7,303 matches
-
până oi apuca tu să mă mai vezi o dată”. Stă satul și astăzi, ca pe atunci. Unde era să se ducă? Mai lipsesc ceva ani buni până se vor fi adunat lunile lui florar pentru deceniul de absență promis de strămoșul meu, la fel de emigrant ca și mine. Pentru că numai o lună pe an se numără, luna mai, nu s-au scurs încă cei o sută douăzeci de ani necesari. Mă tem însă că satul nu s-ar lăsa impresionat nici cu
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
părintele său, într-o zi de sărbătoare când veniseră câțiva musafiri, cunoscuți ai părintelui său. Băiatul coborâse ca de obicei, scările în spirală, înguste, săpate în piatră, până în adâncul pivniței. Pivnița aceea era mai degrabă o peșteră, ce servise din strămoși celor din neamul său, pentru păstrarea proviziilor și totodată ca ascunzătoare în vremuri de invazii, într-un trecut ce se pierdea în negurile vremii. Locuri de acest fel constituiau un secret al câtorva familii din zonă, bine păzit. Legendele locale
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
pasiune pentru studiul antichităților și simbolurilor străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care puteau conține informații despre tainițele din munți. Locurile din împrejurimi fuseseră atât de mult răscolite de căutătorii de comori, îngropate de strămoșii daci și de cei dinaintea dacilor, încât se credea, că nu mai există mare lucru, de descoperit. Veniseră înarmați cu aparate complicate, aveau bani și arme și nimeni nu putea să-i oprească, fiindcă legile nu erau destul de drastice, contra
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
un sentiment de siguranță. Citise în ochii mari de culoare violet ai Eluannei, că presupunerea lui avea un suport real. Telepatic, ea îi transmitea că există într-adevăr o legătură veche de sânge, între ei. Deși părea ireal, descindeau din strămoși comuni și când el i-a înfățișat imaginea lui Grace pe ecranul minții, ea a privit-o cu iubire și duioșie pe fată și pentru câteva clipe păru foarte emoționată. În acele momente băiatul o scruta foarte atent. Își zise
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1497046091.html [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1492781973.html [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
Sombrero Chino, Santa Cruz și Rabida, într-o croazieră cu vaporul Golondrina. Am discutat extensiv cu simpaticul nostru ghid, señor Milton Ulloa, despre habitatele naturale și transformările lor. După ce am observat multe animale și plante care au evoluat diferit de strămoșii lor veniți de pe continent, am consultat, reîntors la Universitatea New Mexico (UNM), unde activez, o variată literatură științifică despre viața animalelor și plantelor, despre reproducerea acestora și despre multiplele teorii ale evoluției. Am folosit bazele de date științifice on-line la
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
mai erau necesari mușchi de sprijin pentru aripi. Dar gâtul lor a devenit mai lung, picioarele lor mai puternice, cu labe reticulare (evoluție), pentru ușurarea prinderii peștilor sub apă. Cu toate acestea, cormoranii nezburători au păstrat mai multe dintre obiceiurile strămoșilor lor (funcționalitate în ansamblu): fac cuiburi, clocesc ouăle etc. (deci neutralitate). 2 Exemplul cosmonautului Astronauții aflați în spațiu pentru o perioadă lungă de timp se acomodează la gravitație redusă sau nulă (evoluție), dar își pierd densitatea oaselor (involuție). Cu toate
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
alimente (deci evoluție): — pentru spargerea semințelor tari, un cioc gros (cinteza de sol); — pentru insecte, flori și cactuși, un cioc lung și subțire (alte specii de cinteză). În afară de ciocurile lor, tipurile de cinteze sunt asemănătoare, dovadă că provin dintr-un strămoș comun (deci neutralitate). Să ne imaginăm un experiment. Să presupunem că cintezele de sol cu cioc subțire s-ar muta înapoi într-un mediu înconjurător cu semințe moi, unde nu e nevoie un cioc gros. Atunci, ciocul gros devenind o
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
greutatea originală (readaptare prin evoluție). [J. Smith, J. Brown, The Incredible Shrinking Iguanas, Ecuador & The Galápagos Islands, Moon Handbook, Avalon Travel, p. 325.] Întrebări deschise despre evoluție 1) Cum să măsurăm evoluția? 2) Cum să calculăm gradul de asemănare cu strămoșii, gradul de neasemănare cu strămoșii, și gradul de indeterminare a asemănării - neasemănării cu strămoșii? 3) Întrebare experimentală. Să presupunem că populația parțială a unei specii S 1 se mută dintr-un mediu înconjurător η 1 către un mediu înconjurător nou
