4,034 matches
-
apartament vechi care s-a prăbușit ca un decor de teatru după zguduitura pământului. Zaharel s-a salvat miraculos - o parte a bibliotecii s-a înțepenit între doi pereți căzuți. Dar a văzut-o pe soția lui cum a fost strivită de o bucată de beton. După cutremur, Zaharel și-a pierdut postul de redactor la jurnalul unde lucrase aproape douăzeci de ani și asta l-a făcut să înțeleagă că se sfârșise cu viața lui veche. Ca evreu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
104, aproape strivit, cu costumul de Moș Crăciun atârnându-i strâmb, privind uluit oroarea orașului în care îl aruncase fapta sa abominabilă. Era greu de crezut că putea exista ceva atât de urât, se gândi el în timp ce o babă îl strivi de-a binelea. Oare cum puteau trăi oamenii acolo? Cauză-efect, îi trecu prin cap deodată, nu se știe cum. În clipa în care deschise ușa apartamentului de bloc din Timpuri Noi unde își aminti că stătea cu chirie de zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
la placul acestuia, spre care nu îndrăznesc nici în cea mai aprinsă imaginație a mea să-mi întorc privirea. Răsuflu greu, încovoiat de genunchi și plecat într-un colț mizerabil și împuțit, covârșit de prezența străină care încearcă să mă strivească. Sunt singur cu demonul, la bunul plac al voinței sale, iar răsuflarea hidoasă pe care o emană măruntaiele sale nevăzute n-aș putea-o descrie decât ca imposibil de urmărit nici de cel mai îndrăzneț atribut al omenirii. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
până mai încolo. Nu era locul lor acolo, așa încât se ridică și se apropie, curios să vadă ce-i cu ei. Aproape ajunsese lângă parii aceia ciudați când simți că se împiedică de ceva fiind gata, gata să cadă. Își strivi între dinți o înjurătură, pentru că se lovise destul de tare la picior și se aplecă să vadă ce s-a întâmplat. La picioarele lui, ascuns cu totul de iarbă și lăstarii sălbatici crescuți în neorânduială, era ceva ca o ladă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sperând că Pohoață nu a observat contradicția. Gata, spuse Cristi hotărât, am terminat. Orice discuție pe tema aceasta se oprește aici și acum. Mi-ajunge, nu mai vreau să aud nimic. Surprins de reacția vehementă a inspectorului, Vasilică rămase tăcut. Strivi cu călcâiul țigara pe care o fumase și, cu un gest reflex, își aprinse alta. Hai, spuse Cristian, termină-ți țigara și să mergem! Am venit aici cu o treabă. Vă rog, domnule inspector! insistă Vasilică. Lămuriți-mă și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zi. Numai că domnul comandant nu voia cu nici un chip să accepte și alte idei în afara celor proprii iar el nu era obișnuit să lucreze așa. Am auzit că ieri ai fost din nou pe munte, spuse dintr-o dată Pop strivind țigara în scrumieră. De unde ați auzit? întrebă circumspect Cristian. Cum de aflase bătrânul de excursia sa montană? Cine îl informase? Fusese singur acolo și nu vorbise cu nimeni în afară de Ileana iar ea nu credea că îi spusese lui taică-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-l năprasnic în stomac. Icni scurt și, dintr-o dată nu mai avu aer. Nici nu-și dădu seama când se prăvăli secerat din picioare. Acum se zvârcolea la pământ încercând zadarnic să inspire. O forță nevăzută îi apăsa coșul pieptului, strivindu-l. Ochii stăteau să-i iasă din orbite în timp ce din gură scotea numai niște horcăituri. Auzi un pocnet sec atunci când coastele i se frânseră și simți un val cald de sânge urcându-i în sus pe gâtlejul rănit. Căzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
simțită de nimeni, adăugă moșul cu glas scăzut. Toma se mulțumea să asculte fără prea mult interes. Lua numai act de spusele lui Moș Calistrat fără să-și facă nici o grijă. Gustul iute de tutun prost îi irita mucoasa bucală. Strivi țigara de bușteanul pe care stăteau așezați, ștergându-și firișoarele de tutun care i se lipiseră de buze. Bătrânul fuma mai departe liniștit, suflând fumul albăstrui în sus. Soarele se ascunsese de acum sub linia orizontului, întunericul încă nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ghicise gândurile tata m-a liniștit de îndată. De fapt, e numai un fel de a spune că m-a liniștit, pentru că Fritz cu adevărat nu mai era printre cei vii. Moș