1,728 matches
-
Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Popor de sorginte latină, Martirii te-au scos din ruină. Te-nalță popor și străbate, Un drum sinuos spre dreptate! Ți-e sufletul rug și tăciune, Străbunii prin ani ți-a dat nume, Te-nalță popor spre lumină, Străveche ți-e ginta latină! Îți este trupul rănit și gol Spre graniți vin corbii în stol. Te-nalță popor, ai credință Că lupta-ți va fi biruință! Copiii
TE ÎNALȚĂ POPOR SPRE LUMINĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375431_a_376760]
-
în lacrimi pure și în urlet Papită -n sânge templul sfânt,pământ! „Hora unirii ”se învârte în lume „Deșteaptă-te Române ”o cântam mereu Chiar dacă risipiți și fără nume Avem deasupra noastră doar pe Dumnezeu! Nu mai putem ca să trezim străbunii Nu putem să-l inventăm pe Cuza Acum domnește banul și nebunii Pământul nostru-i cumpărat de Iuda! Cum risipiți de risipirea lumii Ați înălțat statui în lumea nimănui Statui de rău ,statui de bine În fiecare zi noi dărâmam
AVEM CU TOȚII UN IMN ÎN SUFLET de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375459_a_376788]
-
grație frumuseții unor ochi albaștri, meditații poetice despre steaua care se vede abia după ce nu mai este, iubire înflăcărată pentru patria aflată la ceas greu, indignare la spectacolul dizgrațios pe care-l oferea societatea din vremea lor, nedemnă de gloria străbunilor. Plecând de la realitatea că limba română este puțin cunoscută și destul de greu traductibilă, mulți au afirmat că Eminescu ar fi așa de puțin cunoscut pe mapamond din cauza limbii în care a scris. Fără a nega adevărul de mai sus, cred
AR FI PUTUT LUA MIHAI EMINESCU PREMIUL NOBEL? de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375488_a_376817]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LIMBA ROMÂNILOR Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Limba doinelor de jale și a celor de speranță A marcat din deal în vale pe ai patriei străbuni, Dând putere în unire și în jertfă cutezanță, Când străinii încercară multiple incursiuni. Limba mioriței blânde și a marilor haiduci S-a păstrat ca scump tezaur pe-al istoriei altar Și pe drumuri de răstriște și la marile răscruci Limba
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
ar opri, De nu ar găsi răspunsul, românește mi-ar zâmbi! Dulce-i foșnetul de iarbă și-a miresmelor din vii, Noi, doar noi suntem stăpânii sfintei limbi și-acestei glii! Să păstrăm limba română ce-am primit-o din străbuni, Ne va fi în toate sprijin, ne-o-ndemna să fim mai buni! Cu vibrația-i divină ne-a unit când ne-a fost greu - Noi suntem doar cărămida, ea liant ne-o fi mereu! Referință Bibliografică: UN SINGUR GRAI
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
2016 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
înguste și piațetele bătrânului Ierusalim, am întâlnit atât grupuri mici cât și persoane singure careumblau cu câte o hartă căutând pe ea ,,locurile sfinte’’.Unii dintre ei dincând în când deschideau Biblia-scrisă în diverse limbi-având subliniate locurile care aminteau de străbunii noștrii regi, profeți și preoți vestiți.Citeau citatul, iar apoi căutau pe hartă locul respectiv ...care adesea nu eraînsemnat. Desigur, am intrat în vorbă cu unii din acești turiști. Ei mi-auspus că au sosit la Ierusalim pentru a vizita ,,locurile
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Români,sosit-a clipa deșteptării Prin votul nostru țara s-o salvăm, Să nu mai bem din cupa disperării Și la un trai mai bun noi să sperăm. Țara ni-e lăsată nouă de străbuni. Și-i zestrea ce-o lăsăm l-ai noștri fii. Pe-a noastră soartă,vrem să fim stăpâni Nu să fim jefuiți iar, zi de zi. Prea mult aleșii ne-au mințit,ne-au trădat Și-averi din munca noastră
