969 matches
-
seminții ale lui Israel. 5. A trimis pe niște tineri dintre copiii lui Israel, să aducă Domnului arderi de tot, și să junghie tauri ca jertfe de mulțumire. 6. Moise a luat jumătate din sînge, și l-a pus în străchini, iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. 7. A luat cartea legămîntului, și a citit-o în fața poporului. Ei au zis: Vom face și vom asculta tot ce a zis Domnul." 8. Moise a luat sîngele, și a stropit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
aminte Cum ne-adunam copii în curte Și ne-nfigeam cu toții ca un roi În jocurile știute doar de noi. Suflet de copil cu inima stăpână, Cu ochii obosiți și mămăliga-n mână, O roată toți formam de prichindei La strachina de lemn doar cu mujdei. Cum iarna mai mergeam câteodată Pe albia Tanacului de altădată Și m-avântam crezând că- i înghețată, Dar nu era și mă-ntorceam murată! Nu uit nici de-un coleg, vecinul meu, Ce stâlpi de
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Boc „Eu nu zic, dar vreau să spun Și-am s-o fac acum, pe loc: Nu știu premier mai bun Decât este domnul Boc.” Cât de depărtat e cerul, Văd până și cei miopi Cum adese premierul Calcă-n străchini și în gropi.
La Berceanu c?tre Boc by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84169_a_85494]
-
umbrei să se închidă o dată pentru totdeauna, teatrul acesta se îndreaptă, tocmai din pricina aspirațiilor sale, spre propria-i pieire. E de-ajuns ca Gura umbrei să tacă, și s-a sfârșit cu teatrul. E de-ajuns ca piatra, sacul sau strachina să devină imobile și tăcute, și s-a sfârșit cu teatrul. Și iată că teatrul lui Beckett, ce pare gata în orice clipă să-și dea ultima suflare și care continuă să respire, să rămână în viață proclamându-și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
țepoasă, fruntea ciupită de vărsat, sprâncenele cărunte și groase, mustățile stufoase și ochii cenușii, încruntați de lăuntrică suferință, în care se iveau câteodată două luminițe dulci, pornite din adâncuri. - Am să le întind cu barda, făcea Moș Avram de câte ori scăpa strachina dintre degetele-i încleștate. Și așa făcu unchiașul într-una din zile. Își așeză mâna stângă pe buturugă, cu palma în sus, cu dreapta prinse cum putu coada securii și cu o izbitură, își reteză patru degete. Tăișul fierului îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o noapte în care o înșelasem. Îmi servi apoi „lactobylul” cu apă, întinse șervetul pe masă și rândui pe el două farfurii, tacâmurile și coșul cu pâine rece, tăiate felii subțiri. Deschise portița de fier a cuptorului și scoase o strachină cu găluște din miez de pâine, mari cât mingile de tenis și prăjite în untdelemn, pe varză fiartă nemțește. Vroia să știe cum și când m-am lovit atât de rău la falcă, la ochi și la tâmplă și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
am întors, bătrânul mă aștepta în pragul chiliei lui. --Poftește la cină, dragule. Am intrat. De pe măsuța cu trei picioare, pe care o știam, mă privea cu față aurie ca o lună plină o mămăligă atunci răstrunată. Alături tronau două străchini din care mă îmbia brânza cu smântână. Ulcelele de lut așteptau să fie umplute la timpul potrivit. Se vedea de departe că acolo-i mână de femeie. Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet femeiesc mi s-a adeverit în timp ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de iie... M-am oprit în portița grădiniței, cu palpit de inimă... Tocmai atunci ușa chiliei se închidea ușor, ca împinsă de vânt. Nici o umbră în deschizătura ei. Cu simțurile încordate peste măsură, am intrat... Pe măsuță aburea mămăliga, alături de strachina cu tochitură. “Tare mă tem că asta nu-i cu îngăduința sfinției sale părintele, ci mai degrabă ființa nevăzută mă răsfață” - gândeam eu, când am băgat de seamă că ușa dinspre chiler s-a întredeschis fără zgomot, cât să intre un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
călugărului ca pe un trofeu. El mă privea cu ochii mijiți, poleiți cu lumină și bucurie. A întins brațele și l-a primit ca pe o ofrandă. Apoi, cu gesturi rituale, a așezat șervetul pe iarbă, pe care a pus strachina învârfonată cu plăcinte și alături sticla cu cele două păhărele... Când totul a fost după placul lui, s-a îndreptat cu fața spre soare-răsare, și, cu adânci plecăciuni, și-a făcut semnul crucii. L-am urmat... A umplut apoi păhărelele
