26,711 matches
-
timp în care temperatura, în stratul inferior al atmosferei, sub plafonul de nori, este negativă. Prima ninsoare se produce, cu foarte rare excepții la începutul lunii noiembrie. Ultima zi cu ninsoare, în medie, se înregistrează la sfârșitul lunii martie. Formarea stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
negativă. Prima ninsoare se produce, cu foarte rare excepții la începutul lunii noiembrie. Ultima zi cu ninsoare, în medie, se înregistrează la sfârșitul lunii martie. Formarea stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
zi cu ninsoare, în medie, se înregistrează la sfârșitul lunii martie. Formarea stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
stratului de zăpadă în general începe la câteva zile după prima ninsoare. În medie, stratul de zăpadă apare în a treia decadă a lunii noiembrie. La suprafața solului, stratul de zăpadă se păstrează, în medie, între 50 - 60 zile. Distrugerea stratului de zăpadă este un proces lent care începe efectiv din luna februarie și durează 15 - 20 de zile, păstrându-se un timp mai îndelungat numai local, la altitudini de peste 300 m, în zonele adăpostite și cu pădure. 3. DIFERENȚIERI CLIMATICE
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține, temperaturi reduse față de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul argilo-nisipos predomină în etajarea reliefului, climatul temperat-continental și răspândirea neuniformă a pădurilor. Acestor cauze li s-a adăugat, în ultima perioadă geologică și acțiunea omului, acțiune care, în prezent, este mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz, se remarcă: • pânzele de apă din șesurile aluvio-coluviale. Aici, adâncimea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
infiltrează lateral și când calitatea apelor lasă mult de dorit. Același lucru se întâmplă și cu apele din glacisuri când, în perioadele inundabile, apa din fântâni ajunge până la suprafață. • pânzele de apă de la nivelul superior al interfluviilor. Grosimea mare a stratelor ce alcătuiesc complexul superior nisipos explică adâncimea mare a pânzelor de apă ce se găsesc la suprafața interfluviilor înguste dintre văi. Aici, drenarea se face în mod normal, datorită permeabilității rocilor. Dacă, în general, pânzele acestea se găsesc la adâncimi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
prin izvoarele care apar sporadic în lungul coastei Lohanului. Aceste pânze pot fi mai greu urmărite, fiind des întrerupte prin fragmentarea scoarței de eroziunea torențială. Numărul acestor pânze de ape variază, datorită structurii geologice neuniforme și lipsei de continuitate a stratelor freatice. În general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din complexul superior argilo - nisipos, mai rar depozite loessoide. b) cernoziomurile sunt prezente în bazinul Lohan cu mai multe tipuri (după I. Gugiuman): • cernoziomuri de cuestă prezente în cuprinsul reliefului de cuestă; sunt afectate de intense procese denudaționale (alunecări de strate, spălarea provocată de apa de șiroire). • cernoziomuri levigate (degradate) ce se dezvoltă sub vegetația de silvostepă. c) soluri intrazonale (azonale): • lăcoviști și soluri aluvionare; dezvoltate în lunca Lohanului și de-a lungul afluenților săi, pe porțiuni mai mari sau mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de gresii). De aceea, în interiorul solelor apar suprafețe părăsite, invadate de vegetație specifică zonelor umede și cu productivitate redusă. În anii cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pânze acvifere cu debit foarte bogat și al defrișării masive a pădurii, care au intensificat procesele morfo sculpturale actuale. Suprafețele de teren neproductiv din restul cuestei Lohanului sunt marcate de o modelare a versanților ceva mai lentă, șiroirile, alunecările de strate ori începuturile de ravenare fiind mai modeste și mai rare. Totuși, ele creează mari dificultăți, astfel încât suprafețele afectate rămân în afara utilizării agricole. BIBLIOGRAFIE 1. Airinei Șt. Teritoriul României și tectonica plăcilor, Colecția „Știința pentru toți”, nr. 48, 1979. 2. Airinei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
două avioane în picaj, eu fiind ghemuită la pământ, m-a luat fiecare de câte o mână și m-au ridicat în picioare și așa am rămas. De aici se desprind două concluzii: 1. Părinții mei au urcat într-un strat superior celui în care au fost până acum și mă bucur pentru ei; ba sunt chiar curioasă să știu exact în ce strat sunt și cum e acolo. Pot veni să-mi spună?! Dacă vor avea permisiunea ca eu să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și așa am rămas. De aici se desprind două concluzii: 1. Părinții mei au urcat într-un strat superior celui în care au fost până acum și mă bucur pentru ei; ba sunt chiar curioasă să știu exact în ce strat sunt și cum e acolo. Pot veni să-mi spună?! Dacă vor avea permisiunea ca eu să aflu. Îmi doresc chiar mai mult de atât. Nu după mult timp mă întâlnesc în parc cu o bunică pe care o cunoșteam