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ȚARA MEA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Atâtea doruri ard în tine, și-atâta jale te răpune, Inima ți-este mici fărâme, și nu-s străbunii să le-adune. Puietul tot în zare zboară, lăsându-și cuibul părăsit, Doar bătrâni mai stau pe vatră, cu trupul gârbov, istovit. Grădinile ce altă dată, păreau că sunt rupte din rai, Zac în paragină uscate, nu-s mândre-așa
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
ți-s defrișate, peștii din ape ți-s vânduți, Iar bogățiile-s furate, de-aceia ce-s și-așa avuți. O, țara mea cea minunată! A Maicii Domnului grădină, Atât de aprig blestemată, fără motiv, fără de vină. Trezește-n tineret străbunii! Întoarce-le zboru-napoi. Pune tărie-n țâța mumii, să-i crească ca pe bravi eroi. Ridică plânsul din țărână, că prea mult timp a fost tăcut, Și din popor tu fă furtună, să piară tot ce te-a durut! O
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
ce-atât de mult ai fost râvnită, Ridică toți străbunii-odată, nu te mai lasă osândită! Nu-ți plânge dorurile, țipă! Ridică morții din morminte, Adună-ți oștile la luptă, cu bravul Ștefan înainte. Cu Mircea, cu Mihai Viteazu, cu toți străbunii noștri drepți, Cu Vlad, cu Tudor și cu Iancu glia s-o cureți de scaieți! Ridică râul, munții, codrii, ce aliați ți-au fost odată, Ridică-ți toți românii mândri. O, țara mea cea minunată! Ai stat destul cu capu
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
Acasă > Strofe > Valori > ZI DE SĂRBĂTOARE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Străbunii mei au pus hotar cu sânge Și macii au înflorit în urma lor, Chiar la Rovine o lacrima mai plânge Când Mircea stă în calea otomanilor. La Putna, Ștefan este încă viu Și trage clopot, după clopot, Române știi că totuși
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu imprimeuri, brâu roșu, ilic alb, cu modele din piele aplicate. Au interpretat dansuri tradiționale din satul Peceneaga: „Stânga”, „Floricica”, „Țânțărașul”, „Mușamaua”, „Lanseta”, „Cadâneasca”, „Trăncănăul
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-a dărâmat gorunul Sub care Horea-i îngropat. Și am mai plâns când țarini large Din țară-au luat și le-au robit. A fost nevoie de baltage Să reprimim ce ne-
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
se reflectă harul Duhului Sfânt prin care odrăslesc virtuțiile morale ale Asemănării intru Atotcreator, prin mireasma îndumnezeirii sale: din Adevărul lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
sau grădină ne dă pământul roade cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case se-ndestulează glia din sânge de noroade ne creștem bunăstarea pe neștiute oase găsim câte-o comoară în mod aleatoriu de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu și nu-nțelegem scrisa-i numindu-l biet nebun ne prețuim prezentul cu aspre îngrijiri privind doar înainte ca niște bieți orfani sau ne fardăm istoria cu false scrijeliri uitând de zestrea strânsă
RESTITUIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371975_a_373304]
-
oltenească pare să comunice lirismul cel mai inefabil al folclorului românesc ce s-a cristalizat din modalitățile de împletire în vocea muzicală a sentimentului de iubire cu natura. Acestea sunt temele universale care au dominat dintotdeauna mijloacele artistice moștenite din străbunii olteni și domină azi, pe când interpreta Polina Manoilă, pentru care abaterea de la particularitățile nerepetabile ale muzicii populare oltenești e exclusă, nu se îndepărtează ci continuă și parcă reconstituie frumusețaea întreagă de glas și poezie neprecedate, care au minunat muzica folclorică
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
asfaltul. Sunt frumos fiindcă-îmi visează orice fibră în ființă o eternă biruință și că viața-mi nu cedează, că-i puternică și trează uimitoarea mea voință, că ard ruguri în credință, că-n speranță îmi fac oază. Sunt frumos fiindcă străbunii, ce veghează a mea viață, gândurile mi le-nvață cum să rupă orice funii în care mă leagă unii, că mângâie și-mi dezgheață lacrimile de pe față când văd starea națiunii. Sunt frumos că am petale în culori vii și
