4,020 matches
-
cum Îl mai lasă Încordarea. Dar apoi dădu colțul, ajungând la chei, și senzația de pericol Îl cuprinse din nou. Dintr-un capăt al portului până În celălalt, soldați greci extenuați, cadaverici, murdari, șchiopătau spre punctul de Îmbarcare de la Ceșme, la sud-vest de oraș, așteptând evacuarea. Uniformele lor zdrențuite erau negre de cenușă, de la satele pe care le pârjoliseră În retragere. Cu numai o săptămână Înainte, elegantele cafenele În aer liber de pe malul mării erau pline de ofițeri de marină și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mirosul de iasomie s-a transformat În kerosen. În jurul cartierului armenesc au fost ridicate baricade. Trupe turcești blochează ieșirile dinspre chei. Dar vântul bate În continuare din direcția greșită. Pe la miezul nopții Își schimbă totuși direcția. Începe să bată spre sud-vest, adică dinspre Înălțimile turcești spre port. În beznă se adună torțe. Trei soldați turci stau Într-un atelier de croitorie. Torțele lor luminează suluri de pânză și costume pe umerașe. Apoi, pe măsură ce lumina crește, devine vizibil croitorul Însuși. Stă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
curând și-a pierdut interesul pentru comunicarea cu lumea spiritelor, preferând să facă schimb de șoapte cu trupul Sourmelinei. Cu o viteză năucitoare, mătușa Lina renunțase la slujba ei de la florărie și se mutase cu doamna Watson În zona de sud-vest. De atunci la fiecare Crăciun, le trimite părinților mei câte o cutie de cadouri care conținea sos picant, un cactus Îmbobocit și o poză cu ea și doamna Watson În fața vreunui monument național. (Una dintre fotografiile care s-au păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ciamurlia de Jos, 65 la Cogealac, 183 la Caramankioi, 257 la Casapkioi, 10 la Enisala, 70 la Nalbant, 173 la Potur, 42 la Toxof și 45 la Zebil 782. Comuna Alibeikioi era așezată în bazinul râului Taița, la 30 km sud-vest de orașul Tulcea și la 28 km de Isaccea și cuprindea satele Alibeikioi și Ac-Cadân783. Se învecina cu cătunele Cineli, aparținând comunei Bașkioi, și Dautcea, aparținând comunei Ortakioi, în partea de sud. Spre est se învecina cu Nalbant, cu Telița
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
997 de locuitori 785. Dintre aceștia: 203 erau bărbați, 204 femei și 590 erau copii. Comuna Armutli era formată din satele Armutli și Camber așezate în bazinul inferior al râului Taița, la 10 km nord-vest de Babadag și 36 km sud-vest de Tulcea. Ambele sate erau traversate de șoseaua Babadag-Măcin. Armutli se învecina spre nord și vest cu comuna Bașkioi, spre sud-vest cu cătunul Slava Cerkeză, iar spre nord și est cu teritoriul orașului Babadag. În partea de est se învecina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Armutli și Camber așezate în bazinul inferior al râului Taița, la 10 km nord-vest de Babadag și 36 km sud-vest de Tulcea. Ambele sate erau traversate de șoseaua Babadag-Măcin. Armutli se învecina spre nord și vest cu comuna Bașkioi, spre sud-vest cu cătunul Slava Cerkeză, iar spre nord și est cu teritoriul orașului Babadag. În partea de est se învecina cu satele Hagilar și Satu Nou din cadrul comunei Congaz 786. La sfârșitul secolului al XIX-lea în comună existau: 192 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de locuitori, din care: 317 români, 700 bulgari, 44 tătari, 32 turci, 20 găgăuzi 788. Dintre aceștia: 222 erau bărbați, 214 femei și 687 copii. Comuna Atmagea era așezată la 30 km nord-vest de orașul Babadag și la 45 km sud-vest de orașul Tulcea, în mijlocul pădurilor, la circa 300 metri deasupra nivelului mării. Se învecina spre nord cu Ortakioi, spre sud cu Ciucurova, iar spre vest cu Cârjelari. Satul Atmagea a fost fondat în anul 1849 de coloniști germani conduși de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
era legat de Constanța și Tulcea printr-o șosea națională, dar existau și drumuri ce duceau la: Măcin, Enisala, Jurilovca și Slava Rusă. Comuna Bașkioi, formată din cătunele Bașkioi și Cineli era așezată pe valea râului Taița, la 29 km sud-vest de orașul Tulcea și la 20 km nord-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu comuna Nalbant, la sud, cu localitatea Ciucurova, la est, cu localitatea Armutli și cătunul Hagilar din cadrul comunei Congaz, la vest, cu satul Dautcea din cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
