955 matches
-
noi să ne-arăți!...” “Merg până unde merge trenu’, mai departe nu știu”. “Pe băiatul ăsta îl cunoști?” Îl cunoștea bine. “Nu știu cine-i”. “Am mâncat cu Nicu lapte de pe colțu’ mesei. Uite, aici am stat, am mâncat din același cenac (strachină). Au bătut-o pe mămica să spună. A leșinata. I-au dat cu oțet pe la nas. Iar au luat-o la întrebări, iar au bătut-o, iar a leșinat. Până la urmă, s-au convins că n-au ce scoate de la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-ți placi să lucrezi pentru altul?!” Și dus a fost. Ionică voia altceva. Roata din vis îi aducea mereu aminte de bunicii lui. Așa s-a ridicat Hanul Răzeșilor. A făcut aici un adevărat muzeu etnografic: ștergare, icoane, linguri și străchini, fuse și furci de tors, vârtelnițe, raghile, suveici, piepteni de lână, fuse de letcă, chiuă cu chilug (piuă cu pilug), vatale, spete, iepe și război de țesut, covoare cu vechi motive românești. Să vină urmașii răzeșilor și să le vadă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a mai părut și în alte rânduri, iarăși sunteți cam aspru, domnule, cu semenii dumneavoastră... - Așa s-ar părea, bună prietenă, dar să știi tu că unii oameni nu dau deloc dovadă de înțelepciune. Destui calcă tot mai des prin străchini, cum spunem noi, românii. Sau prin gropi. Că tot mai des mă gândesc la ce a scris mai demult un poet român: „Te-ai prostit de tăt!” În acel moment, mierla parcă s-a întristat. Și-a strâns și mai
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
sale, sau le anunță: apa care țâșnește din stâncă, râurile care se umplu de lapte și miere. La Teos, apa unui izvor învolburat se transforma în vin în ziua festivalului dionysiac (Diodor din Sicilia, III, 66,2). La Elis, trei străchini goale, lăsate în timpul nopții într-o cameră sigilată, erau găsite a doua zi pline cu vin (Pausanias, VI, 2,6,1-2). "Miracole" asemănătoare sunt atestate și în altă parte. Cel mai vestit era "vița de o zi" care înflorea și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
isl. klósett, magh. klozett, rom. closet, esp. klozeto "idem" etc.) < [water]closet (scris și water closet) "idem" (closet "cămăruță, debara; dulap, garderob", water "apă; urină"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. reg. huscă "sare obținută prin fierberea apei colectate din izvoare sau din bălți sărate" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie depusă pe fundul vasului, sediment, depunere", sol "sare"); rom. pasăre "orătanie, pasăre domestică crescută pe lângă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sclifoseală" < tc. (loc. adj.) gün güne [uymaz] "schimbător, variabil" (uymaz "care nu se potrivește, care se schimbă", gün "zi", gün güne "de la o zi la alta"); rom. ghiveci "glastră" < tc. [çiçek] güvec[i] "idem" (çiçek "floare", güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
locurile unde te duci așa cum se poartă oamenii acelor locuri, adică civilizat. Antenei 1 (sau 2?) i-a dat prin cap să ne rezolvăm problema de imagine care s-a creat (vechea noastră obsesie, mereu împrospătată prin noi călcări în străchini) printr-o metodă așa, mai de suflet: să ne ducem toți, care pe unde apucăm, ce locuri sfinte ne ies în cale, biserici, troițe, să aprindem lumânări pentru sufletul femeii ucise, să ne arătăm toți compasiunea și regretul. Ca să vadă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
avut vreodată. În acest context, a vorbi despre artă ignorând ceea ce aduce ea în mod real României ca prestigiu și imagine, în schimb subliniind că temele alese de artiști ne sunt defavorabile, este doar un mod de a călca în strachina străveche pe care, din păcate, mulți conaționali o poartă încă la ei în momentul în care ajung în fața festinului. Cristian Mungiu și alți regizori, prin filmele lor, scriitorii români, prin cărțile lor, orice alt artist prin producțiile sale culturale nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de fum și mai intra și în camera de locuit. Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case se mai întâlnea culmea de ținut îmbrăcămintea care de fapt era o nuia înfiptă cu un capăt într-un perete și suspendată la celălalt capăt de grinda casei. Pe această culme
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu semințele); Moșneguțul mititel/ Face gardul frumușel (Acul); Cine merge dar tot stă pe loc? (Ceasul); Am un purcel cu râtul de oțel (Plugul); Ce nu poți întoarce din cale niciodată? (Timpul); într-o vale adâncă/ Toate ciorile s-aruncă (Strachina și lingurile); Cine trece prin sat și câinii nu bat? (Vântul); Am o fetiță cu rochiță/ Când se-ncepe a dezbrăca/ Toată lumea lăcrima (Ceapa); Credințe populare din satele comunei Hudești: Când se rostogolește câinele sau pisica e semn că va
