1,189 matches
-
O parte din versuri este strânsă în plachetele Poezii (1901), Poezii (1905) și în cele două volume intitulate Din caierul vremii (I-II, 1916). Acestora li se adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După război, colaborează la „Sburătorul”, „Vlăstarul”, „Țăranul”, „Foaia tinerimei”, „Cosinzeana”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica ortodoxă” etc. Propunea Teatrului Național, de
CUNŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
de Versuri clandestine (1997) pune în lumină o anume sensibilitate lirică, dar nu un poet de autentică valoare. În ciuda numeroaselor stângăcii de exprimare și a unei căutate poze melancolice, se strecoară uneori printre ariditățile versului accentele veritabile ale durerii nedisimulate. „Stingher, pribeag și rătăcit/ într-o necunoscută țară/ pustie, mohorâtă și bizară”, preocupat de tot ceea ce a lăsat acasă, de patria „de acum pierdută”, despre destinul tragic al căreia nu se sfiește să spună că îl doare („Mă doare suferința ei
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
ștergar în jurul șoldurilor, la Caragiale camuflându-și Doamne iartă-mă cu pălăria, la Hortensia Papadat-Bengescu în costum de baie, la Sadoveanu cu șuncile revărsate peste șnurul boxerilor, închipuiți-vă cum i-ar sta lui Dosoftei cu deltoizii dezlegați, cât de stingher și vinovat s-ar simți sistemul osos expus de Bacovia și cu ce morgă ar ține Vianu estetica pe pubis.” Volumul Bucla se înscrie în tradiția optzecistă a poeziei banalului și a derizoriului, tradiție inaugurată de Mircea Ivănescu, B. apropiindu
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
o privire țăranului bătrân așezat pe capră. Albertine și Charlotte i-au mulțumit și s-au cocoțat pe o loitre a căruței înțesate cu coșuri, cu saci și pachete. - Trimiteți toate astea la piață?, a întrebat Charlotte ca să umple liniștea stingheră din ultimele clipe. - Nu. |sta e câștigul vostru. N-au avut timp să răspundă. Vizitiul a tras de hățuri, căruța s-a legănat, a început să înainteze în praful cald al drumului de peste câmp... Sub pănură, Charlotte și mama ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să se fi întîlnit cu alte ființe inteligente, atunci înseamnă că te afli în situația cealaltă, în care omul însuși e pe cale să se schimbe atât de radical încît Dumnezeul cu care a fost până acum aidoma să se simtă stingher și părăsit. Și atunci e tot treaba celor O Mie de Voluntari să pună ordine... N-am să-ți spun mai mult, din teama de a nu mă judeca greșit. Știu că părerile mele pot să nu aibă nici o valoare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o personalitate de tip schizoid sau schizotipal (Reamintim că un schizoid este o persoană “normală”, dar care nu are nici prieteni, nici dușmani, care este indiferentă atât la laudă cât și la mustrare, care are preocupări solitare și se simte stingheră în societate, fiind deci o izolată. Schizotipalul se caracterizează analog, prin lipsa relațiilor afective cu semenii, dar și prin “ciudățenii” în gândire, comportament, limbaj și vestimentație). În toate cazurile de mai sus, modificarea stării de conștiință ar putea stimula halucinațiile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
este un fapt binecunoscut În mediile familiarizate cu cărțile. Nu este deloc necesar să citești o carte ca să Îți faci o idee clară și ca să vorbești despre ea, nu numai la modul general, ci În profunzime. Pentru că nu există carte stingheră. Ea este un element din acest ansamblu vast pe care l-am numit bibliotecă colectivă, a cărei cunoaștere totală nu este necesară pentru aprecierea unui anumit element (Dempsey Își dă bine seama cu ce fel de carte are de-a
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
