2,123 matches
-
divin Atunci cînd din zặpadặ confecționau inele Urlau de fericire și disperați beau vin Și iatặ cặ poemul își trage peste pîntec Un voal plin de sfiala fecioarelor perene Īn care nu pặtrunde nici izma unui cîntec Cînd ele dorm suave și goale între perne. POEM BAROC DOI Am reușit, în fine, sặ construim, o, zei, Un cerc perfect cu laturi că pặtratul Și-o sặ vặ dặm o fațặ de zar cu cifră trei Sặ ne iertați definitiv pặcatul Priviți
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-06-07 | | Buchet de Lumini Ca într-un buchet de lumini violet-alb-rogvaive, s-au așezat Îngerii Domnului pe-o lespede deasupra mea, să se odihnească, de atâta zbor înalt și veghetor Ca într-un buchet de Lumini suave, sacre,calde și înaripate, Îngerii Domnului s-au bucurat căci gândul meu plutea, era aproape alb imaculat, la Tine Doamne el zbura, Te căuta, și se înălța Ca într-o clipă sacră să se așeze la umbra Luminii Tale Doamne
BUCHET DE LUMINI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346209_a_347538]
-
relatează vizita făcută de Nicolae Băciuț la Rohia, pe urmele monahului iubit, unde stă de vorbă cu părintele Paisie, un continuator al operei spirituale a lui Nicolae Steinhardt. Scrierea aceasta e încărcată de nostalgie și de afecțiune, de o poezie suavă și tandră: „Am plecat spre Rohia în penultima zi a lui octombrie. Din păcate, după ... optsprezece ani. Mi-am dorit mult să ajung la Rohia. Mai ales atunci când Monahul Nicolae se afla acolo, trebăluind în Biblioteca Mănăstirii dar și trăindu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
MAREA Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascult tăcută... marea, vis albastru Ce-și susură povestea cu vocea-i gravă Cuvinte despre îndrăgostitul astru, Cu a sa raza, surâzătoare și suavă. Un țărm scăldat de un regret amar Ce naște amăgirea-n gândul nopții, Pune nestăpânitelor doruri, hotar Smulgând iubirea din colții morții. Tu ești aici, în culorile unui tainic apus Mă dezbraci încet, de himerele dragostei, Aducând ciob de stele
ASCULT TĂCUTĂ...MAREA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356246_a_357575]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > VIS Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului VIS e așteptarea clipei te vei ivi în zori de zi suavă,pură,diafană din spuma mării sau dintr-un vis străvechi rătăcitor pe aici te-am întâlnit pe un tărâm de dor iubire porți cu tine lumină lină foc de puritate în ochii tăi ce ard adânc mă cuprind,mă strâng
VIS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368859_a_370188]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LĂCRĂMIOARE Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Suave flori, iubite lăcrămioare, Podoabe-alese ale primăverii, Ivite-n umbra unui codru-adânc, În leagănul tăcerii. Înlăcrimate-n pur argint, Eu văd în voi lumina radioasă Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
mâini și de picioare, Dar, gura ta, încă, voce mai are, Hai, spune, vorbește, zi ceva, Atât timp cât te iubesc, spune ceva. Au trecut zile, săptămâni sau luni, Oare, vrei să treacă chiar ani buni, Ca să-ți pot auzi vocea ta suavă, pe care o prețuiesc și-mi este dragă. Te doresc și aș vrea să vin la tine, Că mai am multe lucruri de a spune, Despre ce și cine noi am fost, Și dacă totul a avut vreun rost. Sunt
O, TU, STATUIE ALBĂ DE CARRARA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368979_a_370308]
-
de Carrara, Pe când habar n-aveam de Niagara. În astă viață, în care noi suntem, Legați în lanțuri, total, ne zbatem, Să aflăm despre lumea-n care trăim, Și să putem comunica, deci să vorbim. Hai, tu, statuie albă și suavă, de Carrara, Să încercăm să uităm total de Niagara, Să rupem grelele lanțuri ce ne apasă, Cu aduceri-aminte de a noastră casă. Referință Bibliografică: O, tu, statuie albă de Carrara / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1904, Anul
O, TU, STATUIE ALBĂ DE CARRARA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368979_a_370308]
-
