1,771 matches
-
până la prostu’ ista, că avea țara un fel de baci tâmp care abia își purta șapca și proasta prin lume”. Nu-i puțin lucru pentru un primar să conducă o comună mare, cu mult popor, cu biruri grele și drumuri stricate, cu promisiuni de tot felul până la alegeri (cât de actuală e situația!). Pe vremea aceea nu erau hoți ca astăzi și slujbașii nefiind corupți și corupători, miniștrii și parlamentarii nu erau tâlhari să fure avutul țării, iar polițiștii nu-și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai sper să port crucea căsătoriei... Vreau să fiu de folos altora și îmi este necesară munca. La pagina 188 scrie: „Mă rog, mă rog, mă rog continuu, cum mă învață duhovnicii mei și eu mă simt ca o jucărie stricată, plâng, părintele mi-a spus că e bine să plâng. Vreau să trăiesc cu lumină și bucurie...”. Face o danie substanțială unei biserici pentru renovare, deși cineva îi spune că dania ei va fi folosită de preot care, în același
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
21. L-a dus în casa lui, și a dat nutreț măgarilor. Călătorii și-au spălat picioarele, apoi au mîncat și au băut. 22. Pe cînd se veseleau ei, iată că oamenii din cetate, niște fii ai lui Belial, oameni stricați, au înconjurat casa, au bătut la poartă, și au zis bătrînului, stăpînul casei: " Scoate pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el." 23. Stăpînul casei a ieșit la ei, și le-a zis: "Nu, fraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Ucrainei”, care spune: “Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că,... gândit-am întru inima noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiind mică,... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iaste din vale, despre Ulița Feredeului... Și luând domniia noastră acele locuri de casă... le-am datu aceștii svinte Mitropolii”. Cred că ai fost cu luare aminte la cele spuse de doamna Anastasia, că la acea dată exista Biserica Albă stricată, cu un țintirim în jur. Acestea se aflau “aproape de Mitropolia Veche”. Cu alte cuvinte, în preajmă se găsea vechea Mitropolie a țării. --Uite câte lucruri nemaipomenite am aflat doar în câteva clipe! Spune mai departe, dragule. Te rog! --N-am să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
frumoasa nu-i de... nasul tău? Ori că ar fi bine să intri întâi în tagma călugărească și după aceea vrând-nevrând te vei liniști?... Ei? Ce variantă alegi, pezevenghi bătrân? - m-a luat în primire gândul de veghe. “Hooo! Moară stricată! Și pușchea pe limbă-ți! Știu că nu te doare niciunde și vrei să-mi răsucești cuțitul în rană. “Păi cum să mă mire faptul că nici până la această vârstă n-ai priceput că eu nu-ți sunt dușman? Tu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acoperișul se stricase că ploaia răzbea și apa curgea în biserică și că nu se mai putea oficia serviciul liturgic”<footnote Ibidem, f. 71 footnote>. În anul 1879 s-a menționat că apa se infiltra atât de tare prin acoperișurile stricate, încât casele nu mai puteau fi locuite. Acoperișul clopotniței era deteriorat încât s-a spus „că e pe cale de a se nimici cu totul, iar zlapazul din partea de apus era sfărmat și putred”<footnote Ibidem, f. 71 și f. 74
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fericitului răpoasatului domnu Ducăi vodă...Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră...gîndit-am întru inima noastră pentru svînta Mitropolie cea bătrînă a țărăi, din tîrgu din Iași,...fiind mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă, unde au fost hramul Svîntului Ioan...iarăși în tîrgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svîntă mitropolie țărăi...Dumnedzău cîrmuindu-ne...de o am obîrșitu, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iași,...fiind mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă, unde au fost hramul Svîntului Ioan...iarăși în tîrgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim de beserică stricată altă svîntă mitropolie țărăi...Dumnedzău cîrmuindu-ne...de o am obîrșitu, și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu după cum ne-au fost prilegiul din darul lui Dumnedzău”. Acum ești dumirit, fiule, că lângă Biserica Albă a existat o Mitropolie veche? Apoi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost mare spătar: „Și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie”. După aceea, la 15 iunie 1695 (7203), doamna Anastasia spune: „Gîndit-am întru inima noastră pentru svînta Mitropolie cea bătrînă a țărăi... