1,470 matches
-
daci Ce-n mână cu daca s-au apărat Și l-am avut pe Țepeș,ce în araci Pe hoți și trădători i-a agățat. Exemplul lor noi astăzi să îl urmăm Căci clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună s-o curățăm Să-avem un viitor și-un trai tihnit. Ca pasărea Phoenix,noi vom renaște Țara din ghearele lor o vom lua, Iar pruncilor noștri ce se vor naște, Țară frumoasă,zestre le-om lăsa! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
Acasa > Poeme > Antologie > GRUPAJ - POEME DE SĂRBĂTORI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din antologia „Cuvinte pe aripi de dor” LEGENDA LUI MOȘ-NICOLAE Din vremurile străbune, de sărbători creștine, la copii, ca prin minune, Moșul Nicolae vine. An de an, la fel de darnic, minuni poartă-n sacul său. Misiune duce pașnic, an de an, ca un erou. În încălțări lustruite pune daruri pe furiș. Că în legendă
POEME DE SĂRBĂTORI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371880_a_373209]
-
nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Retrospectivă -2013 În dispute fără noima când cei mulți rabdă tăcut Omenirea se îndreaptă spre-un final necunoscut Se revoltă izolați, înfruntând veacul nebun Numai cei născuți din piatră, scut pământului străbun. Bizar, o minoritate ne impune crezul ei Prin unelte selectate din tâlhari și derbedei Ne impun perversiunea cei cu arme și cu bani Gloatele înspăimântate au ajuns copii orfani. Sunt aleși să ne conducă susținuți de parveniți Cei cu mințile
RETROSPECTIVA 2013 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372002_a_373331]
-
SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, creștinească sărbătoare, din timpuri străvechi străbate și cu mituri populare. Despre ursit se zvonește că vine-n vis, să se-arate celor cu gându-n poveste transpusă-n realitate. Retrăite-s ritualuri, tradiții din popor străbun sau erezii ce dau fiori. De la Anul Nou, la Crăciun. Feciorii pornesc prin sate, noaptea-n ajun să fure porți, fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre se pune grâu la germinat. Într-o lună de
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
votul intelectual’’ se lasă mult așteptat... În ciuda acestui fapt, chiar mulți vorbitori numai de limba rusă -anume rusificații - au încă simțirea atât de românească și atât de caldă, după cum singur am constatat, totuși spălarea creierului prin „rusificare”, muștruluirea vechilor valori străbune și dispariția „inconștientului colectiv românesc” nu mai acționează, căci sunt de-a dreptul reci față de asta, ba chiar nu e nici latent, ci absent! Acest fapt ce a venit ca un șoc, o surpriză împotriva tuturor chestionărilor și statisticilor pe
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
minunată sub semnul devizei: ,,Unirea prin credință” - seară de pricesne și cântece religioase susținute de grupuri vocale și interpreți ai cântului religios veniți din toate localitățile din jur, creștini: ortodocși, greco-catolici și catolici, fii ai aceluiași neam, îmbrăcați în straiul străbun, divizați uneori pe nedrept de valurile istoriei. Au luat apoi cuvântul invitații administrației locale și județene și reprezentanții UNESCO . Am reținut din cuvântul domnului Ioan Opriș: „Noi avem prin aceste tradiții o moștenire. Mulți dintre noi nu suntem conștienți că
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
mic, cu mare, călineștenii și formațiile de dansatori invitați s-au adunat în centrul comunei, îmbrăcați în straie populare de sărbătoare, de unde au pornit spre Gospodăria Iurca. Gospodăria Iurca din Călinești a devenit neîncăpătoare la prima ediție a Sărbătorii rădăcinilor străbune - așa cum era scris pe pancarda ce se legăna ușor încadrată de o superbă poartă maramureșană . Acest adevărat festival al dansului popular a coincis cu sărbătoarea de Sâmpetru, cu Jocul Satului, eveniment la care sute de călineșteni și alți maramureșeni au
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
rândul său, Asociația „Călineștenii Țării Maramureșului” a acordat o diplomă de excelență primarului municipiului Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, pentru faptul că a contribuit la organizarea evenimentului și pentru respectul și dăruirea cu care păstrează și transmite generațiilor tinere valorile autentice străbune. Reprezentanții UNESCO au fost plăcut impresionați de ceea ce au găsit în Maramureș și de oamenii locului, de călineștenii care respectă cu sfințenie rădăcinile străbune. Vremea a fost senină, ca gândurile și fețele oamenilor aflați la joc, astfel că evenimentul s-
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
organizarea evenimentului și pentru respectul și dăruirea cu care păstrează și transmite generațiilor tinere valorile autentice străbune. Reprezentanții UNESCO au fost plăcut impresionați de ceea ce au găsit în Maramureș și de oamenii locului, de călineștenii care respectă cu sfințenie rădăcinile străbune. Vremea a fost senină, ca gândurile și fețele oamenilor aflați la joc, astfel că evenimentul s-a bucurat de un public numeros, alături de invitați din toată țara, oameni de cultură, păstrători ai tradiției, dar și reprezentanți UNESCO. Elena Armenescu Referință
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
a vitregit de a mă bucura de bunici, de tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește-ne te rog amintiri depănate de mama ta, care încă trăiește, despre drama bucovinenilor refugiați, alungați din matca lor străbună de vremuri nedrepte și despre istoria românească de pe plaiurile Bucovinei de nord? - După evenimentele de la Fântâna Albă, familia din care provenea mama, fiind mai înstărită și implicată , a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii de vatră, lăsând totul. O parte