diplomelor date de diplomați, ca de aia sunt diplomați, să dea diplome... iar se apropie de microfon doamna Livia Iancu! De data asta împreună cu cu domnul soț! Acesta foarte grav, începe să cânte „Marșul lui Iancu”. Doamna, cu o voce suava, cântă vocea a doua. Îmi pun întrebarea, dacă l-ar fi chemat Stratulat, ce marș ar fi cântat? Oricum, duo Iancu ne-au încântat urechile! Au urmat la microfon și alte persoane cu aptitudini vocale! Ce mai! Un adevărat spectacol
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
-i uimirea./ Mă întreabă pe un ton caraghios/„De ce dracu stai în picoare? Hai stai jos!”/ Îmi povestea despre pom, despre spiritualitate./„ Ascultă, copile, nu e vorba nici de zi și nici de noapte”./ Am rămas ușor impresionat de muzicalitate./ Suav lingvistic al purității create/ Îmi povestea despre frunza, săraca, veștejita./ Da, este înțeles, era el.../Era Nichita...” Activitatea s-a desfășurat într-o atmosferă care a îmbinat spiritul aniversar, cu cel de cenaclu și cu cel didactic. Casa de Cultură
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
abordare, versul rimat și ritmat fiind dedublat de o muzicalitate aparte. Privită din exterior, lumea construită de poetă este cea a unui suflet tânjind după iubire, a unui suflet care dăruiește iubire, așteptând în schimb răspuns la scrisori netimbrate. Sunetul suav al muzicii versurilor sale, acutul simț al așternerii în catren, sinceritatea cu care scrie, strălucirea cadrelor-scenariu, culorile de pastel ce (re)creează decorul, toate acestea recomandă poezia Elenei ca pe un real motiv de încântare în seri de melancolie. Ne
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
frunte ai Vrancei mioritice. Nu pentru că știe să strige, ci pentru că știe să înfrunte cu celeritate vremurile, să demoleze miturile despre încarcerările și fixismele ideatice ale poeziei moderne, să păstreze o tăcere creatoare demnă de admirație. Umilirea lacrimii - cu un suav parfum italiano-dantesc, este un titlu ce exprimă multe, un îndemn la neuitare, la ridicare din negurile răului generalizat, întru propășirea și perpetuarea umanității, trimisă lent, dar sigur, la pieire. (Referință critică Gheorghe A. STROIA) ***13. MARIANA ADĂSCĂLIȚEI (Dorohoi, Botoșani) - CĂLĂTORIND
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
zi în grădina Păsări de aur străluceau în lumina Te-am luat de mînă și am zburat Spre cerul acela îndepărtat Grațioasa pășeai prin iarbă albastră În sufletul tău priveam că printr-o fereastră Mă tulburau ochii tăi mari și suavi În care cad bărbații și-ți devin sclavi Apoi ne-am întîlnit în livadă cu pere Și ți-am gustat sînii, i-am lins de miere Mai încolo m-am pierdut pe o alee Printre chiparoși și azalee Mirosea frumos
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar cu parfumuri suave încă mă îmbăt Așa trec anotimpurile peste noi Scîrțiind din senile prin sufletele noastre Ne mai rămîn amintirile și visurile Și stelele cerurilor la infinit albastre... Ioan LILA VOLUM POEME 4 JEUNE VIERGE miercuri, 20 iulie 2011 France Motto: „Jeune
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar cu parfumuri suave încă mă îmbăt Așa trec anotimpurile peste noi Scîrțiind din senile prin sufletele noastre Ne mai rămîn amintirile și visurile Și stelele cerurilor la infinit albastre... Am avut cîteva iubite în viață În viața mea nu mai este nici una Mă
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
es juste obtus, pourtant, l'humanite se precipite au bus! & A VENIT IARNĂ mardi 3 novembre 2009 A venit iarnă și peste mine M-a nins, m-a acoperit cu omăt Parcă m-a nins cu albine Dar cu parfumuri suave încă mă îmbăt Așa trec anotimpurile peste noi Scîrțiind din senile prin sufletele noastre Ne mai rămîn amintirile și visurile Și stelele cerurilor la infinit albastre... Am avut cîteva iubite în viață În viața mea nu mai este nici una Mă
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
invitându-l parcă să urce. Se vedeau limpede în preajma ai puzderie de fluturi albi, jucăuși, și petale de trandafir plutind ușor, fără să cadă la pământ. La capătul de sus al scării lumina parcă se amplificase, chiar și o muzică suavă se putea auzi, în ritmul ei lent fluturii și petalele de trandafir unduind în văzduh. Ah, observase prozaic Andrei Azuga, nu doar lumina am lăsat-o aprinsă, ci și radioul, și se repezise pe scară în sus, sărind sprinten peste
