1,099 matches
-
ce femeie, mie Îmi place de ea, s-a mai cizelat, are profesor de palavrageală, umblă pe podiumuri cu haine scumpe pe ea, pe unele le roade invidia, cred eu... A făcut fata hocus pocus din trupul apetisant, i-a sucit mințile irinelului și gata, altele n-ar fi făcut la fel? Acu’, dacă intră și-n politică, e realizată... Sandu Șpriț Îl privește pe Gore cu milă. Asta exprimă privirea lui, milă, iar Gicu râde. Sandule, parcă Își dă Gore
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
O viață avem și un gât care trebuie udat corespunzător. Sandu Îl privește pieziș. Bă, sunt al dracului de supărat pe socră-miu, pe onoarea mea. N-am crezut că o să-mi facă el mie așa figură dureroasă, că se va suci el așa, precum titirezul și va da cu votul În Băsescu. Știți că eu simpatizez cu pedeleul, nu mă fofilez, nu sunt ipocrit, Însă socră-miu se dădea de ceasul morții acu’ cinci ani și a zis că el nu freacă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tu mai acu’ niște ani că e interzisă În cârciuma asta orice discuție cu - Gicu cere ajutorul lui Gore, iar Gore Îi suflă la ureche - aha, mersi, Gore, conotații sexuale? Tu ai zis asta, nu-ți lua vorba ’napoi! Te sucești? Gicule, voi și dacă ați fi patru, așa cum vă văd eu când mă matolesc și tot nu mi-ați face față. Mă matolesc și eu, fiindcă mi-e dragă viața, până la lacrimi, vorba lu’ nistor de la savoi. Da’ aici nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ue, bagă Germania la greu, pompează. Și unde pompează Germania nu e cu decese. Bă, trebuia să fim cu ei, În al doilea război. Să ne ducem cu ei până pe apa sâmbetei, acu` nu ne tratau cu fundul. Ne-am sucit și am plătit daune la ruznaci, ca fraierii. Sandule, nu fi rău. Nu era Germania de-acu`, era Germania hitleristă. Și, lângă ea, Italia fascistă. Și Ungaria hortistă. Și Japonia militaristă. La istorie i-am făcut pe toți, luam numai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Li-a dispărut din ochi o zi Din minte vecinic li peri. Dar în palat cu cariatide Stă în fereastă naltă, râde Un medic gras și pântecos Cu o țigară-n botul gros. Văzând sicriul de stejar Mustața și-o sucește iar, Flueră-ncet pin dinții săi: Desigur nu-i bolnav de-ai mei. Dar totuși de departe văzând acest sicriu L-urmează de departe un om cu ochiul viu, La groapa lui ce-afară-i de cimitir și porți - Căci ateist fu mortul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a face direse călugărilor pe aceste moșii”. Așa se face că la 11 aprilie 1685 (7183) Dumitrașco Cantacuzino voievod întărește mănăstirii Zlataust stăpânirea asupra acestor moșii și vii. Ai văzut că se poate, ieșene? Dacă ai ști cât mi-am sucit mintea ca să pot limpezi spusa lui vodă! Iată însă că ne iese în cale din nou mănăstirea Copoului, care “fiindu scăpată și lipsită” avea mereu nevoie de ajutor. La 2 martie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat spune: “M-am milostivit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
istoric, deci e incapabil de-a guverna. [TINERETUL ȘI SIMȚUL ISTORIC] 2258 Un bătrân de spirit a spus despre tineretul nostru că-i pare că e ca cireșile cărora grădinarul, voind să le facă să se coacă înainte de vreme, li sucește cozile. Cireșile se coc într-adevăr, dar numai pentru scopul de-a fi mâncate, nicidecum pentru scopul cel tăinuit al naturei, de-a cuprinde un sâmbure dătător de viață, un germene al dezvoltărei mai departe. O maturitate nematură, falsă, necuprinzătoare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
clopoțelul aurit pe care l-am scăpat într-o baltă și nu l-am mai găsit niciodată... Am găsit cartierul, dar toate străzile aveau nume schimbate. Cartier de mahala, cu oleandri în curți și marchize cu geamuri colorate. M-am sucit și m-am răsucit pe străduțe labirintice, am traversat piețișoare tăcute, am privit intens case înalte, în formă de foișor, 24 pe care sigur le mai văzusem undeva... pe Pîncota aerul s-a schimbat, a devenit fumuriu... Pîncota: pântec... Am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cândva. Stătură așa multă vreme, sporovăind liniștiți, când deodată, de după tufe, se aruncară asupra lor patru oameni înarmați. Aveau și lațuri de frânghie. Luat pe neașteptate, Auta fu doborât cu fața la pământ, și doi inși pe care nu-i vedea îi suceau mâinile la spate căutând să i le lege. Chiar de-ar fi vrut să-și folosească arma albastră dată de Hor, nu mai avea cum. Văzând ce se petrecea, Mai-Baka înțelese numaidecât că cei patru inși erau vânători de robi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
