5,777 matches
-
pentru ansamblul celor 553 de sisteme. Tabelul 3.3 Analiza foarte atentă a datelor obținute pentru Gu și a permis elaborarea ecuației de regresie logaritmice, cu o determinație de 98,1%. Abaterea standard estimată 0,02449 Din cele 553 de subsisteme de companii, în 478, adică 86,4%, ponderea numărului de companii cu cota de piață superioară mediei este mai mică de 20%. Gradul de uniformitate (Gu) și ponderea companiilor cu cota de piață superioară mediei () permit determinarea ponderii cumulate a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
scalele binară, hexenară, endecadenară. În lucrare am ales scala hexenară, transformând-o în scală de interval în cinci trepte pentru toate aplicațiile (vezi tabelul 3.5). Un alt argument important îl constituie faptul că, în medie, în cele 553 de subsisteme analizate, valoarea indicelui Hefindahl sau a energiei informaționale în interpretarea sa structurală este acoperită de companiile care, în ordine descrescătoare, cumulează 80% din cifra de afaceri, în proporție de 98,35%. Pe cale de consecință, informațiile de natură structurală, ratele profitabilității
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
și întreprinderi mici în calitate de furnizori a căror existență este determinată în mod direct de „starea de sănătate economică” a companiei-nod beneficiare. În tabelul 3.6 este prezentată sinteza valorilor medii ale ponderii companiilornoduri ( 8080 N n ) pentru cele 553 de subsisteme structurate pe piețe clasificate. Ca și în cazul mărimilor Gu și , odată cu creșterea coeficienților de variație, valorile 80 au tendința să scadă. Media ponderii numărului de companii-noduri 80 este cuprinsă, cu o probabilitate de 0,95, între. Pe de altă
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
dinamica celor două sisteme, se poate observa că relațiile internaționale se caracterizează printr-o evoluție continuă, în timp ce dreptul internațional are o evoluție "discretă", discontinuă. Dezvoltarea sa se materializează prin coexistența unor zone cu mișcare rapidă de codificare în unele din subsistemele sale, privilegiate în anumite perioade (dreptul diplomatic, dreptul consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul cu domeniul dezarmării, în deceniul opt și începutul deceniului nouă). În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme ce reglementează situația drepturilor omului în perioada de conflict armat. Alți autori sunt de părere că drepturile omului sunt la baza dreptului umanitar, chiar dacă îi recunosc acestuia din urma primatul istoric. Adepții tezei "autonomiste" consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiile specifice, ele determinând limitele în care pot să apară principiile specifice. Principiile fundamentale reprezintă principii cu valabilitate pentru întregul sistem al dreptului internațional, în timp ce principiile specifice cu un grad mai mare sau mai mic de generalitate sunt principii de subsistem, adică de ramură. Inițial, principiul respectării drepturilor omului a apărut ca o componentă a principiului cooperării dintre state principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. El s-a afirmat apoi ca principiu specific (de ramură), în prezent, pe fundalul prăbușirii comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muncă, bazată prioritar pe proiecte, multe dintre ele fiind finanțate de Comunitatea Europeană. Un rol important în cadrul sinergiei proiectelor îl are accesarea acestora, unde obținerea finanțării, aprobării proiectului (optimizarea sistemului) presupune optimizarea tuturor acțiunilor printr-un efect sinergetic al fiecărui subsistem din această perioadă premergătoare accesării: pregătire, elaborare, evaluare etc. 1.4. Ciclul de viață al proiectelor Abordarea sinergetică a proiectelor presupune nu numai o abordare pe verticală (strategie, programe, proiecte), ci și pe orizontală, în cadrul fiecărei etape de abordare a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
eliminatorie, bazată pe un sistem dihotomic de verificare cu „DA” sau „NU”, și numai cererile de finanțare (aplicațiile) care primesc „DA” la toate rubricile se califică pentru următoarele etape. Eligibilitatea proiectelor trebuie privită ca un sistem format din mai multe subsisteme, cu referire la eligibilitatea proiectului, solicitanților, cheltuielilor etc., toate având drept scop asigurarea condițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în proiect, respectiv în programul operațional căruia i se subordonează proiectul respectiv. 3.4. Selecția, comunicarea rezultatelor și auditul proiectelor Pe
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
analizează sursele de finanțare folosite, metodele de conducere și organizare a lucrărilor de construcții, se fac aprecieri asupra lor și se formulează propuneri pentru viitor. h) Managementul societății În cadrul acestui capitol este studiat sistemul de management din cadrul societății comerciale, pe subsisteme de management (informațional, decizional, organizatoric și metodologic), sub aspectul punctelor „slabe” și a punctelor „forte”, în scopul diminuării/eliminării primelor și potențării celor din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
