24,880 matches
-
prețuiește singurătatea. Nu trec, așadar, neconsemnate "întîmplările" din breaslă, decernările Nobel-ului pentru literatură, intrigile, atmosfera din țară, vizitele prietenilor și ale cunoscuților. Dar ele toate sînt, parcă, doar ledurile colorate care, de Sărbători, sclipesc într-o vitrină. Luminile se sting și se reaprind apoi, cu o rapiditate care derutează ochiul, în altă parte. Jumătate viață, jumătate moarte, "ceva la fel de frumos ca și fumul", jurnalul atrage mai spre suprafață schițele viselor din interior. Desene stilizate, ca niște totemuri, întrerup, din cînd
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador Dali îl tiranizează, îl jignește, cum nu se poate mai vehement - notează psihiatrul francez Pierre Roumeguere, în 1981. În iunie 1982 Gala se stinge din viață la Port Lligat și ultimul episod al vieții ei are toate însușirile unei înscenări suprarealiste. În testament ea scrisese că vrea să-și petreacă ultimele ore pămîntești la castelul Pubol și să fie înmormîntată în costumul roșu Dior
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
o descripție inocent-insidioasă, iluzoriu-plană care sugerează însă tainele conținute în tot ce alcătuiește lumea fenomenală, așadar, o a treia dimensiune a sa. Fizica deschide perspectiva metafizică ascunsă în straturile mai adânci ale trăirii: "pete de culoare se-aprind și se sting dincolo de rîu/ în aerul de deasupra �naltei ierbi/ sînt văile terasele și colinele unui chip interzis// ora spartă își soarbe clipele dincoace de rîu/ o/ de pripeala din lucruri pe cine faci răspunzător". în fond, aderența la peisaj e aderența
Umilință și ironie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11972_a_13297]
-
Pavel Șușară Recent, cu doar cîteva săptămîni înaintea aniversării vîrstei de nouăzeci de ani, dar la capătul unei suferințe adînci, născută deopotrivă din erodare fizică și din exces de luciditate, pictorița Eugenia Iftodi s-a stins din viață. De origine basarabeană, descendentă a unei familii de foarte bună condiție, ea a cunoscut de timpuriu, din adolescență aproape, mediul artistic românesc - la început cel ieșean - și a crescut oarecum în vecinătatea și sub protecția lui Nicolae Tonitza
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
Simona Vasilache Ziceți voi cum știți, eu zic cum am apucat". Așa "sting" o polemică personajele (scuzată fie-mi generalizarea...) lui Caragiale. E cusurul lor: într-o "soțietate fără prințipuri" fiecare speculează cum crede cutuma, ca să-și motiveze starea pe loc. Altfel spus, o revoltă a "fondului" neschimbător contra "tezelor" lovinesciene. Lovinescu accepta
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
dac-aș vrea nu pot să plec Mi-e drumul însemnat pe talpă Ori unde gândul mi-l petrec Mă-ntorc la versul ce m-așteaptă. * Și visul mi-e-nsemnat cu tine Cu doruri care mă așteaptă Arsura să le-o sting, știi bine Cum ritmu-și bate-n partea dreaptă! * Tu strigi din munți spre văi de dor. Eu stau pe-un mal și te ascult Și-n lacrimi scriu versuri ce vor Să calce timpul chiar mai mult, * Legându-mi dorul
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte, femeia când e mamă și-i de fii, iubitoare. Că prin credință este de rău biruitoare, ea va fi prețuită abia-n posteritate. Se stinge-a sa menire ca muc de lumânare, povara să își ducă în lumea nevăzută, neprețuita mamă, de ramul vieții ruptă. Simbol se suferință, de viață purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al credinței cu
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
ale liniștii depline. Un cor de îngeri coboară să aducă lumii sale purificare și tihnă. Iar fiecare înger a lăsat o lacrimă a necuprinsului pe versul poetului. Sonetul e acea scânteie a cuvintelor care se aprinde în emoție și se stinge în fascinație. Iar poetul e acel spirit care-și lasă farmecul să ardă. Astfel, Anatol Covali stăpânește arta de a transforma cuvintele în note muzicale- pasiuni covaliene aflate într-o simbioză perfectă- pentru a descrie cântecul său lăuntric, lăsându-și
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