vedea nimeni, scoase din buzunar o cutiuță cât un pumn de copil, desfăcu lungind-o din ea însăși o săgeată argintie subțire și o prinse de un capăt al cutiei. Auta scormoni pământul de sub zid și străinul îngropa cutiuța, după ce suci pe ea un ac abia zărit. Săgeata ieșea din pământ numai de o palmă. - Oare prietenul tău n-a mințit? Din Gomorra au plecat toți care trebuia să plece? întrebă străinul, dar Auta îl liniști: - Firește că au plecat. Ne
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mituri. - Atunci n-avem decât să așteptăm numai descoperirea documentelor palpabile și să nu îndrăznim să străpungem nici un fel de beznă cu nici un fel de reflector. Bine zici: Homer, un mit, Schlieman, o ipoteză. Ești mulțumit? Oaspetele oftă: - M-ai sucit în toate felurile, dar ești înfierbîntat și uiți mereu că eu de fapt nu combat ipoteza ca mijloc de cercetare, ci numai îți atrag atenția să fii... - Să fiu mai prudent? Schlieman a băgat bani în Troia, deci a fost
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
scot legitimația. Inspector Robertson, Poliția din Edinburgh și Lothian, spun eu grăbit. Ei bine, cel puțin În curând o să fiu inspector. — Ce-i asta? zice el cu un ton puțin panicat. — Domnule, sunt pătruns de două dorințe opuse, să vă sucesc gâtul și să vă strâng mâna. Să vă strâng mâna pentru că sunt și eu un familist și ați avut dreptate să protestați când vorbeam atât de dezgustător și plin de cruzime. Și să vă sucesc gâtul pentru că lucram sub acoperire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
două dorințe opuse, să vă sucesc gâtul și să vă strâng mâna. Să vă strâng mâna pentru că sunt și eu un familist și ați avut dreptate să protestați când vorbeam atât de dezgustător și plin de cruzime. Și să vă sucesc gâtul pentru că lucram sub acoperire În asociație cu colegii mei olandezi. Conversația mea scabroasă era o Încercare să-i momesc pe cei doi bărbați care stăteau În fața mea. Aveți cunoștințe despre pornografie cu copii, domnule? Înclină din cap neînțelegând nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cetățeni, se-ncrucișează-n aer, în lung și-n lat, după sistema engleză, șinele unui număr nenumărabil de căi ferate, și o sumă absurdă de fabrici, în întrul cărora mii de drugi de fier, milioane de roate cu dinți se sucesc și se-nvârtesc, funcționează necontenit cu o regularitate de desperat. Sublimă civilizație! Pretutindeni fier și oțel! 27 Așadar, ce satiriza Caragiale în această viziune apocaliptică? Se poate observa cum un simplu text ca acesta demolează instantaneu întregul eșafodaj tendențios al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Nisipoiu) prelungește intervalul comic prin echivocul replicilor și îi oferă încornoratului ocazia să răbufnească în injurii à la Titircă Inimă-Rea ("Pentru un fârțăgău, pentru un pomădat, pentru o haimana și-un porc fără rușine, care nu merită decât să-i sucești gâtul ca la un pui de găină"109), iar aventurierului, redutabil spadasin verbal, șansa deturnării aluziilor dinspre propria vină înspre cea a femeii nechibzuite și ispititoare. Astfel, analizând avocățește cauzele și consecințele adulterului celebru (comis de soția unui cunoscut arhitect
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din când în când cu cotul, îmi trăgea cu ochiul, îmi șoptea: "Ai văzut?", și atâta era destul pentru ca să ne înțelegem. Măi! Îmi zicea câteodată. Natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după tipar deosebit. Unul e sucit într-un fel, altul într-alt fel, fiecare-n felul lui, încât nu te mai saturi să-i vezi și să-ți faci haz de ei"6. Eliza Vorvoreanu menționa, în cazul lui Urmuz, aceeași preocupare pentru descoperirea ineditului din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tăcu pentru o clipă. Apoi, pădurarul continuă. ...Ecoul îndemnului său, „după mine, copiii mei“ a mai fluturat o vreme în văzduh și s-a stins în vale. Buza de jos începu să-i tremure a plâns, mai trase o țigară, sucită cu foiță subțire, pe limbă și buză. Tot atunci, la primul asalt, a fost doborât și dom‟ maior Șonțu, comandantul batalionului 1 reg. 10 Dorobanți. Bătălia a fost așa de crâncenă că nici nu s-a băgat de seamă când