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
J. Smith, J. Brown, The Incredible Shrinking Iguanas, Ecuador & The Galápagos Islands, Moon Handbook, Avalon Travel, p. 325.] Întrebări deschise despre evoluție 1) Cum să măsurăm evoluția? 2) Cum să calculăm gradul de asemănare cu strămoșii, gradul de neasemănare cu strămoșii, și gradul de indeterminare a asemănării - neasemănării cu strămoșii? 3) Întrebare experimentală. Să presupunem că populația parțială a unei specii S 1 se mută dintr-un mediu înconjurător η 1 către un mediu înconjurător nou η 2 ; după un timp
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
The Galápagos Islands, Moon Handbook, Avalon Travel, p. 325.] Întrebări deschise despre evoluție 1) Cum să măsurăm evoluția? 2) Cum să calculăm gradul de asemănare cu strămoșii, gradul de neasemănare cu strămoșii, și gradul de indeterminare a asemănării - neasemănării cu strămoșii? 3) Întrebare experimentală. Să presupunem că populația parțială a unei specii S 1 se mută dintr-un mediu înconjurător η 1 către un mediu înconjurător nou η 2 ; după un timp, o nouă specie S 2 se naște prin adaptarea
INVOLUȚIE de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1492019918.html [Corola-blog/BlogPost/376544_a_377873]
-
bucuros îl poate face Cartea cu personaj îndrăgit. Aș vrea să uit griji de părinte, Ce nu-mi dau pace, zi și noapte. Desi multe, nu-s auzite Din ale sufletului șoapte! Să nu știu de cruci și morminte, Unde strămoșii au dispărut; Și să cer în rugăciuni sfinte, Ce-n copilărie n-am avut. Dar tot ce-am dorit, va rămâne Pecetluit de năzuință, Într-o absurdă rugăciune. Că două vieți nu-i cu putință! Autor Maria Filipoiu 30.05
RUGĂCIUNE PENTRU COPILĂRIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1464645104.html [Corola-blog/BlogPost/369290_a_370619]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > IUBIREA DE PĂMÂNT Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea de pământ Sub pasul tău, copile, sunt rânduri de strămoși, În floarea purpurie sudoarea lor miroși, Că trupul lor în glie de veacuri se topește ȘI-n grânele bogate azi încă mai rodește Cu dragoste nestinsă de-a purur,i pentru țară, Așa precum în lupte și sângele-și vărsară
IUBIREA DE PĂMÂNT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1480531831.html [Corola-blog/BlogPost/379276_a_380605]
-
limbă curată, lipsită de slavonisme, bazată pe un fond lexical care face dovada latinității limbii române. Constatarea acestui lucru l-a uimit și pe diplomatul suedez Claes Ralamb care, trecând prin Rucăr în anul 1657 și stând de vorbă cu strămoșii rucărenilor de astăzi, a rămas încântat, auzind oamenii ce vorbeau "latinește ca limbă a lor", la rândul lor aceștia bucurându-se câ suedezul vorbește pe înțelesul lor. Dintre scriitorii de documente rucărene din secolul al XVII-lea din acest sat
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
învață să se apere și să stea permanent uniți, lângă mămica lor. Aflăm și întâmplări despre „O rățușcă” - de data aceasta, în versuri. În natură, ca și pe lângă casa omului, toate lucrurile și ființele au rostul lor firesc, temeinicit din strămoși și păstrat cu sfințenie. În povestirea „Bătrâna” - poate cea mai frumoasă și mai emoționantă din tot volumul - Tudor, meditând în grădină la frumusețea creației divine, trece cu lejeritate pe tărâmul amintirilor. O floare din grădină îi atrage atenția și o
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
De nimic nu mă pot plînge, cît mai trăiesc în cuvînt Sunt român, și românește de cînd mama m-a făcut Am știut cum se vorbește, limba-n care m-a născut Sunt român și port cu mine limba din strămoși lăsată Cine n-o vorbește bine, degeaba-n lume o poartă Limba noastră cea română ne-a fost dată s-o trăim De la tată, de la mumă, chiar de suntem în străini Sunt român și românesc mi-e cuvîntul ce mă
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_zecheru_1402472617.html [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
mult sau mai puțin credibil, în contextul modernității noastre, aceste credințe reprezintă o importantă dovadă de continuitate a elementului dacic, un document istoric excepțional în domeniul datinilor și credințelor populare, pentru că vorbesc despre cum au gândit și trăit moșii și strămoșii noștri. Dragobete, tinerețea veșnică Apoi, a urmat o perioadă în care Dragobetele a fost asemuit cu un tânăr voinic, chipeș, înalt, care în fiecare toamnă cădea într-un somn atât de puternic că nu se mai trezea decât la începutul
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragobete_iubeste_romane_stefan_popa_1392374142.html [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
