2,407 matches
-
Cum? Calea cea mai importantă este dialogul, convorbirea cu Duhovnicul, cu Părintele duhovnicesc. În încheiere vom afirma și susține cu toată convingerea că prin publicarea acestor convorbiri duhovnicești cu un cunoscut, recunoscut și renumit ierarh și slujitor al Bisericii noastre, strămoșești și dreptmăritoare - Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan - căruia îi dorim să aibă parte, în continuare, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești, am avut parte de un scump cadou sufletului și cugetului nostru, al cititorilor și credincioșilor, motiv pentru
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
o activitate intensă în ceea ce privește descoperirea folclorului autentic de certă valoare și promovarea lui în rândul publicului larg pentru că împreună să împărtășim din comorile de suflet ale neamului nostru. Pentru perioada imediat următoare avem în vedere realizarea unui spectacol de datini strămoșești închinat mării sărbători creștinești a nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Anului Nou. Evenimentul, ajuns la cea de-a patra ediție, își propune să reînvie tradițiile neamului românesc, care, din păcate, sunt din ce in ce mai rare. La fel ca în anii
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de slană și pită,/ De stână, de un deal,/ De măicuța mea iubită,/ De o vorbă din
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
s-a cristalizat, ci dimpotrivă, după ce le evocă și le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am deschis acum o carte/ În limba mea strămoșească/ Să dau grijile deoparte,/ Fruntea să mi-o descrețească.// Întâlnesc o poezie/ Care farmecă bizar.../ Totul ce acolo scrie/ Îmi pare familiar/” (Transilvania) Și totuși, asemenea lui Anteu, în excursul spiritului prin lume, acesta resimte dureros nevoia reîntoarcerii acasă. Re-întorcerea
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
acestea totul sa inversat. Și în România, cea mai bogată țară. Cu munți semeți înveșmântați de păduri aproape virgine dar transformate majoritatea în bani de au rămas munții în pielea goală, cu holde îmbelșugate fărâmițate în mii de mici proprietăți strămoșești, cu ape navigabile și surse energetice, cu imense bogății minerale în subsol a ajuns să cerșească, mai ieri la Marea Poartă astăzi la porțile Europei. Românul este muncitor în sinea sa dar sensibil. Temător nevoie mare nu acordă nimănui încredere
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a atras atenția că „marele defect, sau marea calitate a Ortodoxismului, e că nu se poate înnoi. Cine are înțelegere și dragoste pentru religia noastră trebuie să găsească în el și curagiul de a privi lucrurile în față
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
vremuri și până în zilele noastre, și-au tors firul vieții duhovnicești pe ghemul veșniciei, nenumărate suflete. Avem datoria de a grăi despre ele nu ca iscoditorul indiferent și neînțelegător, ci ca aceia care ne-am pus inimile pe jertfelnicul credinței strămoșești. Oricine poposește în sânul acestui așezământ monahal, când se înapoiază întru ale sale, rămâne pentru totdeauna atașat cu sufletul de glasul tainic șoptit inimii într-o clipă de înălțare lăuntrică gustând că „bun și dulce este Domnul”, Cel ce mângâie
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Deschide-ți sufletul, prietene, să-ți cânt o colindă strămoșească ce vine din tradiții eterne, Nașterea Domnului să vestească! Deschide-ți fereastra sufletului, s-auzi cum strigă singurătatea, să-ți aducă patima dorului că, nu-și poate găsi jumătatea! Deschide căsuța sufletească, prietene drag din depărtare! Că soarta n-a
DESCHIDE-ȚI SUFLETUL, PRIETENE! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357832_a_359161]
-
ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești de pretutindeni, care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, care și în această zonă a fost de-a lungul istoriei destul de aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
creștină: jertfa! - Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Împărtăsanie este o Taină care se repetă în viața credinciosului. Harul primei Împărtășanii nu are putere de actualizare veșnică asemenea Sfântului Botez? - Sfântul Botez ne-a încreștinat și ne-a scăpat de păcatul strămoșesc. De păcatele noastre nu scăpăm decât prin alt botez, care este Taina Pocăinței. Sunt mai multe botezuri: botezul credinței din Vechiul Testament, botezul cu apă al lui Ioan, botezul cu Duh și apă al Mântuitorului nostru Iisus Hristos și botezul morții
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
UN SPAȚIU CULTURAL ROMÂNESC DE PRESTIGIU Cu adieri de primavară românească în mijloc de martie, dar departe de ghioceii care-și înalță capul din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în suflet cea de a 15-aniversare a existenței Candelei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o prelungire a