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
așa cum s-a întâmplat și altă dată, de pe prichiciul sobei îmi zâmbea ștergarul înflorat așezat peste paner. În încăpere mirosea a lapte fiert... “Ce-o fi în paner?” Împins de curiozitate, am ridicat șervetul. Din fundul coșului mă priveau două străchini pline cu tăieți cu lapte aburind - așa cum îmi făcea mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta așezat pe iarbă. I-am prezentat panerul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mare meșter e bătrânul” - am gândit eu în timp ce savuram băutura. Călugărul mă urmărea cu ochii mijiți a bucurie. După ce a socotit că m-am pătruns de gustul și aroma băuturii, m-a îndemnat molcom: --Acum hai să întrebăm de sănătate străchinile astea. Am început să mănânc și am rămas surprins să văd că laptele cu tocmagi era încă destul de cald... De la sine, a venit întrebarea: “Cine a adus acest paner și când? Numai că bătrânul e un vrăjitor, că altfel nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
3. Spre un popor, care nu contenește să Mă mînie în față, aducînd jertfe în grădini, și arzînd tămîie pe cărămizile de pe acoperiș; 4. care locuiește în morminte, și petrece noaptea în peșteri, mîncînd carne de porc, și avînd în străchini bucate necurate. 5. Și care totuși zice: "Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci sunt sfînt!"... Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc, care arde necontenit! 6. Iată ce am hotărît în Mine: Nici gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
observă relația direct proporțională dintre pregătirea rituală a ofrandei de către un „popă” păgân și oprirea ploii. Aceeași determinare magică se regăsește în unele atestări (destul de rare) privitoare la mai vechi practici ale adulților : ca să oprească ploile, vrăjitoarele pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou, cânepă și din toate acestea fac o turtă pe care „de o țin pe cuptor, e secetă” (7, p. 861). La rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
învelitoare de piele de vițel de mare și să întindă pe deasupra un covor făcut în întregime din materie albastră; apoi să pună drugii chivotului. 7. Să întindă un covor albastru peste masa pîinilor pentru punerea înainte, și deasupra să pună străchinile, cățuile, ceștile și potirele pentru jertfele de băutură; deasupra să fie și pîinea care se pune necurmat înaintea Domnului; 8. peste toate aceste lucruri să întindă un covor cărămiziu, și să-l acopere cu o învelitoare de piele de vițel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân veșnic marcați, ca pitbulii ăia tatuați la veterinar cărora, dacă nu le azvârli la timpul potrivit o mămăliguță cu smântână în strachină, sunt în stare să-ți înfigă colții în gât... Faptul că am atins problemele literare acute din zona noastră într-o polemică nu înseamnă că am avut ceva de pierdut, iar dacă nu au fost înțelese nu e vina noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oameni au jucat baschet: ei nu nimeresc coșul. * Un meci de fotbal este o luptă crâncenă, fapt dovedit mai ales de spectatori. * Huiduielile și încăierările de pe stadioane nu au nici o legătură cu spectacolul sportiv; doar cu educația. * Unii calcă în străchini, alții calcă în gropi, dar toți te calcă pe nervi. Starea de veghe poate fi și una somnolentă. * După ce a terminat clasa întâi, s-a apucat de scris abecedare; în clasa a doua - cărți de citire; abia în clasa a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Unele amintiri nu se șterg, cu atât mai mult cu cât ele sunt atât de triste. La apusul soarelui, mătușa, pe care, hai să o numim Ftenia, scoate de sub frunzele abia simțite ale unui copăcel rătăcit prin acele locuri o strachină din aceea de lut, frumoasă ce-i drept, dar ce folos. Până la jumătatea ei se zărea, albă și triumfătoare, mâncarea, de care auzise toată ziua și pe care, chiar o așteptau frații Murei, ea și un tânăr de prin sat
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