plângeau printre suspine Și aș fi vrut să-ți dărui doar ție a mea viață, Dar am uitat că nu îmi aparțin doar mie. Cât aș fi vrut să te sărut, să-ți mângâi chipul Și focul să ți-l sting în noaptea pătimașa, Dar am plecat căci mă forță destinul, Să fug fără să-i dau iubirii nici o șansă! De ce există vină în marea de iubire? Când singură să crimă de care-i acuzată, Este că n-are decât dreptul
IMPOSIBILA IUBIRE de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382689_a_384018]
-
ZILELE DEȘARTE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă-ți simți zilele deșarte Iubito, după ce-am să mor, Nu te-ntrista ! Nu sunt departe! Și află că m-am stins de dor. Întâi, mi-a purpurat privirea, Pierdută-n roșiile apuneri El, soarele, pe când iubirea, Înnebunea sub presupuneri. Apoi, mi-au lăcrimat pleoape De-a ta ivire bucurate Și de fiorul că de-aproape, Te voi privi pe săturate ! Iar
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]
-
pus victimei masca de oxigen apoi au ridicat-o cu grijă și au transportat-o cu o targă purtată de toți cei coborâți în râpă. Mașina salvării cu sirenele pornite plecă imediat în trombă spre Brașov. Pompierii au rămas să stingă focul din prăpastie. I-a ajutat și ploaia care nu contenea să cadă. Revenit lângă mașina sa, constată că are răni pe brațe și că este plin de nămol și frunze ude pe pantofi și pantaloni, întreaga îmbrăcăminte fiindu-i
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
în ea. Lucraseră împreună mulți ani iar atunci când a cumpărat Complexul, a adus-o și pe ea ca director, bazându-se pe experiența ei. Dorea să se deconecteze, să uite de tot ce era legat de serviciu. Cu acest gând stinse veioza și intră sub cearceafurile foșnitoare plăcut mirositoare. - “Oare ce detergent folosesc? Am să-l cumpăr și eu pentru hotel.” Acesta a fost ultimul său gând. Adormi instantaneu. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - ROMAN (CAP. I ) / Stan Virgil : Confluențe Literare
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
tăcut,iar eu te priveam, Simțind a dragostei chemare. Când mână tu m-ai luat și m-ai privit, Și-n brațe tandru m-ai cuprins. N-a fost vis,eu sincer te-am iubit, Iar timpul, iubirea nu a stins.. Gândurile mele din nou zboară Cu dragoste și dor,la tine, Te iubesc și azi ca odinioară Și-ți simt prezența lângă mine. Am crezut că timpul care trece Va face dragostea să moară. Al lacrimilor izvor să sece, Și
EȘTI DRAGOSTEA ADEVĂRATĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382719_a_384048]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului în copca în care părintele boteza puii de om peștii ascundeau filele destinelor sub solzi groși alunecoși toamnele aduceau
STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382713_a_384042]
-
solzi groși alunecoși toamnele aduceau încă aduc frunzele tăiate de oameni la câini și eu visez tot visez că se vor întoarce toți cei plecați cu valurile sau numai cu o clipire de apă în care răsărit sau amurg viu stinge în sine prezentul se făcea că alerg prin lanul de grâu atunci verde visam primăveri nesfârșite în inima de copilă nebună totul se lumina oricât de mult întunericul oamenilor se răzvrătea deasupra Lui alergam cu hrana pentru cel iubit pentru
STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382713_a_384042]
-
prin om frate tată prieten iubit iubit iubit îngemănată umbră cu salcia în care dorul anotimpurilor îmi aduc încă o așchie la crucea pe care Tu ai sculptat-o cândva anume gândindu-mă la fel ca răsăritul amurgul în toamnă sting în sine prezentul rostindu-l mai este poate și mâine o zi... Anne Marie Bejliu, 5 martie 2015 Referință Bibliografică: sting în sine prezentul rostindu-l / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie
STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382713_a_384042]
-
la crucea pe care Tu ai sculptat-o cândva anume gândindu-mă la fel ca răsăritul amurgul în toamnă sting în sine prezentul rostindu-l mai este poate și mâine o zi... Anne Marie Bejliu, 5 martie 2015 Referință Bibliografică: sting în sine prezentul rostindu-l / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
