13,255 matches
-
admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
nivel guvernamental. Astfel, sancțiunea nu poate fi una pur politică sau pur juridică, ci are o dublă natură, și anume o natură politico-juridică, întrucât actul strict politic al formării unei noi coaliții, a unei noi majorități parlamentare a generat schimbări substanțiale profunde de drept public, de drept constituțional prin formarea unui nou Guvern care se bazează pe sprijinul politic al noii majorități. ... 56. Prin urmare, noua majoritate parlamentară nu este una constituită conjunctural doar pentru înlăturarea din funcție a președintelui Camerei
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
considerente independente de vinovăția acestuia în exercitarea atribuțiilor, cum ar fi pierderea sprijinului politic al grupului parlamentar care l-a propus. Revocarea membrilor Biroului permanent, inclusiv a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor Parlamentului se sprijină, în sens substanțial, pe dispozițiile art. 64 alin. (2) teza ultimă din Constituție, coroborate cu celelalte norme și principii care, stabilind obligativitatea respectării ordinii normative, instituie și răspunderea juridică pentru încălcarea Constituției și a regulamentelor parlamentare“. De asemenea, Curtea a reținut că „reglementarea
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituției, caracter obiectiv. A patra concluzie care rezultă din decizia Curții Constituționale este, de fapt, o limită pe care instanța constituțională o stabilește cu privire la incidența instituției revocării înainte de expirarea mandatului. Limita vizează neaplicabilitatea criteriului majorității sub aspect substanțial, în sensul că revocarea președintelui Senatului nu se poate realiza ori de câte ori se întrunește „majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri“, respectiv „o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii și recompunerii forțelor politice în Parlament în funcție
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție. Dispozițiile legale care reglementează competența Direcției Naționale Anticorupție sunt cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. Legea nr. 78/2000 și Codul penal reglementează, prin norme de drept material substanțial, infracțiunile care, în raport cu criteriile prevăzute de art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, sunt date în competența Direcției Naționale Anticorupție. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
rândul ei, o terminologie diferită pentru identificarea grupului de infracțiuni în care a fost inclusă infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție. Procesul legislativ permanent de corelare a normelor de drept material substanțial din Codul penal și din Legea nr. 78/2000, pe de o parte, și a acestora cu cele de drept procesual penal, pe de altă parte, precum și unitatea de terminologie folosită în cele trei acte normative exclud ca noțiunea de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
care face trimitere art. 5 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 este cea a infracțiunilor reglementate prin art. 18^1-art. 18^5 din secțiunea a 4^1-a intitulată „Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene“. Analiza corelată a dispozițiilor de drept material substanțial și a celor de drept procesual penal, pe cele trei paliere, Legea nr. 78/2000,Codul penal și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, inclusiv prin trimitere la modificările legislative, impune cu evidență concluzia că Legea nr. 78/2000 reglementează trei mari
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
reglementării art. V din aceasta sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, asupra eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
prevederile Regulamentului delegat al Comisiei (UE) nr. 2.139/2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de screening pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică ca contribuind în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă acea activitate economică nu cauzează niciun prejudiciu semnificativ oricăruia dintre celelalte obiective de mediu, disponibilă la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32021R2139. ... – cheltuieli de consultanță pentru pregătirea și implementarea proiectului în
ORDIN nr. 277 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252565]
-
de regia autonomă în procesul de publicare până la data dispoziției emise în condițiile alin. (2) . Secţiunea a 2-a Republicarea actelor normative în Partea I a Monitorului Oficial al României Articolul 8 Actul normativ modificat și/sau completat în mod substanțial se republică având la bază dispoziția cuprinsă în ultimul act de modificare, respectiv de completare. Articolul 9 (1) Elaborarea formelor republicabile ale actelor normative, precum și trimiterea acestora secretarului general al Camerei Deputaților se efectuează de către emitenți. (2) Republicarea
ORDIN nr. 367 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252495]
-
Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu, disponibilă la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32021R2139. ... – cheltuieli de consultanță pentru pregătirea și implementarea proiectului în limita
ORDIN nr. 305 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252662]
-
o lege, iar regimul și efectele dintr-o altă lege“. În acest context, a statua printr-o nouă hotărâre prealabilă asupra problematicii legii aplicabile unei pluralități de infracțiuni de tipul celei incidente în cauză înseamnă, practic, a relua, în termeni substanțial similari, dezlegarea deja dată problemei de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de o parte, este vorba de un stimulent procesual, deoarece legea condiționează de achitarea sa beneficiul impunității. Norma legală care îl prevede constituie însă o instituție de drept penal substanțial, constituind „lege penală“ și circumscriindu-se principiului prevăzut de art. 5 din Codul penal. În aceste circumstanțe, „adaosul“ la prejudiciu (procentul de 20%) reprezintă o instituție sui-generis, ce poate fi cu dificultate încadrată în una dintre instituțiile tradiționale de acest
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
În schimb, rezultă din formularea normelor supuse interpretării că exercitarea, de către făptuitor, a opțiunii de a plăti un plus de 20% din valoarea prejudiciului în scopul obținerii unui avantaj procesual este condiționată, pe de o parte, de un element substanțial, respectiv săvârșirea uneia dintre infracțiunile limitativ prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, iar, pe de altă parte, de o cerință procedurală, și anume aflarea în curs a unui proces penal orientat spre tragerea la răspundere penală