57 de elevi. Comuna era situată pe șoseaua ce făcea legătura între orașele Babadag și Constanța. Populația comunei era de 1 064 de locuitori, în cea mai mare parte bulgari 807. Comuna Ciamurli de Sus era situată la 19 km sud-vest de orașul Babadag. Se învecina la nord cu Slava Rusă, la est cu Ciamurli de Jos, spre sud cu localitatea Beidaut, iar spre vest cu localitatea Calfa din județul Constanța. Până în anul 1855 cea mai mare parte a locuitorilor erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea, populația comunei Slava Rusă era de 2 487 de locuitori, din care: 1 303 lipoveni popovi, 515 lipoveni bez-popovi, 201 români, 28 evrei și 23 bulgari 829. Comuna Toxof era așezată pe valea râului Casimcea, 43 km sud-vest de Babadag și nord-est de Constanța, și la 10 km est de Cogealac. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 499 de case, 31 de bordeie, 5 prăvălii, 9 mori și 116 fântâni. În satul Râmnicul de Jos exista
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cerna, la 25 km de orașul Măcin. Se compunea din satele Cerna și Piatra Roșie și se învecina cu localitatea Greci, spre nord, cu Balabancea, spre est, cu satul Ac-Punar, aparținând comunei Cârjelari, spre sud-est, cu localitatea Satul Nou, spre sud-vest, și cu Turcoaia, spre vest. Satul Piatra Roșie era situat la poalele dealului cu același nume fiind traversat de către drumul Măcin-Hârșova. A fost fondat în anul 1896 de către lucrătorii italieni de la cariera de piatră din apropiere 874. Comuna Cerna avea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
168 greci, 111 italieni, 82 bulgari și 10 greci 883. Comuna Jijila era așezată pe valea părăului Jijila, la 6 km nord de orașul Măcin și cuprindea un singur sat. Se învecina spre nord cu localitatea Văcăreni, spre sud și sud-vest, cu orașul Măcin, cu localitatea Greci, spre sud-est, și cu localitățile Balabancea și Luncavița, spre est. Biserica din satul Jijila avea hramul "Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru" și fusese construită în anul 1859 de către locuitori, din inițiativa părintelui Mihai 884
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tulcea și cuprindea satele Agighiol și Sabangia. Satul Agighiol era situat pe malul nordic al lacului cu același nume, denumirea sa provenind din limba turcă și însemnând "lacul amar". Satul Sabangia era situat pe malul lacului Razem, la 5 km sud-vest de reședința comunei. Denumirea sa provenea tot din limba turcă și însemna "loc sălbatic". Localitatea Agighiol se învecina spre nord cu orașul Tulcea, spre sud cu lacul Razem, spre vest cu localitățile Congaz și Cataloi, iar spre est cu localitatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
5 km vest de orașul Mahmudia, și satul Pârlita, situat la 5 km nord-vest de satul de reședință al comunei, în apropierea brațului Sfântul Gheorghe 998. Localitatea se învecina spre nord cu orașul Chilia Veche, spre vest cu Malcoci, spre sud-vest cu Sarigiol, spre sud cu satul Caraibil aparținând comunei Sarinasuf, iar spre est cu orașul Mahmudia. În satul Beș-Tepe exista o biserică ortodoxă având hramul "Sf. Dumitru" construită în întregime din lemn de către locuitori în anul 1860. Biserica ortodoxă din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
români, 84 ruși, 67 bulgari, 65 turci, 9 găguzi și 6 greci 1007. Comuna Cataloi, reședința plășii Tulcea, era așezată pe valea Telița, fiind traversată de șoseaua Tulcea-Babadag. Cuprindea satele Cataloi și Enikioi (Satul Nou), aflându-se la 12 km sud-vest de orașul Tulcea 1008. Referindu-se la satul Cataloi, Mihai Ionescu Dobrogeanu afirma că acesta "este un sat (...) nou, fondat în urma războiului din Crimeia, de români și bulgari veniți din Basarabia"1009. Spe deosebire de satul Cataloi, satul Enikioi "este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
800 erau bulgari. În satul Cataloi, dintr-o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oameni ce construiseră 63 de case1055. Localitatea Satul Nou era formată din satele: Pătlăgeanca, Ceatalkioi, Pardina și Satul Nou. Principala ocupație a locuitorilor era pescuitul, dar se practica și agricultura și creșterea animalelor. Satul Pătlăgeanca era situat la 16 km sud-vest de Satul Nou pe grindul Vădanei. La începutul secolului al XX-lea aici locuiau 28 de familii de lipoveni ce aveau 137 de membrii. Aceștia construiseră 38 de case1056. Satul Ceatalkioi era situate tot pe grindul Vădanei, la 7 km
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
