuturor celorlalte bajrakuri
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
clanul, numit fis, condus de bărbatul cel mai în vîrstă. Paralel cu fisul exista o dublură teritorială și politică numită bajrak (drapel/stindard), care era alcătuită dintr-unul sau mai multe clanuri. Funcția de căpetenie, numită bajraktar (purtător de drapel/stindard), era ereditară. Bajrakul a fost descris ca "un stat autonom guvernat conform obiceiurilor și altor reglementări juridice fundamental comune tuturor celorlalte bajrakuri." 17Un trib era format dintr-un grup de bajrakuri și avea în fruntea lui un bărbat provenit dintr-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
protecția Imperiului Otoman. În 1481, el plătea un tribut stabilit la 12500 de ducați, dar, cu excepția acestui fapt și a recunoașterii suzeranității otomane, Dubrovnikul era independent sub toate aspectele concrete, stabilind relații cu puterile străine și încheind tratate cu acestea. Stindardul lui flutura în vîrful catargelor corăbiilor lui. Vasalitatea otomană a avut drept rezultat important faptul de a fi acordat orașului drepturi comerciale speciale în cadrul imperiului. Era evident în avantajul otomanilor ca la cîrma comerțului din Marea Adriatică să se afle mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
românilor -, cel mai bun plan era evident ca revolta să izbucnească în Moldova; în drumul lor spre Grecia, forțele revoluționare victorioase puteau străbate apoi în marș teritoriul Balcanilor. Era de așteptat ca localnicii să se alăture pe tot acest parcurs stindardelor grecești. În plus, provinciile se învecinau cu Rusia, în privința ajutorului căreia existau încă speranțe. Credința în sprijinul rușilor rămînea larg propagată chiar și printre cei la curent cu refuzurile precedente. Mulți erau evident convinși că dacă ar declanșa revolta, l-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o revoltă în toată puterea cuvîntului. Actul simbolic a fost de atunci încoace sărbătorit ca marcînd începutul revoluției, fapt care s-a produs în ziua de 6 aprilie. La data aceasta, potrivit credinței populare, episcopul Germanos al Patrasului a ridicat stindardul revoltei la mînăstirea Aghia Lavra. Au izbucnit apoi răscoale în toate regiunile Greciei și în insule, mai ales în Hydra, Psara și Spetsai, care vor deveni ulterior centre majore ale operațiilor navale grecești. Harta 20. Expansiunea Greciei, 1821-1919 O parte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o țară ce crește ca în basme, Priviți în jurul vostru spre oamenii ce cresc, Eliberați de spaime, osânde și fantasme, Și mândre că-s vlăstare din trunchiul romînesc [Ă] Să închinăm un cântec de laudă și glorie Aceluia ce poartă stindardul lui Bălcescu Și înscrie socialismul în inimi și-n Istorie. Sus inima, tovarăși! Trăiască Ceaușescu!“ („Închinare“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 404) „Aș spune că documentele de partid, cuvântarea și concluziile pronunțate de tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în elaborarea politicii de dezvoltare a societății, în spiritul armonizării intereselor generale cu cele particulare.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) BURERIU Lucian „Prezent în fiecare e-un spirit de partid Și prețuim bărbatul ce-i vremilor catarg; Ideile-i, ca ample stindarde, se deschid Și se transformă-n faptă, se dăruiesc spre larg.“ („Suntem în sărbătoare“, Orizont, 26 ianuarie 1978) BUZEA Constanța „Primește-n casa sufletului oaspeți Țara și maica noastră născătoare Sărbătorind în ceasul alb al iernii Șaizeci de ani-stejari la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Sub arcul nopții pumnul meu deschidu-l Și risipesc sub cer un pumn de stele - Arc luminos deasupra țării mele Străluminat într-un cuvânt - Partidul Cu el noi mergem spre un anotimp Incandescent în care gândul arde - Polară stea aprinsă în stindarde Veghind prin timp și dincolo de timp; Fiii acestui timp, pe timp stăpân, Noi toți - Partidul Comunist Român.“ („Ritmuri de mai“, Tribuna, 10 mai 1973) „Suntem precum Carpații - Vecini cu veșnicia, Când viitorul vine Cu-o clipă mai devreme; Când spunem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezarmare. Poziția României, considerentele și propunerile președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în problemele dezarmării nucleare și convenționale se bucură de altfel de o largă audiență internațională și de un sprijin activ din partea a numeroase alte state.“ („Interview“, Argeș, iunie 1987) LIVEZEANU Octav Stindardul lui Livezeanu (nota V. I.) „Lupta poporului nostru pentru independență națională și progres social a primit de asemenea un mare ajutor de la poporul vecin și prieten. Această prietenie a căpătat un conținut nou în ultimii 14 ani prin țelurile comune