poezia lui Sașa Pană” (Tiberiu Iliescu), identificând totuși sensibilitatea inedită din poeme ca Rugă nouă și Baladă („Din cântecul lumii nimic nu rămâne,/ Căci sorbi deopotrivă: otravă și cer;/ Pieziș îți alunecă inima-n taină/ Și sufletu-n stele rămâne stingher”), concepute în versuri „de accent direct, liniar”, confesiv. Profilul de „contemplativ resemnat” se vădește mai clar în poemele din Muntele ascuns, care atestă desprinderea de „maniera care nu era a sa”. Cum observă Mihail Chirnoagă, poezia lui M. configurează „mai
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
și cu pseudonimele Lili și Titus Livius. După absolvirea facultății predă la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox din Suceava până în 1913. Între timp colaborează la „Gazeta Bucovinei”, „Ramuri”, „Cosinzeana”, și „Luceafărul”, tipărește broșura Simeon Florea Marian (1910) și volumele de proză Suflete stinghere (1910) și Printre stropi (1912). În preajma primului război mondial se poate să fi trecut în România, căci în 1917 se găsește în Basarabia, implicându-se în organizarea învățământului în limba română. Deputat de Cahul din 1920, va fi, între 1922
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
studii: Proza noastră estetică (1921), B.P. Hasdeu și Rusia (1925), Civilizație și poezie (1927), B.P. Hasdeu și M. Eminescu (1927), Bogdan Petriceicu Hasdeu (1928), I. Creangă (1930), Alexandru Hasdeu și Academia Română (1932), Activitatea publicistică a lui B.P. Hasdeu (1932). „Sufletele stinghere” din nuvelele și schițele adunate în cartea de debut se disting întrucâtva de inadaptabilii din proza sămănătoristă, în parte și datorită unei influențe venite de la scriitori germani și ruși. Personajele nu au însă un relief pregnant, prozatorului lipsindu-i atât
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
-l îndeosebi pe B.P. Hasdeu. În Contribuțiuni... sunt incluse și alte cercetări, cum ar fi cele privind istoria presei românești, literatura comparată (Pușkin în românește), sociologia literară ( Ideea proprietății literare la scriitorii noștri). SCRIERI: Simeon Florea Marian, București, 1910; Suflete stinghere, București, 1910; Printre stropi, Suceava, 1912; Coloniștii nemți din Basarabia, București, 1920; Proza noastră estetică, Chișinău, 1921; B.P. Hasdeu și Rusia, Chișinău, 1925; Civilizație și poezie, București, 1927; B.P. Hasdeu și M. Eminescu, Chișinău, 1927; Activitatea mea publicistică. 1908-1927, Chișinău
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
dată, ca să vedem cum e, spun Împăciuitoare. O singură Întrevedere. Dacă nu ne place de ea, nu ne mai ducem niciodată. Am ajuns pe strada alor mei. Deasupra ușii se află un banner mare argintiu și un balon cu heliu stingher, pe care scrie La mulți ani, Jane!, aterizează ușor pe capotă În clipa În care tragem În fața casei. — Și, În afară de-asta, merit și eu atîta lucru avînd În vedere că am făcut rost de casă, nu mă pot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu, Ion Grecea, Elena Iordache-Streinu, Ion Sofia Manolescu, Romul Munteanu, V. G. Paleolog, Adrian
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
o antologie de documente și scrisori referitoare la Constantin Brâncuși, intitulată Pași pe nisipul eternității sau Cazna legământului cu demiurgul. SCRIERI: Cântec tânăr, Craiova, 1960; Cocorul din unghi, București, 1967; Convorbiri cu..., Craiova, 1974; Vânt de vis, Craiova, 1977; Călăreț stingher, București, 1984; Constelații de lut, București, 1987; Bolta cuvintelor, Craiova, 1994; Versuri rebele, Craiova, 1999; Comoara de la Ostroveni și „brâncușii” Craiovei, Craiova, 2002; Terori sfidate, pref. Const. M. Popa, Craiova, 2003; Din lumea umbrelor, pref. D.R. Popescu, Craiova, 2003; Odobleja
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
Arghezi, 235-237; Piru, Poezia, II, 146-147; Popa, Dicț. lit. (1977), 261; Marin Beșteliu, O nouă vârstă lirică, R, 1978, 2; Ilie Purcaru, Limpede dar nu comun, VR, 1978, 6-7; Lit. rom. cont., I, 301-302; Marcea, Varietăți, 201-203; Marian Barbu, „Călăreț stingher”, R, 1985, 4; Firan, Profiluri, I, 395-399; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri lirice, LCF, 1988, 8; Dicț. scriit. rom., II, 508-509. T.N.