STING ÎN SINE PREZENTUL ROSTINDU-L de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382713_a_384042]
-
cu ochii deschiși și vreau să mă trezesc, Contemplu asupra acestei alunecânde lumi, Cât de departe de noi, e casa de nebuni? Trăiesc într-o lume fără credință, Prostituția respectată mai mult ca o știință! Bolnavii în loc să fie tratați, se sting pe rând, Copiii se culcă-n foamete și se trezesc, plângâd. Pleoape încărcate de lacrimi și durere, Ignoranța-n societate devenită plăcere, Bătrânii se pierd în amintiri și-n speranțe, Familii destrămate, în suflete doar distanțe. Democrația se înneacă în
ÎMBIBAȚI ÎN PĂCATE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382739_a_384068]
-
mai mult ce îi place când ajunge la lună sentimentul din care ochiul privit în trofee împarte prăzile nopții trecute sau ce ar vrea să fie inclus în viitoare etape tu vezi că nimic nu ne mai ajunge vrem totul stins în fantezii practicabile din sunetul lor un dans nou sa apară iubiții de rând să-l poată dansa în palate toți răsfățații iubirii să învețe cum să se poarte de vor în istoria dansului să încapă mișcările lor elegante de
FETIŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382738_a_384067]
-
Acasa > Poeme > Emotie > IMAGINEAZĂ-ȚI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Imaginează-ți un cuib Pustiit de vânturi Acolo unde dorul S-a stins de gânduri... Imaginează-ți un suflet Strâns în lanțuri Acolo unde dorul S-a prins de branțuri... Imaginează-ți un câine Flămând, pribeag, Acolo unde dorul, S-a obosit de drag... Imaginează-ți o mare Bătând la mal talazul Acolo
IMAGINEAZĂ-ȚI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382763_a_384092]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PRIVIRI STINSE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ați observat privirea unui om batrân? Blajină, tristă, așteptând un semn Cum că i-ar fi anii un îndemn Să-și spună sieși: Mai rămân
PRIVIRI STINSE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382764_a_384093]
-
în jurul lor, Suspin chemând în ajutor Un suflet alungând însingurarea? Iar când, prin lacrimi lung prelinse, Răzbate, trist, câte-un oftat, E semn că dorul lor s-a înălțat, Spre ceru-mpodobit de priviri stinse... 07.12.2016 Referință Bibliografică: Priviri stinse / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PRIVIRI STINSE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382764_a_384093]
-
2017 Toate Articolele Autorului Tărziu în noapte te-am cuprins În lungi acorduri de suspine. Te-am alungat și te-am respins. Decizii scurte, sanguine. Apoi te-am strâns din nou la piept, Să-ți simt tumultul și veninul, Să sting amarul ce-i nedrept, Admonestându-mi femininul. Aveam nevoie de truism. Cuvintele sunt prea puține! Dar am sfârșit în patetism, Jurându-mi să mă pot abține! 29.01.2017 Referință Bibliografică: Patetism / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PATETISM de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382770_a_384099]
-
sinonim cu soarta "Norocul fiecărui muritor, străruie Pamfile, trăiește într-o lume, "unde va fi aceea", a Noroacelor. Cînd se naște omul, acolo i se naște și Norocul lui; cît trăiește omul, trăiește și Norocul, pînă la moarte, cînd se sting amîndoi". Și urmează, desigur, poveștile despre această temă socotite mai caracteristice. Din nou, numai Dumnezeu și Sfîntul Petre pot schimba nenorocul omului în noroc. Și, firește, că astfel de întîlniri aevea se petrec frecvent în lumea narațiunilor populare. Șarpele casei
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
lor, făcând obiectul condamnării, ar dispărea, întocmai cum au dispărut tancurile rusești, supte în tunelul timpului, la cotitura șoselei transnistrene. Cele pe care le-am văzut pe când nu erau, asemenea astrelor ce-și clipesc mai departe razele după ce s-au stins de mult, ori, cine știe, nici n-au existat vreodată. Amnistiați, acești bărbați se pot întoarce la treburile lor de mai înainte, ca unii care, curați ca lacrima, devin refolosibili. Trăim în zodia materialelor recuperate, cruțând pădurile, adâncurile unor mine
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]