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
al ierbii, rodind sublime-aghesme Sub cerul ce-și revarsă o mare de-albăstrime Peste pământul reavăn... Scâncește greierașul La umbra-ngălbenită de păpădii - regine În verde-ostrov c-o rază valsează fluturașul, Luând în custodie și-o tufă de verbine. De catifea, suavă, tresare panseluța Narcisele din juru-i bârfesc o lăcrimioară Sub streașina bătrână a prins a plânge vița O albinuță-n grabă și-a rupt o aripioară Trecând ca o furtună prin flori de liliac, Ce-și răspândesc parfumul prin curtea primenită
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Acasă > Strofe > Amintire > DIMINEȚI, ROABELE SUFLETULUI MEU Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului Am pus în palmă toate diminețile noastre, Fecioare înfiorate și delicate, Dansând suav Pe portativul fragil al memoriei infidele, Hotărâtă să te abandoneze Tocmai când ai mai multă nevoie de ea. Ți-am spus că nu-mi plac fotografiile, Copii ieftine și mute, Schingiuite în rame și albume, Peste care se așează nestingherit
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
a trecut Că un vagabond năuc, Certat cu tinerețea și iubirea. Am facut din palmă o cupă delicată, Ca diminețile, Zăpăcite de emoție, Să nu se sperie și să fugă. Au venit grăbite, pe rând, Hotărâte să se alăture: zâmbetele suave, privirile îndrăgostite și gândurile tainice. S-au mai strecurat pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de răsărit și apus, Si, brusc, Am închis palmă. Zbang
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
marea, voi veni la tine, azi, pe-un val, să-ți alung tristețea. De nu poți veni tu, voi veni eu pe nisipul auriu, plaja mă va însoți. Timpul gol ne-a păstrat iubirea, inimile noastre încă șoptesc aceleași vorbe suave. Să facem aceste simțiri să fie mai intense, să crească iubirea noastră, să ne îmbrăcăm cu marea, s-atingem orizontul, acolo ne vom uni cu cerul și stelele ne vor fi ploaia nemuritoare a iubirii noastre. Azi ne vom vedea
FÂNTÂNA DORINŢELOR de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369877_a_371206]
-
cu altele, prin care Fuego apără o iubire gata să se piardă și urcă la culmea ei o tradiție restabilită. La răscrucea anilor, niciun melos nu e mai alipit de suflet decât colinda și nicio colindă nu e așa de suavă ca aceea glăsuită de Fuego. Ea readună în odaia casei părintești, primenite de regăsire și-mbrățișare, de lacrima și sărutarea mamei, și strânsul în brațele tatei, de cănile cu vin și prieteni, de busuioc și candelă sub icoană fumurie, de
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O muză cu chip de femeie Privesc cu ochii amintirii spre o codană dragă mie, Cu ochii triști, de peruzea, suavă ca o iasomie Ce se înalță, prin puterea-i, în ciuda gerului din iarnă Și-n ciuda fulgerelor verii și a furtunii ce-o răstoarnă. De jună a intrat în jug și a cercat cu-n deget valul Neintuind cum că
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
loc un bal luxos. Familiile de vază, veneau cu fiicele, să le găsească aici alesul, să le căsătorească. Nicolae intră și privi mulțimea elegantă, în agitație continuă. Deodată, într-un colț, zări o tânără blondă, cu ochii albaștrii-verzui, mignonă și suavă. Era ca un înger printre celelalte persoane din jurul său. Discuta cu o femeie tânără, mai înaltă și brunetă, la fel de frumoasă și cu aceeași ochi fascinanți. Se îndreptă spre ele și o invită pe blonduță la vals. - Îmi acordați acest vals
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
spre ringul de dans pe tânăra fermecătoare. Cum vă numiți domnișoară? Eu sunt Nicolae, absolvent de filozofie și fiu de preot. Acum sunt în armată. Dar în viitor voi fi profesor, ceea ce mi-am dorit dintotdeauna. - Elisa, spuse cu glas suav fata. - Și tânăra de lângă dumneavoastră? întrebă Nicolae curios. De ce a reacționat așa? - Este Helga, sora mai mare. Este foarte frumoasă și mândră, toți bărbații îi fac curte. Se așteaptă ca oricine să o placă! răspunse Elisa. - Dar dumneavoastră sunteți mult
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]