informațional, decizional, organizatoric și metodologic), sub aspectul punctelor „slabe” și a punctelor „forte”, în scopul diminuării/eliminării primelor și potențării celor din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de cercetare-proiectare Se
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
slabe” și a punctelor „forte”, în scopul diminuării/eliminării primelor și potențării celor din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de cercetare-proiectare Se analizează activitatea pe care a desfășurat-o departamentul
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
din urmă. În acest sens putem exemplifica unele puncte „slabe” (deficiențe) ale sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de cercetare-proiectare Se analizează activitatea pe care a desfășurat-o departamentul de cercetare-proiectare, sub aspectul numărului de produse și al tehnologiilor realizate din activitatea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sistemului de management: distorsiunea și filtrajul informației (subsistemul informațional), nerespectarea principiilor de raționalitate a deciziilor (subsistemul decizional), liderul informal al societății exercită o influență negativă asupra conducerii formale (subsistemul organizatoric), instrumentar de tehnici și metode manageriale inadecvat și insuficient folosit (subsistemul metodologic). i) Activitatea proprie de cercetare-proiectare Se analizează activitatea pe care a desfășurat-o departamentul de cercetare-proiectare, sub aspectul numărului de produse și al tehnologiilor realizate din activitatea de cercetare, modului în care au fost asimilate în producție numărul de
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
experiență și bun simț a devenit imposibilă. Este cunoscut că într-o economie de piață luarea deciziei depinde de scopul urmărit, scop care poate fi cuantificat prin intermediul criteriului de eficiență economică, criteriului de optim, numit și optim parțial la nivelul subsistemului sau optim total la nivelul sistemului. Modelarea matematică nu constituie numai o reprezentare a teoriei, dar oferă și posibilități de cunoaștere, prin multitudinea de variante luate în calcul, care pot fi mai mult sau mai puțin esențiale. Metoda matematică ce
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
și de executare a legii. 4.3.1.5. Sistemul administrației publice românești Administrația publică, din punct de vedere material, se realizează printr-o multitudine de forme organizatorice, care alcătuiesc sistemul adminis trației publice. Acest angrenaj este la rândul său subsistem al sistemului organizării sociale a societății globale. Având rolul de realizare a valorilor politice, prin care se exprimă interesele generale ale societății, administrația publică, privită ca activitate, este legată de puterea în stat. Sistemul administrației publice este legat, organizatoric și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
generală a administrației publice este încredințată guvernului, care alături de Președintele României alcătuiesc autoritățile puterii executive. Alături de funcția de guvernare, puterea executivă exercită și funcția de administrare. Componentele sistemului administrației publice se pot grupa, după raportul acestora față de stat, în două subsisteme: - subsistemul administrației publice statale; - subsistemul administrației publice locale autonome. A. Subsistemul administrației publice statale se organizează, în raport cu teritoriul, pe două paliere: a) palierul central; b) palierul teritorial. a) La palierul central pot fi identificate următoarele componente ale sistemului administrației publice
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a administrației publice este încredințată guvernului, care alături de Președintele României alcătuiesc autoritățile puterii executive. Alături de funcția de guvernare, puterea executivă exercită și funcția de administrare. Componentele sistemului administrației publice se pot grupa, după raportul acestora față de stat, în două subsisteme: - subsistemul administrației publice statale; - subsistemul administrației publice locale autonome. A. Subsistemul administrației publice statale se organizează, în raport cu teritoriul, pe două paliere: a) palierul central; b) palierul teritorial. a) La palierul central pot fi identificate următoarele componente ale sistemului administrației publice: - administrația
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
