1,462 matches
-
înfățișează R. Suțu în uitata-i carte despre Iași și ieșeni Nimic nu se mai potrivește, de la rutina îndeletnicirilor zilnice la ritualul călătoriilor-eveniment, de la "filosofia amorului" la tristele petreceri pe ultimul drum, de la simplitatea și modestia distracțiilor vremii, la rigoarea stratificării sociale potrivit rangurilor, titlurilor și slujbelor. Va fi având nepoți și Ion Grigoriu-Havas, considerat a fi fost unul dintre cei mai demni de respect gazetari ieșeni ai perioadei. Știu urmașii lui că acest reputat om de presă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nomadă a populațiilor, stabilește rolul agriculturii, decide decisiv tipul comunității (izolat sau deschis). Contextul social și cultural elaborează norme sociale aparte, stabilind și tipuri de control social distincte, fixînd standardele împărtășite de grup și articulînd sancțiunile simbolice pentru încălcarea acestora. Stratificarea socială și relaționarea ierarhică sînt particulare în sisteme social-politice diferite. Toate aceste însușiri care configurează chipul unei comunități sînt asimilate prin intermediul unor variabile de proces. Astfel, adaptarea culturală ajută o anumită populație să supraviețuiască creator într-o nișă ecologică dată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan. Metodologia didactică formează un sistem mai mult sau mai puțin coerent, realizat prin stratificarea și cumularea mai multor metode, atât pe axa evoluției istorice, cât și pe plan sincronic, metode care se corelează, se prelungesc unele în altele și se completează reciproc. Clasificarea metodelor didactice reprezintă încă o problemă criteriilor clasificării, cât și în raport cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
tumori sub 2 cm diferențierea tumorală influențează serios prognosticul, mai mult chiar decât dimensiunea tumorală [63]. Deși gradul de diferențiere influențează semnificativ prognosticul la distanță, el nu este inclus în stadializarea actuală (TNM) deși raportarea acestuia este obligatorie. În cazul stratificării cazurilor pe stadii, diferența de grading se traduce printr-o creștere a supraviețuirii în medie cu 13 luni pentru cazurile cu tumori bine diferențiate față de cele nediferențiate [64]. De aceea, se sugerează includerea grading-ului în stadializare, similar cancerului de prostată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
cum anumite reguli s-au schimbat pe parcursul evoluției societăților, de la cele mai simple pe care H. Spencer (1897/1900, 178) le numește "societăți de vânători", până la societățile mai evoluate, "militante", și cele moderne, industrializate. În paralel cu transformarea formelor de stratificare socială, s-au produs și modificări în uzanța vestimentației. La început, haina, confecționată din blana unor animale sacrificate, semnifica curajul sau supremația omului primitiv care câștiga lupta pentru obținerea hranei. Ulterior, pe măsura evoluției către societățile "militante", a apărut nevoia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
conțin aproximativ 40 de exemple din estetică. Eseul lui Georg Simmel (1904) despre fenomenul modei a fost valorificat în sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fost valorificat în sociologia modei și interpretat separat de aspectele generale ale scrierilor sale, fapt care a dus la la încadrarea acestuia în tematica stratificării sociale. În acest fel, concepția simmeliană despre modă a fost considerată greșit un efect al stratificării sociale, fiind relaționată capitalului economic. O analiză de ansamblu asupra lucrărilor lui Georg Simmel indică sensul pe care autorul l-a dat acestei noțiuni, anume de formă emergentă în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
societății copiază mai întâi ideile, dorințele, manierele și apoi comportamentele, stilurile de îmbrăcăminte, limba, obiceiurile claselor de sus. Cea de-a treia lege, cea a degradării modelului social al imitației, este răspunzătoare de propagarea continuă a imitației și de menținerea stratificării sociale (idem, 235). În etapa de debut a psihosociologiei, imitația a reprezentat un cadru explicativ la care au recurs diverși autori pentru a înțelege comportamentul indivizilor. Gabriel Tarde, William McDougall (1871-1938) și Edward A. Ross (1866-1951) au explicat achiziționarea și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în istorie. În următoarele paragrafe, voi susține precedenta afirmație, corelativă teoriei lui Norbert Elias, prin câteva exemple din istoria vestimentației. După aproximativ trei secole de dominație a absolutismului în Europa, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, în saloanele și în stratificarea multiplă a societății franceze începe să se individualizeze tipul social al burghezului (Girolamo de Michele, 2004/2005, 239), care cunoaște și aplică principiile modei vestimentare tocmai pentru a se opune regimului lui Ludovic al XVI-lea. Și femeile își fac