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în suflet cea de a 15-aniversare a existenței Candelei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o prelungire a lumii de acasă, dar și promovarea culturii românești dincolo de hotarele ei. Așadar, cum era firesc, Candela de Montreal a apărut din nevoia românilor-canadieni de a comunica și a se informa. Astăzi nimeni nu se mai poate lipsi
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
prilejul acestei zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei prestigioase reviste, domnul Victor Roșca mult succes în continuare, sănătate, fericire, realizări deosebite pe plan publicistic, cultural și personal, alături de tradiționala urare strămoșească de La Mulți Ani ! Elena BUICĂ -Toronto
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
atras atenția întregii lumi. Cu inima vibrândă, Carol I zicea: „La 10 Mai 1877, un puternic și bărbătesc freamăt făcu să tresară pe toți românii, de la o margine la alta a țării. Ei se strânseseră în jurul meu, strigându-mi: trage strămoșească spadă și reînvie zilele de glorie și de fericire ale românilor, fă patria neatârnată. Am mers vesel și plin de încredere, căci știam că aveam în urma mea un întreg popor”. Cu măreție și cu îndreptățită bucurie, la sfârșitul războiului, oștile
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
ne lepădăm de încălțămintea netrebniciei și a cerbiciei noastre!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești de pretutindeni, care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, care și în această zonă a fost de-a lungul istoriei destul de aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un triumf al nostru constatând, încă o dată dacă mai
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
creștină: jertfa! - Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Împărtăsanie este o Taină care se repetă în viața credinciosului. Harul primei Împărtășanii nu are putere de actualizare veșnică asemenea Sfântului Botez? - Sfântul Botez ne-a încreștinat și ne-a scăpat de păcatul strămoșesc. De păcatele noastre nu scăpăm decât prin alt botez, care este Taina Pocăinței. Sunt mai multe botezuri: botezul credinței din Vechiul Testament, botezul cu apă al lui Ioan, botezul cu Duh și apă al Mântuitorului nostru Iisus Hristos și botezul morții
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
asistență socială, Mitropolitul Justinian Marina a străbătut săptămâni de-a rândul, zi și noapte, eparhia și a stat de vorbă cu preoții la fața locului, mobilizându-i în lucrarea de salvare a copiilor, mai ales, viitorul țării și al Bisericii strămoșești. Implicându-se direct în ocrotirea copiilor rămași fără părinți de pe urma războiului, a foametei și a bolilor, Mitropolitul Justinian a constituit în toate parohiile, sub conducerea preoților, comitete speciale cu misiunea de a strânge ofrande și a colabora cu instituțiile de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
bloc, înălțat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii și ale dragostei.. S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porți pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului. Referindu-se la reîntoarcerea spre izvoare, la rădăcinile strămoșești, arhetipuri ale unor idei sălășluind în lucruri - cum spunea Platon, Brâncuși a mers mai departe: Urmăream să dau chip sărutului veșnic - acel sărut care la noi e cunoscut de când lumea și e sărbătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i îndemn să vadă mail limpede și să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUȘIAN În sculptura lui Constantin Brâncuși simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit acea stare de reculegere, în amintirea celeilalte, pe care mama frângea pâinea pentru noi și ne împărțea
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
întâlnirea sa cu colegii de generație și de vocație. Așadar, Părintele Petroniu Tănase aparține unei generații de monahi români, cu adevărat binecuvântate de Dumnezeu, chemate să traverseze una din cele mai dificile perioade ale istoriei neamului și a Bisericii noastre strămoșești, cu ascultări și responsabilități ecleziastice importante, toți aceștia primind darul unei vieți îndelungate spre slujirea Bisericii și a poporului nostru românesc și spre mărturisirea credinței ortodoxe pe care au întruchipat-o în viața lor. Vorbind puțin, în cele ce urmează
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
2012 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
să nu te bucuri când, sătul de aerul poluat și de apa la sticlă a metropolelor occidentale, respiri iar aerul curat și să bei iar apa limpede de izvor? Dar eu, mă bucur și de oamenii care îmi vorbesc graiul strămoșesc în care m-am născut, căruia nu i-am putut aprecia importanța și gustul, decât după ce am fost nevoită să mă îndepărtez de el. Pe cei mai mulți dintre noi ne-a împins sărăcia, din păcate, pe drumul îmbolovănit și gloduros al
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]