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nostru pentru independență națională și progres social a primit de asemenea un mare ajutor de la poporul vecin și prieten. Această prietenie a căpătat un conținut nou în ultimii 14 ani prin țelurile comune care însuflețesc popoarele noastre și care constituie stindardul de luptă al tuturor țărilor care construiesc socialismul.“ (România liberă, 4 februarie 1958) LOTREANU Ion „După douăzeci și cinci de ani de zile în care energiile unui popor s-au dezlănțuit în mod exemplar, iată că la 29 martie, în forumul suprem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne puse-n față oglinda să vedem Erorile cu nume și cele fără numeă De legea lui severă erorile se tem. Îl cânt pentru că este. Îl cânt pentru că arde Întruchipând partidul, de dragul țării lui, Că respectând a lumii pădure de stindarde Nici unul, pentru dânsul, ca tricolorul nu-i. El este ritmul nostru, voința și mândria. De-un sânge sau de altul fiind, ca la un semn, Când spunem Ceaușescu, noi spunem România, Și comunism, și oameni, și spunem un drum demn
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
alături de cetățeni frământările și preocupările comune, răspunsul meu la această chemare va fi mult ușurat, va putea purta girul participării directe la viața și activitatea întregului popor în înfăptuirea nobilelor idealuri de umanism, dreptate și echitate înscrise cu majuscule pe stindardul partidului nostru.“ (Teatrul, februarie 1975) STĂNESCU Nichita „Cu o deosebită bucurie - ca o îndreptățire și ca un sprijin real dat culturii, am primit lucrările teoretice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu apărute în iulie: «Propunerile pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-n drumul mare Cu viitorul la butonieră. Un veac - abia mocnea o rază tristă... Dar dup alt sfert de veac: ce vâlvătaie! Bălcescule, Republica există! Și tu exiști în celalt Nicolae!“ („Ștafetă-steag“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ (Scînteia, 6 ianuarie 1979) „Hai să dăm mână cu mână Din Carpați și pân-la Mare, Că în Patria Română
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Că în Patria Română Azi e zi de sărbătoare. Până-n zările albastre Sună-a inimii bătaie, Fiindcă-i steag al vieții noastre Ceaușescu Nicolae!“ („Hora Unirii de ziua tov. Nicolae Ceaușescu“, Radio București, 25 ianuarie 1987) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ („Sub mărețul tricolor“, Scînteia, 8 ianuarie 1989) ȚĂRNEA George „Elementar ca apa, ca focul și pământul Din miezul unei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tinereții, momente în care, mai mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea fierbinte, atașamentul profund față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de tovarășa Elena Ceaușescu, față de imaginile atât de luminoase ale tinereții lor revoluționare.“ („Sub stindardul de flacără al partidului“, Amfiteatru, aprilie 1989) ANGHEL Ion, prof. univ. dr. „Procesul făuririi omului nou este conceput și se realizează la nivelul întregii națiuni române. Desigur, nu e vorba de uniformizarea omului. Pentru că oamenii sunt diferiți - prin trăsături fizice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vom alege iarăși știind cum că prin noi și pentru noi, votăm!“ („Prin noi și pentru noi“, Cronica, 14 februarie 1975) COPILU-CHEATRĂ Vasile, scriitor „De-atuncea tot vâslim spre un liman frumos Cu aurul topit în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în măsura în care și ei se pot socoti urmașii unui popor ce se revendică de la lup atît prin nume (în lat.: Dăcus, iar în gr.: Δάκος [Dakos], cu sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de periculoasă“ ), cît și prin formă stindardului ! 3. Pe cît de onoranta este ascendentă greco română a instituției de cultură generală, pe atît de superflua și inacdecvată (prin caracteru-i restrictiv) ne apare determinativul TEORETIC. Să nu uităm că chiar și-n epoca cea mai puțin suspectată de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
unui lux țipător și grotesc. Bat clopotele, primul fluture Brimstone zboară pe deasupra bolții palatului, peste o lună ne vom Întoarce la țară; și ridicându-mi privirea, văd atârnate pe sfori, de la o fațadă de casă la alta, sus, deasupra străzii, stindarde mari, bine Întinse, semitransparente, umflându-se, cu cele trei benzi late - roșu-pal, albastru-pal și doar pal - cărora soarele și umbrele zburătoare ale norilor le zădărnicesc orice legătură prea evidentă cu o sărbătoare națională, dar fără Îndoială celebrând acum, În cetatea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]