2,423 matches
-
tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-a lui proorocire, să dăinuie cu viața pe pământ. Mărturișind prin timp de viețuire, despre legendele acestui sfânt. Autor, Maria Filipoiu Din
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare cu ciorbă de pui, curcanul rumenit, friptura de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, mai bine să mori de o mie de ori decât să-ți renegi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”. Copilul, ca renăscut, își puse liniștit gâtul pe tăietor și-i zise călăului: „Vreau să mor creștin: lovește”, iar acesta îi tăie capul. La capătul acestor imagini cutremurătoare pentru sufletul oricărui
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an, 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport mă
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povara.Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport mă
SOFIA RADUINEA by http://confluente.ro/articole/sofia_raduinea/canal [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Sub numele unui anonimat, născut din respect pentru poezie și, de ce nu, pentru cititorul modern de poezie, LEPPA NICOLE dorește să împărtășească celor din jur, din petalele gândurilor sale, din dragostea pe care o poartă Omului, naturii, țării, părinților, vetrei strămoșești și, nu în ultimul rând, nobilelor sentimente și idealuri, ce au făcut ca spiritualitatea românească să fie, dintotdeauna, vie, dinamică, distinctă, cuceritoare. Pentru LEPPA NICOLE poezia trebuie să curgă ritmat, asemenea bătăilor inimii acordate bătăilor aripilor de fluturi, în zborul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1410779869.html [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… by http://uzp.org.ro/parintele-petroniu-tanase-staretul-schitului-romanesc-prodromu-din-sfantul-munte-athos-grecia-duhovnicul-si-marturisitorul-autentic/ [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… by http://uzp.org.ro/parintele-petroniu-tanase-staretul-schitului-romanesc-prodromu-din-sfantul-munte-athos-grecia-duhovnicul-si-marturisitorul-autentic/ [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi străine... Dar mai mulți suntem aceia Iubitori de neam și limbă
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1441013773.html [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
800 de ani!) și culminând cu descoperirea și exploatarea sistematică a bogățiilor Americii după 1492. Se poate spune deci că Spania avut turism dintotdeauna, chiar dacă el poate s-a numit altfel. Dar n-au trecut oare și peste glia noastră strămoșească mereu și-n repetate rânduri valuri-valuri de migratori? Și evoluția turismului spaniol în era modernă se suprapune aproape perfect peste cea din țara noastră, având aceleași suișuri și coborâșuri, poate doar la o scară mai mare: decada anilor 1950-1959 pune
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1453732037.html [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
și-a adus cu el și geru' Și te-ai îndurat, Tu, Doamne, să ni-l iei pe blandu' Vieru?! Ai făcut înc-o minune, ai știut dorința lui, Ca să-ți cânte Ție-n ceruri, și Mihai, și dumnealui. Plânge vatra strămoșească, plânge colbul de pe cărți, Că Moldova e și astăzi pusă-n cui pe două hărți; Va mai fi nația bravă? Spune tu, că ești în cer, Scrie-ne vreo epistolă cu o pană de înger! Referință Bibliografică: În aceeași limbă
ÎN ACEEAŞI LIMBĂ SFÂNTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/In_aceeasi_limba_sfanta.html [Corola-blog/BlogPost/361784_a_363113]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1361516155.html [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1361516155.html [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
a întrebat și a dat răspunsul academic dacă au pierit dacii, precum și conform înțelepciunii unor nenumărați părinți fondatori, precum pr. Dumitru Bălașa, simboluri ale luptei pentru libertate și identitate națională, pentru continuitate neîntreruptă, pentru autohtonitate și dăinuire nemuritoare în vatra strămoșească în respectul tradițiilor și obiceiurilor străvechi ale inaintașilor noștri. Unirea în simțire, în cuget și acțiune va consolida și accelera procesul de solidaritate și de unitate națională al tuturor acelora care amplifică acest uriaș curent cultural dacist într-o mișcare
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Geo_stroe_apel_catre_toti_geo_stroe_1389838927.html [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
bine a făcut Părintele Cleopa Ilie, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestei lumi
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
în țară cât și dincolo de granițele ei... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc, din vremea aceea, în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1438319930.html [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
alții rămânând cel puțin mărturisitori neabătuți, al căror exemplu s-a continuat la celelalte generații în așa fel încât, chiar sub apăsarea dictaturii atee, conștiința Ortodoxiei ca Biserică Națională a Românilor s-a perpetuat întru salvarea Credinței și a tradiției strămoșești”... Cartea a apărut la sfârșitul mileniului trecut și cuprinde toate documentele pe care reușisem să le strâng privind rezistența din țară și din afară în acea perioadă, demersurile vărului meu pentru misiunea ce i s-a dat de către acest Grup
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără granițe, care îi întrunea pe toți: BISERICA DIN ETER, care-i aduna sub cupola libertății ei pe toți credincioșii despărțiți vremelnic. O Biserică ce s-a dovedit mult mai puternică decât cele de piatră, tocmai pentru că era
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
o stare înfloritoare, ca în Muntenia sau Moldova, realitate pe care o cunoștea atât din studiul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, cât și nemijlocit, de aceea Părintele Dometie Manolache dorea să-și dedice toată energia și puterea de muncă întăririi credinței strămoșești și unității neamului. Părintele Dometie a considerat că nu putea să slujească mai bine acestui ideal decât printr-o reînviorare a vieții monahale din Transilvania. Din rândul tinerelor care veneau la Mănăstirile Prislop și Afteia, douăzeci și trei de fete
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
aforism, am senzația și impresia că Părinții Redactori și Editorialiști ai acestei publicații au fost întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul sau, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/La_ceas_aniversar_revista_bunavestir_stelian_gombos_1335948152.html [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă cruță
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mai spera degeaba la o viață mai confortabilă? Toată ziua ne ducem prin locuri străine după un codru de pâine - Lagăre aurite și argintii ale banului sclavii, Care îngroapă orice urmă a conștiinței naționale, Care șterge fiecare amprentă a trecutului strămoșesc, patern... Până când vom mai milogi prin pribegie? Până când vom mai răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și cruci se ridică fără sens, Căci tot păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
a făcut Părintele Gheorghe Lițiu datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și a înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și de oameni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine, așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale, celei
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A P. C. PR. PROF. UNIV. DR. GHEORGHE LIŢIU (1920 – 2006) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345635363.html [Corola-blog/BlogPost/365844_a_367173]
-
mare grijă; asemeni olarului care modelează lutul cu mare dragoste în cele mai felurite imagini. Poezia ta, este asemeni pruncilor care sunt binecuvântați de părinții lor spre a sluji credinței; frumosului pentru învățătură și cultură; iubirii de neam și pământ strămoșesc - asemeni iubirii de mamă care i-a dat viață. Tu, ești cel dintâi și cel din urmă poet pe care-l rostesc toți cei vorbitori de limba română și nu numai. Poezia ta este rostită, atunci când pomenim cuvântul țară, când
GÂNDURI PENTRU EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ganduri_pentru_eminescu_constanta_abalasei_donosa_1389816676.html [Corola-blog/BlogPost/363750_a_365079]