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
noi mode consonante direcției gustului colectiv. Prin urmare, prestigiul social al elitelor nu se recunoaște după ostentația simbolurilor de clasă, ci după intuiția membrilor elitei cu privire la direcția gusturilor colective. Difuzarea modei nu mai este un proces pe verticală, declanșat de stratificarea socială, ci o spirală constituită deopotrivă de selecțiile colective ale inovatorilor, elitelor și adepților modei. Deși teoriei selecției colective i s-a reproșat caracterul vag al noțiunii de "gust colectiv" (G.B. Sproles, 1981, 120), meritul lui Herbert Blumer este, desigur
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
capital, poziția socială și, implicit, stilul vestimentar al acestora? Răspunsul la această întrebare ilustrează modul în care am gândit structura secțiunii dedicată contribuției lui Pierre Bourdieu (1930-2002) la fundamentarea teoretică a sociologiei modei. Am enunțat, în frazele precedente, o tematică (stratificare socială) și un concept (capital) care au făcut carieră în sociologie, în special prin lucrările lui Karl Marx (1818-1883) și Max Weber (1864-1920). La mijlocul secolului trecut, printr-o cercetare teoretică și empirică, sociologul Pierre Bourdieu caracterizat, în cadrul unui compendiu al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoriilor sociale contemporane, drept "cel mai original și cel mai influent sociolog francez de la Durkheim și până astăzi" (C. Calhoun, 2000/2003, 274) semnala diferențele de gust din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a alimentat o serie de cercetări ample privind receptarea bunurilor culturale, care se angajau fie să infirme (R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996; P. DiMaggio 1987), fie să confirme (J. Galille, 2002; A. Warde et al, 1999; D.B. Holt, 1997) stratificarea socială a gusturilor. În acest sens, examinând originile și consecințele inegalităților de consum, Paul DiMaggio (1987, 157), profesor de sociologie de la Universitatea Yale, arăta că persoanele cu o calificare educațională superioară se implică deopotrivă în receptarea culturii înalte, ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
precum și al tratamentului administrat (doze, scheme de terapie). Într-o metaanaliză publicată în 2012 s-au strâns datele trialurilor publicate între anii 1960 și 2010, referitoare la tratamentele adjuvante administrate la pacienții operați: chimioterapie, radioterapie sau asocierea acestora. Factorii de stratificare luați în calcul au fost: marginea de rezecție și statusul ganglionilor limfatici. Rezultatele a 20 de studii publicate care au însumat 6712 pacienți au fost analizate. Global nu s-a evidențiat un avantaj în supraviețuire pentru tratamentul adjuvant oricare ar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
să poată supraviețui vicisitunilor apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse meșteșugărești). În aceste condiții, procesul de stratificare social-economică din sânul obștilor sătești se derula mai lent sau chiar stagna pentru un timp. În schimb, în situația când prelevarea tributului de către migratori nu se mai impunea sau era mai puțin apăsătoare, când bunurile obținute prin muncă puteau altfel
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
generație În generație din timpuri ancestrale, atât din partea institutelor de cercetări etnografice din țară, cât și a unor foruri internaționale. Organizarea familială are la bază existența grupurilor de rudenie bilaterale legate de casa de origine Întemeiată de un strămoș comun. Stratificarea socială cuprinde Înalta nobilime, nobilimea mijlocie, oamenii de rând și descendenții sclavilor, categorii ce continuă să fie funcțională În ritualurile religioase tradiționale. Mentawaienii, niasezii au locuințe comune, numite „case mari” așezate de-a lungul râurilor și adăpostind cinci până la zece