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă...aproape de Mitropolia cea Veche să facem pe acel țintirim...o altă svîntă mitropolie țărăi”. Acum e limpede ca lumina zilei, fiule, că lângă mitropolia „obîrșită” de doamna Anastasia pe locul fostei Biserici Albe exista
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iar cînd se va face pod de iznoavă (din nou) să li se plătească din venitul podului...Căpitanul să fie cu podarii cari ar fi de rînd, pe toată ziua să cerceteze podurile, și unde va afla vre o pode stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmească”. După aceea, căpitanul trebuie să aibă grijă ca: „Fieștecare dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină (praf) și de gunoiu cât va cuprinde dughiana sa; iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Nastasia) a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă... Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră... gândit-am... pentru Svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiindu mică, socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Beserica Albă,...iarăși în târgu în Iași, aproape de Mitropolia cea Veche să facem pre acel țintirim... altă svântă mitropolie țărăi mai mare și mai deschisă, și, cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
avem de diavol?” Și „Omul se înalță prin spirit și coboară prin simțuri”. Pe urmă „Orice lucrare care nu are dragostea ca început și rădăcină, nu este nimic”. Apoi „Credința dreaptă nu ne folosește cu nimic, atunci când avem o viață stricată”. Iar „Sfântul Pavel zice: <Nu tulburați Duhul care este în voi de la Botez prin gândurile și faptele cele rele sau prin vorbele cele spurcate>”. Deci „Nu băutura este rea, ci beția, nici mâncarea, ci îmbuibarea; nu este rea nașterea de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai aflăm și unele lucruri despre starea mănăstirii: „Mănăstire Aron Vodă s-au aflat negrijită și pe multe locuri tencuiala oborâtă, cu turnul descoperit, fără ogradă, casile vechi și mai de tot descoperite. Iazul de supt mănăstire pe câteva locuri stricat și fără șarampoi și moara de tot risipită și stricată”. Halal gospodar, părinte! Apoi din câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vodă s-au aflat negrijită și pe multe locuri tencuiala oborâtă, cu turnul descoperit, fără ogradă, casile vechi și mai de tot descoperite. Iazul de supt mănăstire pe câteva locuri stricat și fără șarampoi și moara de tot risipită și stricată”. Halal gospodar, părinte! Apoi din câte ne aducem noi aminte aici erau călugării greci, pe când cei din Moldova au fost mutați la mănăstirea Hlincea. Așa că nu-i de mirare...Mă mai gândeam să-ți spun că după doi ani și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut , toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc ce s-a găsit de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat,... Și domnia mea, dacă am văzut atâtea mărturii... am crezut”. Închid ochii și îmi imaginez ce nenorocire s-a abătut asupra acestui târg al Iașilor și pe capul bieților călugări care credeau că ieșindu-le cazacilor în cale cu sfânta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a treia parte din satul Piscani, cumpărată cu învoiala mănăstirii Trei Ierarhi. Celelalte două părți aparțineau de drept mănăstirii Sfântul Atanasie. Astfel mănăstirea Copou devine stăpână pe întreg satul Piscani și „vădzând domniia mea acea svântă mănăstire Copoul că iaste stricată și pustiită și descoperită,... am socotit ca să nu stea ace... rugă închisă și stricată, ce