dintr-un popor sau altul și admiri tot mai mult națiunea dominantă, dorești cu tot dinadinsul să te integrezi în ea, să-ți pierzi urma și originea. Elementul material, financiar, traiul mai bun, te fac să-ți înjuri părinții, moșii, strămoșii, țara și istoria. Interesul domină relațiile dintre oameni și dintre popoare, călcând în picioare valorile morale, religioase. Dacă nu faci parte dintr-o grupare de interese, dintr-o grupare politică, economică, financiară etc., ești un nimeni, ești marginalizat, disprețuit, strivit
FLOARE OFILITĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Floare_ofilita.html [Corola-blog/BlogPost/348990_a_350319]
-
că toți suntem țigani. Noi ne numeam romi, desi știam că românii ne numesc țigani. Noi niciodată nu le-am spus românilor că suntem romi, am acceptat numele impus de alții. Urmașii diverselor etnii înrobite în Țările Române, ai căror strămoși au ales să nu-și mai vorbească limbile, pierzând astfel identitățile țărilor africane sau egiptene de unde au venit, au rămas cu exonimul devenit autonim printr-o îndelungată sclavie. Adică sunt țigani, că nu știu din care ETNII ORIGINEAZĂ , fiind țigani
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ONGisticii neo-rome) sunt formate în marea majoritate din țigani, al căror PROIECT EMANCIPATOR este DOAR SCĂPAREA DE NUMELE DE ȚIGAN, si îmbrățișarea aceluia de rom. Aceste ONG-uri neo-rome acorda CERTIFICATE DE ROM, cetățenilor români de etnie incertă, ai căror strămoși puteau fi AȚIGANI, GAVAONI, HOLOPI, SIRIENI, ARAPI, ETIOPIENI, EGIPTENI. Toți acești țigani se declară romi pentru a aveau un viitor mai bun, furând drepturile romilor autentici. Toți acești țigani se declară romi în disperarea obținerii unei identități care poate nu
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
țigani se declară romi pentru a aveau un viitor mai bun, furând drepturile romilor autentici. Toți acești țigani se declară romi în disperarea obținerii unei identități care poate nu le-a aparținut niciodată. Identitățile lor au fost demult uitate de strămoșii lor care au optat să-și uite limba cum este cazul Gavaonilor de care nu s-a auzit nimic în timpurile moderne, doar documentele medievale fiind martori tăcuți ai existenței lor că sclavi în Țările Române. Fragment din viitoarea mea
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
frați triști se reaprinde acum lumina bucuriei!... Dar, iubiți frați, în această zi învie o amintire mai veche decît viața noastră personală. În această zi învie, aș putea spune, în sîngele și în carnea trupului nostru, în substanța spiritului nostru, strămoșii noștri, strămoși pe care poate nu i-am cunoscut, pe care poate nu știm nici cum îi cheamă, dar care ne-au trecut ceva din ființa lor, ca pe o neprețuită moștenire; strămoșii noștri de neam și de credință, care
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
se reaprinde acum lumina bucuriei!... Dar, iubiți frați, în această zi învie o amintire mai veche decît viața noastră personală. În această zi învie, aș putea spune, în sîngele și în carnea trupului nostru, în substanța spiritului nostru, strămoșii noștri, strămoși pe care poate nu i-am cunoscut, pe care poate nu știm nici cum îi cheamă, dar care ne-au trecut ceva din ființa lor, ca pe o neprețuită moștenire; strămoșii noștri de neam și de credință, care s-au
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
carnea trupului nostru, în substanța spiritului nostru, strămoșii noștri, strămoși pe care poate nu i-am cunoscut, pe care poate nu știm nici cum îi cheamă, dar care ne-au trecut ceva din ființa lor, ca pe o neprețuită moștenire; strămoșii noștri de neam și de credință, care s-au bucurat la rîndul lor în ziua de Crăciun și ne-au transmis, prin sînge, această bucurie tainică, pe care astăzi o resimțim din plin. Și cînd vine ziua aceasta binecuvîntată, cînd
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]
-
care s-au bucurat la rîndul lor în ziua de Crăciun și ne-au transmis, prin sînge, această bucurie tainică, pe care astăzi o resimțim din plin. Și cînd vine ziua aceasta binecuvîntată, cînd sună clopotele de la biserici, atunci acești strămoși freamătă de bucurie înlăuntrul nostru, sporindu-ne propria bucurie; o bucurie care ne umple de o minunată taină: taina Crăciunului! Dar, frații mei, cu toate aceste lămuriri, noi încă n-am ajuns la adevărată sursă a bucuriei Crăciunului. Căci simțim
BUCURIA CRĂCIUNULUI by http://balabanesti.net/2012/12/16/pr-toma-chiricuta-bucuria-craciunului/ [Corola-blog/BlogPost/339917_a_341246]