11,661 matches
-
sociale ale vieții istorice; individul participă, tot așa ca la limbă și credință, și la moravurile și la comportările morale ale Întregului social. Bineînțeles - subliniază Paulsen - moralitatea ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare; dar această moralitate subiectivă nu poate fi explicată fără referirea la moralitatea obiectivă, care se Înfățișează În obiceiuri și În drept, În cerințele și judecățile morale, În vederile și idealurile Întregului: ethosul popular devenit istoricește este izvorul din care curge Întreaga moralitate subiectivă”. Filosoful
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
moralitate subiectivă nu poate fi explicată fără referirea la moralitatea obiectivă, care se Înfățișează În obiceiuri și În drept, În cerințele și judecățile morale, În vederile și idealurile Întregului: ethosul popular devenit istoricește este izvorul din care curge Întreaga moralitate subiectivă”. Filosoful analizează analogiile și deosebirile dintre obicei și instinct - la om și la animale - , acelea dintre viața individuală și viața socială (de ex. viața sexuală, formele Împrietenirii, formele gospodăririi, drepturile femeii etc.). Conținutul a ceea ce obiceiul și dreptul prescriu individului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modestie și stăpânire de sine, față de exces, desfrâu și dezmăț - care Înjosesc, distrug viața individuală, influențează nefast viața altora și provoacă degenerarea urmașilor. În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de a gândi sau a caracterului) moralei succesului! Luând În seamă cele două coordonate - subiectivă și obiectivă - prezente În orice morală și orice sistem de legi juridice, filosoful dezvăluie impecabil relația dintre bine și satisfacție, dintre rău și suferință urmărindu-le istoric și logic: În iudaism și În creștinism, În filosofia greacă și filosofia modernă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
generală, ca fiind centrul sau sediul tuturor ideilor), ci că realitatea este, dimpotrivă, un produs sau o reprezentare a acestui Eu, iar că legile realității nu sunt decât niște legi ale spiritului. Tocmai acest lucru l-am putea numi „orientarea subiectivă” a conștiinței. Dualismul acesta constituie o lege imanentă și ireductibilă a ființei noastre care poate Într-un mod arbitrar, În virtutea structurii sale originare, să se orienteze Înspre una sau cealaltă dintre cele două direcții. Aceste două principii antitetice fundamentale sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și cu acțiunile noastre pe care le putem raporta În orice ordine sau succesiune, fiecare din maniere fiind la fel de legitimă ca și cealaltă - fie unei realități obiective (luate ca fenomene naturale, supuse, ca atare, legilor naturii exterioare), fie ființei noastre subiective, ale cărei emanații sunt, de fapt, acțiunile noastre. Această esență subiectivă a ființei noastre este, În noi, certitudinea supremă care se impune ca o referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ordine sau succesiune, fiecare din maniere fiind la fel de legitimă ca și cealaltă - fie unei realități obiective (luate ca fenomene naturale, supuse, ca atare, legilor naturii exterioare), fie ființei noastre subiective, ale cărei emanații sunt, de fapt, acțiunile noastre. Această esență subiectivă a ființei noastre este, În noi, certitudinea supremă care se impune ca o referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv, să participăm la o altă lume, distinctă de aceea a naturii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
referință imediată și ineluctabilă tuturor activităților noastre teoretice sau practice și ne face, În mod efectiv, să participăm la o altă lume, distinctă de aceea a naturii obiective. Atunci când vorbim despre natura „noastră”, noi Înțelegem propriu-zis un principiu de esență subiectivă care depășește natura În sensul fizic și care o Înglobează Într-un anume sens - sub rezerva continuă a acestei posibile Încrucișări a punctelor de vedere. Conștiința naturii noastre subiective, În sensul transcendental, se aliază În mod obligatoriu și se identifică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorbim despre natura „noastră”, noi Înțelegem propriu-zis un principiu de esență subiectivă care depășește natura În sensul fizic și care o Înglobează Într-un anume sens - sub rezerva continuă a acestei posibile Încrucișări a punctelor de vedere. Conștiința naturii noastre subiective, În sensul transcendental, se aliază În mod obligatoriu și se identifică chiar cu conștiința libertății și responsabilității noastre. Fiecare din faptele noastre Își are sursa În noi Înșine și poartă din acel moment marca unei libertăți absolute, ba chiar considerată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