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat lumina, să șterg tot praful de pe cer”, Copacii frați). Melancolia eului, purtând vagi sugestii eminesciene, pare izvorâtă din neputința integrării în ordinea naturală și din conștiința simulacrelor care înconjoară ființa („eu însămi - o ceață/ o
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
ce-nflorește mereu mai întristat! Trecut-au ani prin lume ca norii plumburii, Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor, Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scrii Cu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut, Românii te iubesc din fragedă pruncie, Numele tău în lume... astăzi e cunoscut, Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie! Citește mai mult N-am îndrăznit vreodată să te lăsam uitării,În gândurile noastre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
teiul ce-nflorește mereu mai întristat!Trecut-au ani prin lume ca norii plumburii,Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor,Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scriiCu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut,Românii te iubesc din fragedă pruncie,Numele tău în lume... astăzi e cunoscut,Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie!... XXII. MARGINI DE TIMP, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1839 din 13
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
desagi de lână; / Aveau drept arme bâtele în mână, / Iar oi - pe degete să li le numeri... // Și n-au găsit o streașină cruciș, / Nici adăposturi pentru oameni, vite; Cerul le-a fost acoperiș! // Doar fiare peste tot și loc stingher, / Ci au descins cu inimi oțelite, / Și n-au fugit de spaimă, nici de ger...”. Voshopolea imortalizează o lume mirifică, dar și de coșmar. Compunerea ei aproape exclusiv în sonete este o performanță de o rară virtuozitate. Dacă George Murnu
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
înverșunarea introspectivă, mai puțin prin anvergură și efecte spectaculoase. În notă cehoviană, naratorul etalează existențe abulice, oameni oscilând într-o ceață existențială și cu răbufniri aparent absurde (ca Traian Trifu din Răbdare), psihologii sucite, aproape „contorsioniste” (Tiberiu Ilovan din Păsări stinghere), la un pas de coșmar, inși copleșiți brusc de gândul morții, precum șoferul din Livezile cu pruni, o proză în care sinuciderea personajului rămâne un gest ratat, însă aproape împlinit simbolic. Singurătate, ratare, gândul morții, viața ca înaintare debusolată, eșecul
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
Predeal, la intrarea dinspre Brașov, sculptorul Oscar Han va înălța un monument în memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe, Strofe stinghere. Întotdeauna Z. compune, literaturizează. De obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte și cele mai romantice motive. Versurile exprimă sensibilitatea disimulată, implicată convenției epice și viziunii antichizante, a unui monden de familie spirituală horațiană. Dar, neavând resursele lui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
adevărat (1942) cristalizează substanța poetică. La o mare distanță în timp, autorul încredințează tiparului încă un volum, Desene naive (1983), exercițiul liric ajutându-l să-și configureze o poziție mult mai obiectivă față de propria poezie. În Frunză elegiacă motivul frunzei stinghere, tremurând în aerul umed al toamnei, simbolizează destine anonime și efemere. Poetul își dezvăluie confesiv trăirile, fluxul liric așezându-se, cuminte, într-un tipar destul de previzibil și pe alocuri banal. Bunăoară, dragostea e „batere de aripă”, ramurile „scuturatu-s-au/ ca și
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
ipostaza sa cvasiermetizantă (Rouă), discursul își pierde cu totul lirismul când cedează în favoarea fondului religios direct (Închinare, Golgota) și când în tonalitatea confesivă, marcată, livrescul va fi exhibat în intenția pătrunderii în subteranele oniricului (Teama de întuneric). Frânturile poetice din Stinghere respiră, totuși, o atmosferă mai densă, conținând imagini pregnante și dând expresie vie timidelor jocuri ale spiritului. Versurile din culegerea Din partea pământului și-a mea (1968), rodul unui autor vizibil maturizat, mizează pe efortul de concentrare a fluxului poetic. Confesiunea
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
fost oroarea de orice direcție intelectual-liberală care ar fi putut să apară În partid și loialitatea față de Moscova. Ceea ce Îi despărțea a fost, În primul rând, complexul de inferioritate al celui care venise târziu În partid și care se simțea stingher Între veteranii cominterniști, ca Pauker sau Luca. Epurarea „grupului Pauker-Luca-Georgescu” a fost pregătită cu mare discreție, de către Dej, Bodnăraș, Chișinevschi și Moghioroș. Prestigiul politic al Anei Pauker se diminuase ca urmare a campaniei de verificare a tuturor membrilor de partid
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]