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
fereastra unde dorul s-a aprins în gutui. Coborâd dinspre Carpați îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
timpului, prozatorul Grigore Haralambie Grandea (1843-1897), poetul se alătură cercului literar Orientul(3), având ca scop culegerea, din graiul viu al poporului, basme, doine, balade și legende cu întâmplări din istoria frământată de nevoi a celor care locuiseră acest pământ străbun, vitejii daco-geți, cât și a celor care îl locuiau acum sub numele de român. Printre basmele populare culese de Eminescu se numără: Călin-Nebunul, Frumoasa Lumii, Vasilie-finul-lui-Dumnezeu, Borta-vântului, Finul-lui Dumnezeu. În toate aceste creații literare populare se va observa atracția poetului
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
de Voroneț”. Unii o numesc chiar „Capela Sixtină” din răsăritul Europei. La intrarea în orașul Suceava, capitala Bucovinei, te întâmpină ruinele cetății de scaun al marelui voievod care a domnit o jumătate de secol apărând cu sabia în mână hotarele străbune. De-a lungul istoriei Suceava și Iași au constituit capitalele Moldovei. La Iași se află moaștele Sfintei Paraschiva, unde în fiecare an se perindă mii de pelerini ortodocși. Odată ajuns în aceste ținuturi nu poți pleca fără să vizitezi mănăstirile
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]
-
despre Dumnezeu va fi vorba luminate rabin! spuse din nou Ahnbar Ruthavan întorcându-se spre cel ce vorbise. -Pentru noi, cei mai importanți sunt zeii străbunilor noștri, moșteniți din tată în fiu! spuse un preot egiptean. -Și pentru noi credința străbună este cel mai important lucru, răspunseră niște învățați din Galia și Spania. Lor li se alăturară prin încuviințări și alții: romani, egipteni ori greci. -Dacă mă veți asculta voi vorbi și despre aceste lucruri prieteni, spuse Ruthavan. Am venit aici
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
a României, este inițiator și organizator al Festivalului Național de interpretare a cântecului popular românesc „Pană de păun” și al Festivalului Național de interpretare a cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu” precum și al concertelor „Lumina Învierii” și „Colinde și cântece străbune”, susținute anual la Bistrița. Cu un repertoriu de peste o sută de cântece din zona năsăudeană în principal, dar și din alte subzone ale județului Bistrița-Năsăud, culese de la rapsozi de prin satele ținutului, înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse
ALEXANDRU PUGNA. ARTIST NĂSĂUDEAN, PATRIOT ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372937_a_374266]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ACROSTIH ȚĂRII Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ACROSTIH ȚĂRII Laudă ție, țară străbună, rotundă ca pâinea ce-i coaptă în țest, Arzândă ca trupul copiilor îngeri, frumoasă în toate, din vest până-n est. Mândră ca bradul ce crește spre soare, mândră ca bobul de grâu dintr-un spic, Urmă lăsată de gheata-n
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
în străini Sunt român și românesc mi-e cuvîntul ce mă scrie Ca și graiul ce-l vorbesc, românește mă învie Hai român din toată zarea de ți-e inima română Cum e pîinea și cu sarea, să iubim limba străbună Din vechime ne-a fost dat să simțim tot românește Obicei din Daci lăsat, pe pămîntul ce ne crește Să cinstim limba română cu gramatica în parte Și s-o dăm din mînă-n mînă celor care nu știu carte 10
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Vin să vă colind străbun Flori de măr și Leru-i ler În Ajunul de Crăciun Florile dalbe Ninge cu argint din
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Vin să vă colind străbun Flori de măr și Leru-i ler În Ajunul de Crăciun Florile dalbe Ninge cu argint din cer Flori de măr și Leru-i ler Ninge Dor, peste Muscel Florile dalbe Ninge cu argint în vatră Florea
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului NINGE ÎN COLIND STRĂBUN Vin să vă colind străbun Flori de măr și Leru-i ler În Ajunul de Crăciun Florile dalbe Ninge cu argint din cer Flori de măr și Leru-i ler Ninge Dor, peste Muscel Florile dalbe Ninge cu argint în vatră Florea Soarelui, raza Soarelui Peste Țara
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
de nomad Floarea cetinii de brad De ninsori, Carpații ard Florile dalbe Ninge alb, pe Țara mea Flori de măr și flori de nea Ninge sfânt, în Dacia Florile dalbe Antonela Stoica 24 Decembrie 2016 © Referință Bibliografică: NINGE ÎN COLIND STRĂBUN / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
tălpi covor de ierburi, sublimă armonie Cu-aroma de gutuie în dulcea-mi sărutare Alune coapte-n plete, ochi blânzi și neuitare Venirea mea pe lume - a toamnei simfonie. MAI RAR... ÎN SAT Vom veni mai rar în sat la străbuna vatră vizitându-ne părinții sau prieteni, rude pașii rătăci-ne-vor drumuri reci, de piatră cărările fi-ne-vor lumi pustii, de umbre și peste noi, nostalgic, adevărul plânge. Ne vom prinde visele, în șir de ani ce zboară râvnind
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂMÂNTUL STRĂBUN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL STRĂBUN Acesta este pământul străbun, Călcat de tata cu piciorul, Când ara să fie cât mai bun, Pentru grâul împlinit, ogorul. Am mers și
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > PĂMÂNTUL STRĂBUN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 833 din 12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL STRĂBUN Acesta este pământul străbun, Călcat de tata cu piciorul, Când ara să fie cât mai bun, Pentru grâul împlinit, ogorul. Am mers și eu desculț prin el, Prin brazdele negre de catifea, Despicate de al plugului oțel, Care mi se
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]