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
sale și fiind orientată spre obținerea unui beneficiu procesual - adică încetarea procesului penal în condițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală -, opțiunea de plată a sumei echivalente majorării procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție cu o natură juridică suigeneris. Astfel, suma echivalentă majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional nu ar putea fi caracterizată ca o sancțiune penală propriu-zisă, de vreme ce sfera de cuprindere a
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
în cursul unui proces penal, fiind lăsată la latitudinea făptuitorului și având ca scop obținerea beneficiului încetării procedurii prin activarea unei cauze legale de nepedepsire, plata acestei majorări legale produce, în principal, efecte de natură penală, atât sub aspectul dreptului substanțial (conducând la nepedepsirea făptuitorului), cât și al dreptului procesual penal (determinând incidența unei cauze care împiedică exercitarea acțiunii penale și, prin aceasta, conduce la încetarea procesului). Prin urmare, cota procentuală de a cărei plată prealabilă este condiționată incidența cauzei de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
ca o instituție de drept cu o configurație juridică proprie și o natură suigeneris, care îmbină trăsăturile unei sancțiuni cu cele ale unei cauze de impunitate grefate pe căința activă a făptuitorului, generând efecte juridice mixte, atât de drept penal substanțial, cât și procesual penal. Implicând o componentă accentuat sancționatorie, plusul procentual de 20% din baza de calcul ce trebuie achitat pentru a deveni incidentă cauza de nepedepsire prevăzută de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu este generator
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată ulterior revizuirii Constituției în cadrul procedurii speciale aflate sub incidența legii reparatorii), astfel că va intra sub imperiul legii noi, de imediată aplicare, care va guverna integral situația juridică și efectele sale substanțiale. ... 7. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că prin dispozițiile de lege criticate se precizează sancțiunea nulității actelor încheiate cu încălcarea normelor legale imperative pentru persoane care nu ar fi
DECIZIA nr. 818 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251687]
-
pensiei cu folosirea unui stagiu de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la data stabilirii inițiale a pensiei constituie și o încălcare a dreptului de proprietate. În acest sens, arată că stagiul complet de cotizare redus este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia. Astfel, prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. ... 17. Autorii
DECIZIA nr. 785 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251626]
-
cele prin care acțiunea introductivă de instanță este respinsă exclusiv pe considerente de procedură, prin soluționarea excepțiilor dirimante, al căror scop este de a împiedica instanța să intre în cercetarea fondului, tocmai prin faptul că fac inutilă antamarea unor aspecte substanțiale privitoare la dreptul pretins de reclamant (Decizia nr. 250 din 20 aprilie 2021, precitată, paragraful 14). ... 17. În cauza de față, Curtea observă că nu poate fi reținută nici comparația pe care autorii prezentei excepții de neconstituționalitate o fac cu
DECIZIA nr. 822 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251907]
-
prezent, la nivel mondial este general acceptat că, din punct de vedere tehnic, depozitarea geologică la adâncime reprezintă cea mai sigură și durabilă opțiune la sfârșitul procesului de gestionare a combustibilului nuclear uzat. La nivel mondial s-au înregistrat progrese substanțiale în dezvoltarea de soluții pentru depozitarea geologică. POSIVA, organizația finlandeză de gestionare a deșeurilor radioactive, a obținut în anul 2015 autorizația pentru construirea unei instalații de depozitare geologică a combustibilului nuclear uzat. SKB, organizația suedeză de gestionare a deșeurilor radioactive
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
trebuie ca pe perioada de durabilitate: ● să mențină investiția realizată (asigurând mentenanța și serviciile asociate necesare); ● să nu realizeze o modificare asupra calității de proprietar/administrator al infrastructurii, decât în condițiile prevăzute în contractul de finanțare; ● să nu realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale investiției. Aceste elemente constituie clauze de reziliere a contractelor de finanțare. ... ... 4.2. Eligibilitatea cheltuielilor Baza legală pentru stabilirea eligibilității cheltuielilor: ● ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]
-
în perioada de durabilitate să: () mențină investiția realizată (asigurând mentenanța și serviciile asociate necesare); () nu realizeze o modificare asupra calității de proprietar/administrator al clădirii /clădirile componentă/e a/ale proiectului, decât în condițiile prevăzute în contractul de finanțare; () nu realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale investiției. ■ Să respecte, pe durata pregătirii și implementării proiectului, prevederile legislației comunitare și naționale în domeniul, dezvoltării durabile, egalității de șanse, egalității de gen
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]
-
de eficiență energetică, din anexa la Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un coeficient al schimbărilor climatice de 100%. Investițiile realizate au scopul de a reduce consumul de energie, de a crește eficiența energetică, conducând la o îmbunătățire substanțială a performanței energetice a clădirilor în cauză, respectiv creșterea eficienței energetice a sistemelor tehnice, astfel: – reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire de cel puțin 50% față de consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de renovarea
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]
-
30% - 60% pentru proiectele de renovare energetică moderată, respectiv peste 60% pentru proiectele de renovare energetică aprofundată, în comparație cu starea de pre-renovare. ... În cazul în care intervenția se încadrează într-o investiție pentru care nu se preconizează nicio contribuție substanțială la acest obiectiv de mediu, cerințele DNSH care trebuie îndeplinite sunt următoarele: – clădirea nu este utilizată pentru extracția, depozitarea, transportul sau producția de combustibili fosili (pct. 1 din Lista de verificare privind aplicarea DNSH). ... Intervențiile demonstrează o reducere semnificativă a
GHID SPECIFIC din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253237]