secolului al XIX-lea, populația comunei era 1 177 de locuitori, majoritatea acestora fiind români. Din totalul populației, 1 018 locuitori erau români, 102 ruși, 33 bulgari, 19 țigani și 4 găgăuzi 1066. Comuna Telița era situată la 20 km sud-vest de orașul Tulcea, pe valea Teliței, și cuprindea satele: Telița, Poșta, Sarica și Mon-Cilic. Referitor la denumirea satului Poșta, Mihai Ionescu Dobrogeanu preciza că "aici era un punct de schimbat caii, în timpul când drumul cel mare de la Babdag spre Isaccea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Edilchioi, Enghez, Gheringec, Musurat și Osmancea, Osmanfacî, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar și Tuzla 2596. Plasa Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni, Gârliciu, Ghizdărești, Ostrov, Saraiu, Șiriu, Topalu, Topolog și Urumbei 2597. Plasa Silistra Nouă, situată în sud-vestul județului Constanța, cuprindea, la începutul anului 1903, următoarele comune rurale: Almalău, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Bairam-dede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Dobromir, Esechioi, Enișemlia, Gârlița, Ghiuvegea, Hairanchioi, Lipnița, Mârleanu, Oltina, Parachioi, Regep-Cuiusu și Satu Nou2598. Prezentând situația financiară a comunelor rurale, prefectul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
seama de învinuirile lor. În semn că se pregătește să rupă negoțul cu Luzon și Macao, regele japonez a recunoscut că are legături de negoț cu Anglia și le-a îngăduit englezilor să-și construiască un centru de negoț în sud-vestul Japoniei, la Hirado. Cealaltă schimbare este faptul că nobilul din Tōhoku, care până acum s-a arătat ceva mai mărinimos față de propovăduire, același senior cu mare trecere care a trimis în numele său soli pentru negoț în Nueva España, a început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
colo, prin părțile esențiale, nu ar fi ajuns niciodată Într-o asemenea Încurcătură. Dar ei n-au făcut asta, o, nu, și uite ce li s-a Întâmplat. Numisem expediția: „Pe urmele lui Buddha“. Urma să Înceapă În extremitatea de sud-vest a Chinei, În provincia Yunnan, cu priveliști ale munților Himalaya și flori veșnic Înflorite, continuând cu partea de sud, de-a lungul faimosului Drum al Birmaniei. Astfel, urma să descoperim influența impresionantă a diferitelor culturi asupra artei budiste, de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
autocarul se punea În mișcare, Lulu apucă microfonul. —Bună ziua, bună dimineața, doamnelor și domnilor, Începu ea cu glasul ei subțire, dar hotărât. Sunteți treji? Ochii deschiși? Gata să aflați mai multe despre provincia Yunnan, aici În partea aceasta frumoasă din sud-vestul Chinei? OK? Zâmbi și apoi, cu o mișcare a mâinii, Își invită grupul să răspundă. —OK, spuseră câțiva. Lulu dădu din cap nemulțumită. —OK? Se aplecă În față cu mâna făcută pâlnie la ureche, un gest familiar de-acum. —OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
respectiv estul regiunii Kantō. Îi poți număra pe degete pe cei care s-au născut în partea de sud sau de vest. Problema asta s-ar putea să aibă legătură și cu ruta metroului. În special cei din regiunea Kansai (sud-vestul Japoniei) au fost foarte rari. Îmi era dor să discut cu cineva din aceeași zonă cu mine. M-am simțit bine când am vorbit cu domnul Ishihara din Ōsaka. Nu pentru că vorbim același dialect (Kansai-ben), ci pentru că tonul foarte ferm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
repetarea simbolică a cosmogoniei, deoarece cosmogonia este modelul exemplar al oricărei creații. Putem înțelege și mai bine funcția regeneratoare a întoarcerii la Timpul originii dacă cercetăm mai în amănunt terapeutica arhaică, ca de pildă cea a populației tibeto-birmane nakhi, din sud-vestul Chinei (provincia Yunnan). Ritualul de vindecare constă de fapt în recitarea solemnă a mitului Facerii Lumii, urmat de miturile originii bolilor (provocate de mânia Șerpilor) și de apariția primului șaman-vindecător care le aduce oamenilor leacurile trebuincioase. Aproape toate ritualurile se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ce se Întindea ca asupra unui abis mărginit de linia formată de bolta cerească Începea să se destrame: orașul de pe dealul alb se trezea la viață. Am vaga impresie că era o dimineață frumoasă, senină, cu o briză ușoară dinspre sud-vest... În cinci minute de la prima bătaie a inimii orașului, se descuie, ca la comandă, sute de fișete dintr-odată și un furnicar de muncitori, diferiți unul de altul și totuși greu de deslușit, se Îmbulzesc pe străzi ca apele scăpate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]