încredințată guvernului, care alături de Președintele României alcătuiesc autoritățile puterii executive. Alături de funcția de guvernare, puterea executivă exercită și funcția de administrare. Componentele sistemului administrației publice se pot grupa, după raportul acestora față de stat, în două subsisteme: - subsistemul administrației publice statale; - subsistemul administrației publice locale autonome. A. Subsistemul administrației publice statale se organizează, în raport cu teritoriul, pe două paliere: a) palierul central; b) palierul teritorial. a) La palierul central pot fi identificate următoarele componente ale sistemului administrației publice: - administrația prezidențială (Președintele României - ca
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
alcătuiesc autoritățile puterii executive. Alături de funcția de guvernare, puterea executivă exercită și funcția de administrare. Componentele sistemului administrației publice se pot grupa, după raportul acestora față de stat, în două subsisteme: - subsistemul administrației publice statale; - subsistemul administrației publice locale autonome. A. Subsistemul administrației publice statale se organizează, în raport cu teritoriul, pe două paliere: a) palierul central; b) palierul teritorial. a) La palierul central pot fi identificate următoarele componente ale sistemului administrației publice: - administrația prezidențială (Președintele României - ca șef al executivului și instituția Președinției
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
funcționând împreună cu instituția prefectului, aceasta din urmă fiind o instituție cu personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu; - serviciile ministeriale exterioare, deconcentrate în județe, aflate în raporturi de subordonare față de ministerele care le-au constituit și sub coordonarea prefectului județului. B. Subsistemul administrației publice locale este alcătuit din autorități ale colectivităților locale, deliberative și executive: Așa cum precizam la începutul acestei cărți, sistemul actual al administrației publice din România și instituțiile sale caracteristice, autonomia și descentralizarea, nu sunt o noutate în sistemul constituțional
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
se realizează prin regimurile diferite care se aplică fiecăreia dintre componente. Primei, constituind ansamblul serviciilor statului, i se aplică un regim deconcentrat, iar celei de a doua, reprezentată de autorități alese de colectivitățile locale, un regim descentralizat, autonom. Cele două subsisteme ale administrației publice nu sunt izolate, ci, dimpotrivă, activitatea lor se interferează, fiind chiar într-o relație de interdependență. Art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată, arată că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sistemelor industriale (deceniul al IV-lea al secolului al XX-lea), prin aplicarea unor metode specifice cercetărilor operaționale. Bernard Roy a arătat că aplicarea unor astfel de algoritmi de optimizare a funcționării sistemelor industriale nu rezolvă decât parțial problemele unor subsisteme aflate într-o continuă și complexă interconexiune, inclusiv cu mediul lor. O a doua etapă în dezvoltarea ADSE este legată de creșterea performanțelor de natură software și hardware a sistemelor de calcul, deși simpla prezență a acestora nu garantează o
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
pot fi considerate sisteme și, în mod firesc, pot fi abordate pe baza metodelor și tehnicilor fundamentate de TGS. Conceptul de sistem are un caracter relativ, el putând fi descompus într-un număr mai mic sau mai mare de elemente, subsisteme, care sunt în fapt sisteme în accepția dată de TGS. Astfel, de exemplu, o întreprindere poate fi privită ca un sistem economic ale cărui secții reprezintă subsisteme, iar, la rândul lor, atelierele sau chiar punctele de lucru sunt subsisteme ale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
putând fi descompus într-un număr mai mic sau mai mare de elemente, subsisteme, care sunt în fapt sisteme în accepția dată de TGS. Astfel, de exemplu, o întreprindere poate fi privită ca un sistem economic ale cărui secții reprezintă subsisteme, iar, la rândul lor, atelierele sau chiar punctele de lucru sunt subsisteme ale secțiilor. Dar și întreprinderea, în ansamblul ei, poate fi privită ca un subsistem în raport cu macrosistemul industriei căreia îi aparține, sau cu sistemul economiei naționale. Descompunerea sistemului în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
elemente, subsisteme, care sunt în fapt sisteme în accepția dată de TGS. Astfel, de exemplu, o întreprindere poate fi privită ca un sistem economic ale cărui secții reprezintă subsisteme, iar, la rândul lor, atelierele sau chiar punctele de lucru sunt subsisteme ale secțiilor. Dar și întreprinderea, în ansamblul ei, poate fi privită ca un subsistem în raport cu macrosistemul industriei căreia îi aparține, sau cu sistemul economiei naționale. Descompunerea sistemului în subsisteme și relevarea legăturilor/conexiunilor între acestea trebuie să aibă la bază
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]