unei reguli universale de conduită, privită ca un principiu de valoare absolută, independent de orice experiență și avându-și propriul adevăr deontologic. Dacă pentru a determina regula sau principiul absolut al conduitei se iau În considerare elementele componente ale ființei subiective, s-ar putea afirma de la bun Început, Într-un sens foarte larg, că această ființă, adică omul luat În generalitatea lui, trebuie să trăiască „conform cu natura” (οµολογονµενοζ τη φύσει ξην), după formula stoicilor, Însă, atunci nu ne-am apropia decât
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și pe care le marchează cu amprenta sa. Însă acel principiu absolut implică depășirea tuturor motivelor de natură empirică prin care ființa subiectivă poate părea subordonată unei lumi a experienței, ca o parte determinată a acesteia. Valoarea absolută a naturii subiective (sau a personalității) se afirmă În conștiința acestui caracter transcendent, ceea ce face ca subiectul să aparțină unei alte lumi, o lume a ideilor În care eul Își găsește natura și regnul veritabile. Universul natural ni se Înfățișează din acest punct
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai mult legea imanentă a propriei sale ființe, ipse se fugiet, cuvântul admirabil al lui Cicero (De Republica, III, 17, C22). Aceasta ne determină să spunem din nou că antiteza (care nu există decât În lumea empirică) Între diversele personalități subiective trebuie să fie depășită: regula acțiunii trebuie să fie universală, adică aplicabilă la toți subiecții, pentru a fi adecvată la esența subiectivității și pentru a avea, prin urmare, o valoare etică. Iată ce constituie, de fapt, eternul adevăr al regulii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un mare număr de alte norme, la fel de reciproce, norme care cuprind diversele reguli și obligații ale fiecărei persoane și care Îi privesc toate aspectele de activitate. Astfel ia naștere sistemul de Etică intersubiectivă care stă pe aceeași bază a Eticii subiective de care vorbeam mai sus și care are aceeași valoare cu ea, deoarece, repetăm, principiul este același În ambele cazuri. Cele două sisteme se interpenetrează reciproc, atât practic cât și logic, iar ele constituie, În fapt, un singur și același
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau sociale. Acceptând perspectiva kantiană asumată profund de un Giorgio del Vecchio și, la noi, de un Mircea Djuvara, putem susține că numai posedând o valoare absolută, poate fi dedusă dintr-o analiză transcendentală, și nu doar empirică, a ființei subiective. Desigur, se pot adopta și aplica, totodată, În ambele forme relevate, În locul acestui principiu, alte principii având un conținut diferit. Se poate ca, adoptând orice criteriu de acțiune și ridicându-l la rangul de „valoare supremă”, să fie fondate sisteme
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aparține În chip special Dreptului. Totodată, nu are nevoie de organe speciale pentru enunțarea și aplicarea normelor sale și astfel de organe nu ar putea, propriu vorbind, să existe decât, probabil, Într-o formă vagă și atenuată, datorită tocmai caracterului subiectiv al acestor norme, care sunt chemate să acționeze direct „din interior” asupra conștiinței fiecărui subiect Este cu totul altceva când se trece de la morală la drept. Normele dreptului fiind de natură intersubiectivă, voință care le stabilește și le conferă o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
reamintit - realizarea dreptății, a acestei legi supreme pe care nici un arbitru nu ar putea s-o abolească dar care viețuiește și locuiește În toate conștiințele și impune fiecăruia respect al demnității sacre și al naturii umane. 2. Dimensiunea axiologică a subiectiv obiectivului. Normativitate și normă juridică Reflecția care Își dobândește cunoașterea sistematică În etică pleacă, după cum se tot afirmă, de la a vrea (Wollen) și de la a trebui (Sollen). Vrerea este năzuința către un scop, prin atingerea căruia este satisfăcută voința. Fiind