o am deschis și am acoperit-o și o am îngrădit și de toate ce-au trebuit o am grijit”. Vorba ceea, părinte: ai stăpâni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părți aparțineau de drept mănăstirii Sfântul Atanasie. Astfel mănăstirea Copou devine stăpână pe întreg satul Piscani și „vădzând domniia mea acea svântă mănăstire Copoul că iaste stricată și pustiită și descoperită,... am socotit ca să nu stea ace... rugă închisă și stricată, ce o am deschis și am acoperit-o și o am îngrădit și de toate ce-au trebuit o am grijit”. Vorba ceea, părinte: ai stăpâni, ai și necazuri! De unde până unde ai dat-o pe zicale: Așa s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
maturizat pe deplin dacă nu ești ambisextru. Destul ca să te facă să verși. Cam ăsta-i genul de rahat cu care o să se lase fraierită Eva! Vreau să zic că ea ar fi în stare să-și cumpere și heringi stricați dacă nu știu ce măscărici plasat mai sus ca ea pe scara socială i-ar spune că sunt un aliment extrem de rafinat. Na, dacă tot vorbim de credulitate... — Problema e că Eva are prea multă energie, zise Betty. Ar trebui să încerci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
își scapă cuțitul și furculița. Doamne, cum a pus ea mâna pe el? Tania e la fel de surprinsă. —Nu știu. Probabil a agățat-o în timpul unui zbor. Sunt pe val. Nu mă pot opri din vorbit, parcă aș fi o moară stricată. Nici nu știu de unde vin cuvintele. Dar n-aș spune că o să ducă undeva, totuși, zice Tania în cele din urmă. Adică ea nu știe că la un moment dat tipul ăsta o să-și îndrepte atenția spre chestii mai tari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de banca scorojită unde eu dormitam. Mă cunoști de undeva? a întrebat. A, nu-nu, sar eu trezit din picoteală. Și nu vrei să mă cunoști?... Eu sunt Tania, de la Teatru. Artistă? Un fel de! (Tania râde din niște dinți cam stricați, așezându-se pe bancă la o distanță destul de mică ca să-i pot simți și mirosul gurii.) Ia zi-mi câți ani ai? Douăș’ unu. Și pe ea o ai cât trebuie pentru douăș’ unu? Nu știu, cred c-o am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un bondar în căldura care începe să miroasă a foc de toamnă, trebuie să trec de pe un trotuar pe altul prin tramvaiele de epocă, unul pentru Gara de Nord, altul pentru Obor, tramvaie roșii, cu caii nervoși înhămați, tropotind steril în macadamul stricat, fiindcă n-or să plece niciodată. Sunt aici pentru bucuria copiilor. În balconul pe jumătate surpat al casei de vis-à-vis, cea cu Fierărie la parter și barul Côte d’Azur la subsol, un tip cu camera video, cu un aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a pierdut o vreme urma, acum văd că a renăscut, pe terenul de pe care casele au fost rase ca să facă loc unor construcții noi. Pescarii cu fețe bătrânicioase (efectul trezitului în zori, al renunțării la bărbierit) își sprijină de zidul stricat bicicletele și încep să întindă sus pe platformă plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Ambrozie, c-o să pleci acolo cu o delegație de țărani, de expropriați? - Ți-am spus eu matale ceva?... Mă cunoști de undeva? Nea Ambrozie își ascute brusc tonul. Bea restul de vodcă, iese repede și pornește târându-și pe trotuarul stricat pantoful cu talpa dezlipită. treisprezece Discuția despre satul românesc s-a relansat într-un weekend când mama a reușit sa ne mobilizeze pe toți pentru un transport de prune brumării de magiun din Obor, unde asistaserăm la doborârea de pe soclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să mă ridic de la locul meu, să ajung la ea ocolind scaunele grele, masa cu fața atârnând în toate părțile, Zina nu mai era. Ca să n-o prindem în holul blocului, nici n-a mai așteptat la lift... Cu petrecerea stricată, plecăm cu mama și unchiul Anton spre casă, în aceeași tăcere pe care numai unchiu-meu mai încerca, în metrou, s-o rupă cu observații care nu cereau nici un răspuns. Zina a apărut acasă hăt, după nouă seara, și la întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]