SUNT FRUMOS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372456_a_373785]
-
azi la putere Și promit că va fi bine, Fie-le în veci rușine! Când ajung acolo sus Uită domnii ce ne-au spus, Noi le-am dat la urne votul, Ei ne fură lacomi totul! Este-o vorbă din străbuni, Cei ce strigă nu-s mai buni Și din culmea disperării Toți se vreau la cârma țării, Biată Țară Românească, Dumnezeu să o trezească, Numai Singurul mai poate Să dea la români dreptate, Că de mult îi amărât Cu funia
FRUNZĂ ARSĂ DE DURERE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372469_a_373798]
-
în zilele acelor vremuri Învierea să îi sărbătorim. Să chibzuim și buni creștini să fim, când săvârșim sacre ritualuri. Și viețuind cu sufletul curat, să alungăm păcat ispititor ce însoțește orice muritor de la Adam și Eva, ne-ncetat! După tradiție de la străbuni, ofrande să aducem Domnului. Cărare-n cer de-a fi sufletului, ca-n vremuri când se petreceau minuni. Iar de la Paște la Înălțare, creștini să-și spună prin tradiție: “Hristos a-nviat!” ca-n profeție. De-a prețui Sfânta Sărbătoare. Cu
REMEMBER PASCAL de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372477_a_373806]
-
Printre cei prezenți s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației, Ovidiu Nemeș, alături de soția sa, ambii îmbrăcați în straiele autentice maramureșene. ”Vin acasă aici, ori de câte ori am ocazia. Nicăieri nu mă simt mai bine decât în Călinești, aici unde rădăcinile străbunilor mei încă îmi șoptesc de fiecare dată că acest loc minunat e acasă. Mă bucur de fiecare dată când există acțiuni care se desfășoară aici și vreau să o felicit pe Măriuca Verdeș, pe domnul primar, Consiliul Local și pe
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
nu uitați! În fine, Luca Cipolla din Italia vă prezintă câteva poezii. Nu pot spune despre tematica lor pentru că nu știu să vorbesc în limba aceasta, a italienilor. Ei ar trebui să cunoască limba noastră pentru că... din limba dacilor, a străbunilor noștri, s-a format, acum aproape două mii de ani, limba peninsularilor! Oricum, aveți traducerea... Ar mai fi câte ceva de spus, dar mi-am amintit că aveți la dispoziție un „sumar” bine pus la punct. Adevărat, m-am jenat să vă
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
pânză albă, să se așeze timpul, spuse el, după care își ridică privirile către cer, zăbovi o clipă, apoi ne ceru să servim, îndemnându-ne ca peste bucata de mămăligă să turnăm deasupra și smântână: că așa mâncau bunii și străbunii noștri, din strachini mari, de pământ; obosiți de la grelele încercări ale vieții, iar apoi de la munca grea a pământului. Prinse în mâinile sale o ceapă zdravănă, o sparse cu măsură pe colțul mesei joase, prinse de trei ori câteva fire
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
aur ? Eu am mai apucat la propriu “cei 7 ani de acasă”. Acum școala începe la 5 ani, iar părinții trebuie să facă bani. Cine să creeze etica odraslelor? Eu știu ce este bine și ce este rău din experiența străbunilor. Azi e rău ce era bine și viceversa și trebuie să mă adaptez. - Deci ? - Mă adaptez. Încerc să fur un bou. Poate-mi pune Dumnezeu mâna în cap și devin afaceristă. - Vrei să te ajut ? Doar știi că sunt Creatorul
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
lucru este Dumnezeul nostru! interveni unul dintre rabinii evrei, cu răceală în glas. -Dar chiar despre Dumnezeu va fi vorba luminate rabin! spuse din nou Ahnbar Ruthavan întorcându-se spre cel ce vorbise. -Pentru noi, cei mai importanți sunt zeii străbunilor noștri, moșteniți din tată în fiu! spuse un preot egiptean. -Și pentru noi credința străbună este cel mai important lucru, răspunseră niște învățați din Galia și Spania. Lor li se alăturară prin încuviințări și alții: romani, egipteni ori greci. -Dacă
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]