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nu i-a mai putut sta în cale și i-a cedat. - Bini, Anuca... bini, fata bunicului, facim cum spui tu! Dar, pe urmă, i-a părut rău că i-a intrat în voie. - Ptiu, drăcoaica... cum de mi-a sucit mințile, mie om bătrân! își zise el, dar n-a mai dat înapoi. După ce l-a convins pe bătrân, nimeni și nimic nu-i mai putea sta în cale. Anuca, de mică, se dovedea a fi un caracter puternic. Prin
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
acolo și ne gândeam că prea ne întoarcem în epoca de piatră dacă te trimitem să pregătești terenul în Japonia... —La naiba, Neil! îl întrerupse ea, lăsând să se simtă în glas o urmă de îngrijorare pentru viitorul ei. Ce suciți sunteți și voi! Alegeți o strategie și țineți-vă de ea! — Știu că n-am procedat în cel mai inteligent mod. De aceea vrem să vii în Edinburgh ca să discutăm. —Iar? — Da. Dacă nu te superi. —Când? —Săptămâna viitoare? Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fluieră o dată din fluier și, pe loc, apăru Sfarmă Piatră. Ce primejdie, fraților? Ia, ne-o rupt spatele haramu” ista de chiatră! răbufni, ciudos, Vasilică. De ne-om opinti toți deodată, om slăbi-o! îndemnă Sfarmă Piatră. Se căzniră, se suciră, și, după oarecare vreme, reușiră să urnească piatra doar trei pași. Moșul intră prin nișa îngustă, dar cei doi frați, vânjoși, rămaseră la gura peșterii. Sfarmă Piatră se duse la treburile lui nepământene, bucuros că a putut întoarce ajutorul. Moșneagul
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
boschetele de forsithia, dâmbul lustruit dintre coapse. Același gest îl făcea, în mijlocul iazului, și statuia din parcul conacului. Numai că pe fața ei, ușor plecată pe-un umăr, astfel că unul dintre obraji era pe jumătate acoperit de umbra părului sucit în bucle, câteva șuvițe ajungând pe sânii micuți, nu se vedea expresia tipică, de pudoare ușor complice și oarecum încurajatoare, de rușine și plăcere feciorelnică, nimic din împurpurarea care cheamă și atrage în jocul bucolic al dragostei. Fața nimfei exprima
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
69 deasă și învălătucită, ondulîndu-se și umflîndu-se la cei mai fini curenți de aer, licărind în lumina palidă care se scurgea prin dreptunghiul ușii stacojii. Am simțit brusc singurătatea ca pe o sârmă strânsă în jurul beregatei, pe care cineva ar suci-o cu încetul. Am înaintat ca un somnambul, lipit de pereții de aramă cafeniu-uleioasă, zgîriindu-mă de florile coclite, ferindu-mă de pîn-zele străvezii, rupând totuși unele cu umărul, altele prinzîndu-mi-se-n păr, acoperindu-mi ochii și atingîndu-mi obrajii ca niște mânuțe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe baza acelorași cearșafuri. Nu lipsea negrul dat cu cremă de ghete .Țopăiau drăcește cu toții pe o muzică dezlănțuită, cu oarece arome indiene. Eram atât de amețit, încît încercam să dansez și eu cât de cât, pe limba mea. Mă suceam și mă-nvîrteam, rânjind tuturor celor care rânjeau la mine. Sunetul trecea în culoare și culoarea în sunet, timpul se lungea și se comprima, fețele treceau brusc dintr-una într-alta, își amestecau trăsăturile. Deși eram în mijlocul hoardei paroxistice, mă simțeam
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ieri? Redescoperiți magia. În mintea ei prindea contur o imagine: ea gâfâia de dorință, cu pântecele umflat de plăcere, cu spatele întins pe nisip... Nisip? Nu, stai așa puțin, ăla nu era Dylan, ăla era Jean-Pierre, francezul seducător care-i sucise mințile și cu care își pierduse virginitatea. Doamne, oftă ea, fusese genial. Avea optsprezece ani și lucra într-un hotel pe Riviera Franceză, iar el era cel mai sexy bărbat pe care pusese ochii în viața ei. Ea avea standarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Molly încă o înghețată, aceasta a început tămbălăul. Se purta de parcă avea o criză epileptică, rostogolindu-se pe podea, dându-se cu capul de plăcile de marmură, scâncind și urlând. Clodagh a încercat să o ridice, dar Molly s-a sucit ca o caracatiță. —Te urăsc! a urlat ea. Deși era rușinată, s-a forțat să vorbească pe un ton calm, spunându-i lui Molly că o a doua înghețată îi va da o durere de stomac și promițându-i că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]