Calistrat tăcu preț de câteva clipe, cât să strivească țigara terminată într-o farfurioară de lut ars, ce juca rol de scrumieră. Am aprins apoi felinarele și am intrat împreună în mină, spuse bătrânul întorcându-se cu fața spre Cristian. Neamțul muncise acolo, nu glumă. Întinsese niște șine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bolovănișul de sus. Ceea ce se întâmplă după aceea nu semăna de loc cu ce se aștepta el. Brusc fu smuls de la pământ și fulgerător se izbi de peretele de piatră din locul unde voia să ajungă. Icni puternic și își strivi între dinți o înjurătură. Îl durea pieptul acolo unde se lovise și se întoarse furios spre moșneag pe care îl auzea râzând copios jos, în spatele lui. Nu așa, dragul meu, rosti bătrânul printre hohote, mai încet! Trebuie să vezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mai scoată ceva profit. Refuzase sec și închisese telefonul nervos. Uitase de incidentul respectiv, îl considerase o încercare a concurenței de a-l face să piardă afacerea. Conversația îi reveni în memorie și, brusc, înțelesese despre ce este vorba. Își strivi o înjurătură printre dinți și se întoarse spre șofer: Întoarce, imediat! ordonă el. Căută tasta de apelare rapidă a numărului șefului convoiului din urma sa. Din cauza surescitării degetele îi tremurau și trebui să se concentreze ca să nu apese greșit. Dură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încerca să-l atragă pe terenul ei și astfel să-l prindă în capca nă. Se întoarse cu spatele, recunoscător lui Calistrat care, așa cum era el, se străduise să-l inițieze în tainele muntelui acela blestemat. Zâmbi amar și își strivi o lacrimă între pleoape, îi era dor de Moș Calistrat. Ciudat, în tot acest timp, nu simțise nici o dorință să se întoarcă, iar pe bătrân nu-l mai văzuse de când plecase din Baia de Sus, cu trei ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu sete un fum. Ni se zbătea inima în piept de frică dar tot ne-am aventurat în explorare. Deh, eram copii neștiutori... Bătrânul mai trase un fum, după care, ca și cum s-ar fi îngrețoșat brusc, aruncă pe jos țigara, strivind-o sub talpă. Nu-ți poți închipui ce bătaie am luat de la taică-meu într-o seară, când m-am întors acasă. Nu știu cum aflase de isprava noastră. Eu nu-i spusesem nimic iar ceilalți băieți s-au jurat că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lucru, mai târziu ai să revii aici, printre noi. Atât. Începu imediat să cadă prin același tunel înconjurat de întuneric prin care venise. Pe măsură ce cobora, viteza era din ce în ce mai mare, iar el devenea tot mai înspăimântat, temându-se să nu se strivească de pământ. Intrarea în trupul său se făcu brusc, dureros chiar. Izbitura îi smulse un icnet scurt, din adâncul pieptului. Inspiră adânc, cu sete, horcăind după aer. Deschise ochii și se ridică în capul oaselor. Întunericul ce îl înconjura era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
În acea noapte se petrecuse o mică revoluție separatistă: marinarii hamburghezi se năpustiseră asupra dulăilor celor avuți, căci toate progeniturile proletariatului din Le Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezîndu-le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scîlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite „În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lemn rotund sau prismă, susținut de patru picioare, în care se decupa o deschidere lung de 80-90 cm, în care intra o lamă de lemn care, prinsă cu un cui la un capăt, acționa, prin forța brațelor, cu o ghilotină, strivind celuloza care cădea puzderie. La unele case exista o încăpere specială în care, de toamna târziu, până primăvara, se instala războiul de țesut; în altele - majoritatea - stativele erau instalate în camera de zi, bună pentru toate. Nici prelucrarea lânii nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plâns de ei, la drept vorbind. Dante izbucni În râs. - Dacă ai frecventa aulele noastre de Învățătură și bisericile noastre, În loc de cârciumi, nu te-ai mai umfla În pene atât de mulțumit. - Vai, Dante, pe mine povara cumplitei melancolii mă strivește și mă smulge de pe calea binelui. Și, mai ales, o supărătoare lipsă de bani. Dacă bătrânul meu nu se hotărăște să crape, lăsându-mi puținul care i-a mai rămas, voi fi silit să cer de pomană. Dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