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În concepția platonico-aristotelică se pune supremul-bine Într-o formă oarecum obiectivă a ființei umane și Într-o activitate determinată de ea a capacităților sau a virtuților, În concepția sau, mai bine, În etica hedonistă se observă o tentă mai sentimentală, subiectivă - de plăcere sau de satisfacție. Forma ființei și activitatea vieții apar, aici, ca scop: virtutea, activitatea Își găsesc importanță ca mijloace pentru realizarea scopului - a căuta obținerea plăcerii pentru ea Însăși. Față de aceste concepții, opoziția a fost manifestă Încă de la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o sumă de reflecții condiționate subiectiv ale fîlosofiilor dreptului natural și, În nici un caz, de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de acest fapt s-a ajuns la concepția că, În cazul lucrurilor istorice, acționează pretutindeni ceva imanent ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de acest fapt s-a ajuns la concepția că, În cazul lucrurilor istorice, acționează pretutindeni ceva imanent ca un fel de „rațiune obiectivă”, ca principiu formator. Rațiunea aceasta care nu-și are originea În gândirea subiectivă a individului, ci o precede și o face posibilă, care are În vedere și crearea limbii, care are În instincte o manifestare mai primitivă, a creat și În drept, În ordinea de stat și În cea socială, o serie de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
individului ca atare sau ale rațiunii sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot așa cum participă la credință, la limbă, individul participă și la moravurile, la comportamentul moral al Întregului social. Moralitatea, ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare, Însă această moralitate subiectivă (care Își are sursele În etosul popular „devenit istoricește”) nu poate fi explicată fără a face referire la moralitatea obiectivă - manifestă În obiceiuri, În drept, În judecățile morale, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
generale imanente a structurilor sociale ale vieții istorice. Tot așa cum participă la credință, la limbă, individul participă și la moravurile, la comportamentul moral al Întregului social. Moralitatea, ca determinare subiectivă a voinței aparține vieții individuale ca atare, Însă această moralitate subiectivă (care Își are sursele În etosul popular „devenit istoricește”) nu poate fi explicată fără a face referire la moralitatea obiectivă - manifestă În obiceiuri, În drept, În judecățile morale, În idealurile și vederile Întregului. Perspectiva istoric-teleologică de la care plecăm permite o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
perfecționate În cursul vieții genului și puse nemijlocit În individ prin ereditate” odată cu Înzestrarea lui psihofizică naturală și care „stimulează Îndeplinirea unor acțiuni În vederea menținerii vieții genului și a individului, fără ca să aibă loc o anticipare a succesului În gândirea subiectivă și, de asemenea, fără cunoașterea generalității determinării voinței potrivit speciei” (Friedrich Paulsen). Obiceiul uman se deosebește de instinctele animalice - care, totuși, nu lipsesc din viața umană nici ele -, deoarece omul știe că acesta (obiceiul) reprezintă determinarea generală a voinței În cadrul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tocmai În propovăduirea unei „noi dreptăți” și În anunțarea sfârșitului valabilității celei dominante În prezent. Însă curajul și puterea de a realiza o atât de uriașă Întreprindere Își are originea În certitudinea de a acționa nu În numele unui eu mic, subiectiv, Întâmplător, ci În numele și din Însărcinarea unei puteri mai mari, de a vesti dreptatea lui Dumnezeu contra dreptății și reglementării omului. Predica de pe Munte este exemplul cel mai Înalt al unei asemenea transformări a cerințelor morale, fundamentată pe ideea unei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voce din lumea de dincolo În lumea vieții empirico-istorice. Adversarii concepției teleologice combat adesea foarte amănunțit lucruri pe care nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria ca fiind necondiționată, nu ca o cerință condiționată de un scop; și mai este așa pentru că valoarea morală a persoanei constă În modul de a gândi, adică În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
valabilitatea obiectivă a acestor reglementări și norme se fundează tocmai pe faptul că ele acționează ca menținătoare ale vieții sau, mai bine-zis, fac posibilă viața umană, istorică, spirituală În general. „Caracterul sacru” al Dreptului și al Obiceiului, care În trăirea subiectivă apare ca fiind absolut și lipsit de motivare, se Înfățișează, fără Îndoială, În considerarea obiectivă, ca fiind condiționat și motivat. Aceste idei pot fi exprimate și prin formula: virtuțile sunt bune sau valoroase, pentru că acționează În sensul conservării și potențării
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]