tânăr de prin sat - o altă victimă a mătușii Ftenia. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că acuma vă dau și mâncarea! Haideți, că doar nu ați muncit degeaba! Vă dă acuș tușa Ftenia de mâncare. Și, cum spuneam, pe fundul străchinii, mâncarea albă, dorită de toți: brânză de oaie! Lângă această „minune”, așteptată întreaga zi, cât este ea de lungă, uite că, rotundă, mare, cu coaja care se formează și, având aproape de mijlocul ei semnul ultimului făcăleț strecurat - despre care se
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
vorba... - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Copiii, erau ei sfioși, orfani, flămânzi, dar îi ducea mintea să vadă un lucru rușinos făcut cu larghețe de mătușa lor. Brânza a fost atât de tare presată în acea strachină de mătușa Ftenia, încât copiii au terminat toată mămăliga, dar stratul de brânză a rămas același. Doar gestul de a întinge în brânză s-a rărit și, ușorușor, nu s-a mai repetat! Copiii au înțeles! Au înțeles că atât
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
Umilință! - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, că doar ați muncit! Haideți, băieți, că doar nu ați muncit pe degeaba. Vă dau de mâncare, iar voi nici brânză nu ați vrut să mâncați. Ei, poate mâine o veți dori! Și pune strachina cu brânza din ea neatinsă, cu grijă, într-un coș de nuiele, alături de câteva firimituri de mămăligă. - Haideți, băieți! Haideți, băieții mamii, mergeți acasă, la bunica voastră, că doar ați mâncat! Mura aștepta somnul, care spală și curăță ochii de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
se Întâmpla. Singurul care făcea un gest de bunătate, chiar dacă la porunca lui Ogodai. Tătarul ajunse la etaj și deschise ușa. Oană nu mișcă, rămânând cu ochii Închiși. Tătarul spuse ceva În limba mongolă. Nu primi nici un răspuns. Îngrijorat, puse strachina cu mâncare pe jos și se aplecă asupra rănitului, care părea mort. Cu un efort de care nu se credea capabil, Oană Își răsuci umărul și lovi cât putu de tare În tâmpla tătarului. Omul căzu, sub dublul efect al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
previziuni, când era de cumpărat „porc destul“, nu m-am mulțumit doar să aștern pe hârtie poezia care celebra răciturile din cap de porc, dar am înțeles și să-mi bucur oaspeții - în viață sau citați din vremuri trecute - cu strachina de piftie plină ochi. Și rareori mi s-a întâmplat, cu astfel de prilejuri, să nu le povestesc mesenilor mei - o dată au fost invitați, pe lângă editorii antologiei de folclor Băiatul cu cornul fermecat, și frații Grimm și pictorul Runge -, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
începeau planurile pentru zilele următoare, cântecele și jocurile. În ceaun fierbea mămăliga și în oale ciorbele. Făcea Rusalda niște ciorbe de pasăre atât de gustoase, încât și Prințesa căreia nu-i plăceau mâncărurile cu carne de pasăre, le savura. În strachina ei, întotdeauna Dedi era atentă să i se pună pulpa de la pui sau de la găină. —Rusaldo! Să pui cotoiul ăl mare în strachină la Prințăsă. Auzi, fă! —Iacă, l-am și pus. —Așa, fă, să crească puradela mare. Izaura cânta
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de gustoase, încât și Prințesa căreia nu-i plăceau mâncărurile cu carne de pasăre, le savura. În strachina ei, întotdeauna Dedi era atentă să i se pună pulpa de la pui sau de la găină. —Rusaldo! Să pui cotoiul ăl mare în strachină la Prințăsă. Auzi, fă! —Iacă, l-am și pus. —Așa, fă, să crească puradela mare. Izaura cânta foarte frumos și după ea s-a luat și Prințesa, care până atunci nu știuse să cânte pentru că viața o vitregise după moartea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Fodur, că ne-a salvat cu mâncărica dată în avans! Se ruga mama către ceruri. Și de mâine, la muncă, măi Verde! Iar voi, dacă veți fi cuminți și veți dormi singurei nopțile în casă, veți avea și câte o strachină cu lapte! Se adresa mama celor trei copii cu gândul la ostrețele din gard pentru focul de sub frecățeii bine îndulciți din făină picluită ce urma să vină de la moară. * * * Maria lui Cosovan a rămas văduvă odată cu colectiva, că omul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]