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mare a arteriopatiei periferice asimptomatice față de bărbații de aceeași vârstă, în timp ce prezența bolii este semnificativ asociată cu evenimentele adverse la ambele sexe (54). Rezultatele prezentate anterior sugerează că atât markerul ultrasonografic carotidian, cât și IGB pot fi folosite pentru o stratificare mai atentă a riscului în cazul populației vârstnice, diabetice și non diabetice. Monitorizarea Holter ECG este o metodă nou analizată la bolnavii cu vârsta medie de 72 5 ani, înrolați în Cardiovascular Health Study. Rezultatele au arătat că unii parametri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
ateroscleroză și eventual de modificări secundare HTA (10). 18.3. Evaluarea pacienților vârstnici cu STEMI În ciuda dezvoltării metodelor noi de detecție a necrozei miocardice, anamneza și examenul clinic rămân elemente foarte importante în stabilirea diagnosticului, putând aduce informații suplimentare necesare stratificării riscului. Datorită procentajului mai mare al manifestărilor atipice sau silențioase, în evaluarea pacientului vârstnic trebuie să avem un grad ridicat de suspiciune clinică. Manifestările clinice ale IMA la vârstnic diferă față de cele întâlnite la tânăr, factorii care determină particularitățile clinico-evolutive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
trebui suspectat la orice persoană vârstnică ce a instalat o tulburare acută de comportament, durere abdominală fără o etiologie certă sau o sincopă (11,12). Examenul clinic aduce informații care susțin diagnosticul pozitiv, fac posibil diagnosticul diferențial și ajută la stratificarea riscului și monitorizarea pacientului. Examenul clinic la pacientul vârstnic prezintă un grad de variabilitate mai înalt din cauza prezenței mult mai frecvente a comorbidităților. Semnele stimulării sistemului nervos simpatic (anxietate, tegumente palide, transpirații profuze) sunt prezente și la pacienții vârstnici. Ritmul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
acestor studii arată o corelație pozitivă între vârstă, hipercolesterolemie și riscul cardiovascular, la pacien - tul cu vârsta peste 80 ani se pare că această corelație se pierde (21,22). Dintre fracțiile colesterolului, HDL-colesterolul deține, alături de LDL-colesterol, un rol important în stratificarea riscului cardiovascular. Într-un studiu prospectiv, care a inclus 5.201 de pacienți vârstnici, cu o perioadă de urmărire de 7 ani i jumătate, Psaty și colabo - ratorii săi au arătat o asociere directă puternică între valorile scăzute ale HDL
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și cea cardiovasculară la pacienții hemodializați. Subiectul a fost reluat într-un studiu mai amplu de către Benedetto și col. [2001], care consideră că parametrii structurali arteriali, o dată validați pentru populația dializată, ar permite o stratificare mai adecvată a riscului cardiovascular la această categorie de bolnavi. în această investigație au fost examinați 91 de pacienți hemodializați și 47 de pacienți tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
stângă și reprezintă un predictor independent al mortalității cardiovasculare, inclusiv prin accident vascular cerebral, la pacientul dializat. Modificările structurale carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru identificarea precoce a celor care vor dezvolta în timp leziuni aterosclerotice carotidiene importante, care să ducă la accidente cerebrale. Prevenția accidentelor vasculare cerebrale Date recente din populația generală au permis elaborarea unor măsuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
determinate în sânge. În ultimii ani s-au dezvoltat tehnici de detecție a unor niveluri foarte reduse ale troponinelor cardiace high sensitive (hs-cTn). Utilizarea lor pare să îmbunătățească acuratețea diagnosticului de IMA. În afară însă de rolul în diagnosticul și stratificarea riscului de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
ale troponinelor cardiace high sensitive (hs-cTn). Utilizarea lor pare să îmbunătățească acuratețea diagnosticului de IMA. În afară însă de rolul în diagnosticul și stratificarea riscului de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială. Deoarece ele exprimă injuria miocardică de orice cauză, o valoare crescută trebuie supusă unei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
coronarian acut au fost scorurile TIMI și GRACE, scorul GRACE având aparent o putere de predicție mai mare (tabelul 17.3) . O meta-analiză recentă (22) a tuturor studiilor ce au generat și validat aceste scoruri a indicat faptul că, pentru stratificarea riscului la pacienții cu SCA (incluzând STEMI, NSTEMI și angină pectorală instabilă) s -au regăsit 7 studii de derivație ce au inclus 25.525 de pacienți și 15 studii de validare ce au inclus 257.654 de subiecți. Analiza scorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]