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura molcomă a focului din vatră, mama începea rugăciunea cea cuvenită, privind cu mulțumire ți împăcare masa ce trosnea sub greutatea străchinilor pline de bunătăți cerești. În primul an când mama n-a mai fost lângă mine am simțit un freamăt îndepărtat ce venea tot mai aproape, până când atingerea lui a făcut ca în sufletul meu să încolțească o stea. Iubiți-vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele mari, ulcioarele, chiupurile negre și roșii, smălțuite ori nu, dar mai ales cele smălțuite și ornamentate, din lutul adus cu carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
animale. Singură, ruptă parcă de lume, mama era parcă și preot, și mirean. În sfânta seară de Crăciun, la căldura molcomă a focului din vatră, mama începea rugăciunea cea cuvenită, privind cu mulțumire ți împăcare masa ce trosnea sub greutatea străchinilor pline de bunătăți cerești. În primul an când mama n-a mai fost lângă mine am simțit un freamăt îndepărtat ce venea tot mai aproape, până când atingerea lui a făcut ca în sufletul meu să încolțească o stea. Iubiți-vă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc deosebit. În ziua Sf. Andrei gospodinele pun într-o strachină grâu la încolțit. Se spune că așa cum va crește de bogat grâul acesta, atât de îmbelșugat și plin de realizări va fi anul care urmează pentru familia respectivă. Acesta va fi folosit în ziua Anului Nou de fetele care umblă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cursul unui an sunt mai multe zile ale morților. Cea mai însemnată este cea a „moșilor de vară” care are loc la șapte săptămâni după Paște. Acum se dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
prin cap că era posibil ca firma să-și fi trimis reprezentantul englez. Voia doar să-mi amin-tească că zona de nord a insulei Gotland este domeniu de protecție militară, interzis străinilor, "ISA nu-și poate permite să calce în străchini". Îi mulțumesc pentru avertisment și subliniez că Mr. Hornig urmează să supravegheze numai lucrările de montaj la Roma și nu se va apropia de Fårösund. Camerele frigorifice se transportă diseară cu camionul la Roma. I-am făcut în rapid rost
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
decizii colective. Sunt suficiente existența unei mase critice a nemulțumirii și gestul de a arunca primă piatră. Celelalte încep să vâjâie prin aer cât ai zice pește. Toți putem deveni controversabili într-un moment sau altul. Toți putem călca în străchini. Toți putem fi ori doar părea alienați de propriile noastre credințe sau principii. De ce nu suntem cu toții obiectul unei lapidări? Cum s-a născut această masă critică a nemulțumirii, a dezamăgirii față de dl Tismăneanu? Nu voi intra acum în toate
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
făgăduit, trebuie musai să te ții de cuvânt, altfel ți se clatină onoarea de gospodar, și el tindea să nu fie printre ultimii din localit ate. Doar la noi se mai bătea în poartă și pentru a se împrumuta o strachină de făină, ceva lapte sau miere de albine, dă, ai mei nu erau chiar ultimii, ci oameni care nu se puteau lăsa de rușine. De aceea, a făcut ce a putut tata, după ce nopți d e-a rândul s-a
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și Ivan dorm și-n astă dimineață n-au putut veni. Dumnezeu să mă ierte doamna Marioara, c-am luat câteva mere pentru copii. Nu-i nimic. Mere sunt destule. Ia câte poți duce! Mulțumesc frumos. O să vă aduc o strachină cu pește, căci omul meu stă numai la baltă toată ziua. După masă, când toți eram strânși în jurul aparatului de radio (cu baterii), am auzit pe cineva strigând la poartă: Sunt eu, Garafina. V-am adus niște pește. Poftiți de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărire Ție, Dumnezeului!..." Lelea Catrina, de pe lan, pesemne n-a auzit băieții strigând "Chiralesa!" și-a pregătit cum se cuvine masa pentru sfințire cu aghiasmă. A pus mai întâi un colac mare rotund la mijlocul mesei, doi colăcei pentru însoțitorii preotului, străchini cu prune uscate, cu grâu fiert și un coșuleț cu fructe. Pe-un colț a așezat câteva "bulcuțe" pentru băieții ce strigau în gura mare "chiralesa!", a mai strâns lucrurile de prin casă și totul părea la locul lor. Și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de rachiu și două de vin. În caz că cei morți erau necăsătoriți erau înmormântați ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]