care i se legăna în dreptul șoldului într-un fel vesel și plăcut. Se îndrepta către câmpuri. Era în dimineața de 4 august. Soarele urca pe cer ca o săgeată, uscând roua dimineții. Urma să dea o căldură care avea să strivească toate dorințele. Nu se mai auzeau tunurile. Nu le mai auzeai nici măcar dacă ciuleai urechile. Lysia o coti pe lângă ferma lui Mureau și ajunse în câmp, unde mirosul fânului și al grânelor coapte te făcea să crezi că pământul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
vârful cizmei de trei ori, mici lovituri în spate și în burtă, așa cum faci pentru a vedea dacă un câine a crăpat de-a binelea. Țâncul încercă să prindă cizma, pentru a cerși îndurare, fără îndoială, însă Matziev îl împinse strivindu-i fața cu cizma. Micul breton gemu, apoi scoase alte urlete, când colonelul îi vărsă pe piept conținutul unei găleți cu apă pe care o avea în mână. Vocea, trebuia să-i auziți vocea, care nici nu mai era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
femeie fumează de când a venit în grădină, aprinde țigară de la țigară. Când o stinge în scrumiera așezată la mijlocul mesei, acolo de unde meșterul a început împletitul firelor de salcie, apasă cu forță, împinge țigara fără nici o emoție, scurt și cu scârbă, strivind milimetrul de tutun rămas ca pe un gândac împuțit. Fata asta nu se înfioară deloc!, gândește grădinăreasa, e brici, te taie din priviri! Frumoasa Neli începuse să împletească deja prima cunună de ceapă, lua câte o ceapă aurie, apoi câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la mână și m-a sărutat luuung, a fost o seară de pomină, nu mă dădeam dusă, am ajuns să discutăm până și de București, spre deosebire de mine, el nu iubea orașul ăsta, e plin de blocuri, zicea, gropi, mizerie, suflete strivite de școli și de profesoarele alea îmbrăcate ca niște ofițerese, cine ar putea iubi o profesoară?, mi s-ar strepezi dinții, un oraș plin de muște, de câini, prea mult, mi se cere prea mult să locuiesc aici, n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lângă un han de lumini și umbre, un han galben, sub luna de șofran - apoi liniște, În timp ce crescendo-ul de râsete se stinge... mașina a pornit iar la drum pe aripile lunii iunie, Îmblânzind distanțele peste care creșteau umbre și strivind umbrele galbene, Înnegrindu-le... A urmat o frână bruscă și Amory, zgâlțâit, a deschis ochii. La marginea drumului se afla o femeie care vorbea ceva cu Alec, aflat la volan. Mai târziu avea să-și amintească aspectul de harpie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
reușit să-și pună În mișcare picioarele, atâta cât să traverseze 42nd Street. La „Shanley’s“ obscuritatea era mare. Amory era conștient că vorbea cu voce tare, foarte succint și convingător - i se părea lui -, despre dorința sa de a strivi oamenii sub călcâi. A consumat trei sandvișuri, devorându-le ca și cum n-ar fi fost mai voluminoase decât niște drajeuri de ciocolată. Pe urmă Rosalind a Început să-i răsară din nou În minte și și-a surprins buzele formând, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
aceasta constituia teza majorității nopților sale de nesomn și simțea că noaptea care venea avea să fie una dintre acelea. Mintea Începuse deja să-i țese variațiuni ale acestui principiu. Patimă nesătulă, gelozie violentă, dorința de a poseda, de a strivi - doar atâta mai rămăsese din marea lui dragoste pentru Rosalind, doar atâta Îi mai rămânea ca plată pentru tinerețea pierdută - calomel amar sub glazura dulce, subțire, a exaltării amoroase. În camera de hotel s-a dezbrăcat și, Învelindu-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dar ar fi rămas practic fără jumătatea de jos a trupului ei, fără picioarele care ieșeau în Babilon în fiecare zi să-i aducă lapte și miere. Contesa nu mai ieșise din Palat de ani întregi, de când văzuse un cățel strivit de roțile unui tramvai. Faptul că bietul animal îi purta numele i se păruse un semn divin - pe vremea aceea Maica Tereza încă mai trăia și semnul nu putea fi de la ea. Mai mult, imaginea stăpânului câinelui, cu burta dezgolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]