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
În grădina bunicii Bunica fetelor are în grădină un strat frumos de căpșuni mari, tufe de zmeură și coacăze pe lângă gard. Sigur că are și alte straturi: ceapă, pătrunjel, usturoi... Lucy și Shelley sunt în vizită la bunica și grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
În grădina bunicii Bunica fetelor are în grădină un strat frumos de căpșuni mari, tufe de zmeură și coacăze pe lângă gard. Sigur că are și alte straturi: ceapă, pătrunjel, usturoi... Lucy și Shelley sunt în vizită la bunica și grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin copaci. − Azi mâncăm căpșuni cu smântână și mămăligă
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
și mămăligă, anunță bunica. Ce-ar fi să luați voi lighenașul ăsta și să culegeți căpșunile? Fetele sunt gata de treabă. Se apucă de cules. Ca de obicei − două căpșuni în gură, una în lighean. Una pe o parte a stratului, cealaltă pe cealaltă parte. Și cum au și poftă de zmeură, mai trec și pe la tufele de la gard. După masă bunica merge în grădină și își pune mâinile în cap. Straturile ei frumos îngrijite sunt călcate în picioare, tulpinile sunt
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
gură, una în lighean. Una pe o parte a stratului, cealaltă pe cealaltă parte. Și cum au și poftă de zmeură, mai trec și pe la tufele de la gard. După masă bunica merge în grădină și își pune mâinile în cap. Straturile ei frumos îngrijite sunt călcate în picioare, tulpinile sunt rupte și trântite la pământ. Se pare că recolta va fi la jumătate. − Fetelor, voi n-ați văzut cărările dintre straturi? − Da’ ce-am făcut?!?
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
bunica merge în grădină și își pune mâinile în cap. Straturile ei frumos îngrijite sunt călcate în picioare, tulpinile sunt rupte și trântite la pământ. Se pare că recolta va fi la jumătate. − Fetelor, voi n-ați văzut cărările dintre straturi? − Da’ ce-am făcut?!?
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
uita toate scârba. Era mai greu pâna se adunau copiii, odată adunați, începeau alte jocuri mai interesante. Cineva s-a gândit să facem trenulețul cu săniile. Este o sanie care lunecă bine pe zăpada bătută și lunecoasă care formează un strat de cristal. Celelalte sănii se pun una după alta, dar toate sunt aninate între el. Și porneam la vale. Uneori, se mergea foarte greu și toți își luau săniuțele și se dădeau singuri. Alteori, mergeam și ne răsturnam în zăpadă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL 3. 1. GEOLOGIE În zona avanfosei, depozitele molasei miocene, sunt bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un mediu lipsit de oxigen prin reducerea unor sulfați (gips - CaSO4, kieserit - MgSO4 etcă, în prezența unor substanțe organice (hidrocarburi, cărbune etcă, iar de aici ajungând la orizontul acvifer mineralizat pe diferite căi de acces (fisuri, fracturi majore-falii, capete de strat etc.). Sursele minerale hidrominerale existente în perimetrul localității Breza, după cum s-a arătat anterior sunt reprezentate prin: - IZVOARELE SULFUROASE, SULFATE, CLORO-SODICE HIPOTOME (izvoarele din Dealul Cacova și izvoarele din Breaza de Josă - IZVOARELE CLORO-SODICE, BROMURATE, SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
iar cel mai târziu 13. 11. În legătură cu ultimul îngheț, datele extreme pentru cel mai timpuriu a fost de 28. 03, iar cel mai târziu 22. 05. - Umiditatea aerului se referă la conținutul aerului în vapori de apă, iar în troposferă (stratul de aer din vecinătatea Pământuluiă vapori de apă, reprezentând circa 95% din apa acestui strat, ajungând ca rezultat al fenomenului de evaporare. Determinarea evaporării potențiale (metoda Thorenthnvaite) cât și a celei reale indică faptul că este maximă în iulie (128mmă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a fost de 28. 03, iar cel mai târziu 22. 05. - Umiditatea aerului se referă la conținutul aerului în vapori de apă, iar în troposferă (stratul de aer din vecinătatea Pământuluiă vapori de apă, reprezentând circa 95% din apa acestui strat, ajungând ca rezultat al fenomenului de evaporare. Determinarea evaporării potențiale (metoda Thorenthnvaite) cât și a celei reale indică faptul că este maximă în iulie (128mmă și egală cu 0 în toate cele trei luni de iarnă. Cantitatea anuală de apă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald (VI - VIII) iar cele mai mici la sfârșitul iernii și la începutul primăverii. Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 60 - 80. 3. 3. 3. Vânturile Vântul este un parametru meteorologic foarte dinamic care se manifestă datorită încălzirii inegale a diferitelor puncte ale suprafeței Pământului și respectiv a diferențelor de presiune create între zonele reci
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]