5,909 matches
-
alterează habitatele naturale, ajungând la densități mari, care cauzează impact negativ puternic, diminuând calitatea habitatelor naturale, hrana, spațiul pentru cuibărit/ascuns etc.). Specii alohtone invazive identificate în sit: Amorfă (Amorpha fruticosa) - arbuști abundenți identificați în special pe malul apelor din arealul sudic al sitului. Specii: 837 Accipiter brevipes, 928 Buteo rufinus, 1042 Falco vespertinus. Tabelul 88. Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora Cod Parametru Descriere A.9. Presiune actuală J01.01 Incendii C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta presiunii se regăsește în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis. În timpul evaluărilor a fost observat o singură dată, rezultând o distribuție izolată, în special în arealul sudic al sitului. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea rezultatelor a trei parametri, respectiv: ● Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei [A.15.] ● Starea de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
reproducere). D.3. Starea globală de conservare a speciei ”FV” - favorabilă D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul. D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Dumbrăveanca are o distribuție largă în arealul sudic al sitului. Datorită lipsei de date din trecut starea de conservare a speciei a fost estimată pe baza opiniei experților. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare a speciei Evaluarea stării globale de conservare a speciei se obține prin agregarea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
lungime de 166 km, și o suprafață de 3005 kmp, colectează afluenții cei mai importanți în zona montană. Arieșul este unul dintre cei mai importanți afluenți ai râului Mureș, având confluența la circa 4,3 km spre S-SV de limita sudică a sitului R0SCI0040 (Anexa A.3.6). Panta de scurgere este foarte scăzută în vecinătatea ariei protejate, specifică, de altfel, sectoarelor inferioare ale râurilor. Debitul specific al Arieșului este semnificativ mai ridicat comparativ cu al pârâurilor din Câmpia Transilvanei. Repartiția scurgerii în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
degradarea locală a terenurilor. Pe frontul de cuestă al ariei protejate se dezvoltă câteva organisme torențiale bine individualizate, cel mai bine evidențiate fiind cele dezvoltate aproximativ în partea centrală a ariei protejate (circa 16,59 ha), iar celălalt în partea extrem sudică (circa 12,95 ha). Abruptul Coastei Lunii este brăzdat aproape peste tot de ogașe și ravene longitudinale paralele care iau pe alocuri aspect de "badlands"; aceste organisme hidro-geomorfologice pot genera scurgeri de tip "flash-floods", ca urmare a răspunsului rapid al micro-bazinelor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
hidrostatic foarte ridicat. Formate pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă, au un orizont Am, rezultat din descompunerea acesteia. Gleisolurile sunt bogate în humus, dar limitate productiv de surplusul de apă. Sunt acoperite cu terenuri forestiere, arbuști în partea sudică și terenuri arabile la limita vestică. Pășunile și livezile se întâlnesc în partea central nordică, în alternanță cu terenuri arabile sau alte terenuri agricole abandonate. În clasa antrisoluri (ANT) intră tipurile de sol care au la suprafață un orizont intens
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
termic local este specific zonelor de dealuri joase și culoare de vale. Temperaturile medii multianuale scad odată cu altitudinea cu un gradient termic mediu anual de circa 0,50-0,60 °C/100 m, fiind cuprinse în zonă între 9,9 °C în zona joasă sudică a Culoarului Arieșului (8,92 °C la Turda) și circa 8,5 °C la cele mai mari altitudini din arealul studiat (494 m) (intervalul 1971-2008). În proximitate, temperatura medie în perioada 1971-2017 a fost de 9,2 °C la stația meteorologică Turda 9
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
habitat Pajiști stepice xerofile și mezoxerofile din Depresiunea Transilvaniei și Dealurile de Vest. Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu pietriș. Aceste pajiști au origine parțial naturală, parțial antropogenică. 10. Specii caracteristice Festuca valesiaca, Allium flavum, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranunculus illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
1931) Tx. 1952 em. Pass. et Hoffim. 1968. 8. Tipuri de pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Tufărișuri scunde caducifoliate cu afinități continentale și submediteraneene din bazinul panonic și regiunile învecinate, inclusiv periferia estică a Alpilor, periferia sudică a Carpaților nord- vestici, Depresiunea Transilvaniei și văile și dealurile adiacente ale Carpaților Orientali și Meridionali și ale munților Apuseni, periferia sudică a bazinului panonic, platoul Moraviei, până la dealurile și văile din nordul Peninsulei Balcanice. Apar atât pe substraturi
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
caducifoliate cu afinități continentale și submediteraneene din bazinul panonic și regiunile învecinate, inclusiv periferia estică a Alpilor, periferia sudică a Carpaților nord- vestici, Depresiunea Transilvaniei și văile și dealurile adiacente ale Carpaților Orientali și Meridionali și ale munților Apuseni, periferia sudică a bazinului panonic, platoul Moraviei, până la dealurile și văile din nordul Peninsulei Balcanice. Apar atât pe substraturi carbonatice cât și silicatice, formând o vegetație mozaicată compusă din pajiști stepice (6210) și elemente floristice de silvostepă sau specii de plante
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
unic al tipului de habitat 6240* G.3 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat (geometrie) Conform Anexei A.3.24 Harta distribuției impacturilor asupra habitatelor G.4 Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat (descriere) În treimea sudică a sitului, la nivelul lunii octombrie 2019 G.5 Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat (geometrie) Ridicată (R) G.6 Confidențialitate Informații publice G.7 Detalii Este vorba despre invazia speciei Xeranthemum cylindraceum, de origine mediteraneeană, cândva
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
stepică Salvia nutans. ... A.2.4. Habitatul 40A0* Foto: Alexandru Sabin Bădărău, Habitatul 40A0* dominat de Amygdalus nana, la partea superioară a versantului de tip front de cuestă însorit. ... A.2.5. Habitatul 91I0* Foto: Alexandru Sabin Bădărău, aspect din habitatul forestier 91I0*, pădurea sudică din sit. Aspectul de pădure "parc" cu un strat erbaceu consistent este caracteristic pentru multe păduri din silvostepă. ... A.2.6. Crambe tataria Foto: Alexandru Sabin Bădărău, Crambe tataria Sebeok, exemplar înflorit în situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii, în apropiere de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de până la 300m pe o distanță de numai câțiva kilometri, ca și înălțarea neotectonică a acestei zone, cu 2,2 mm pe an, cea mai ridicată din tot spațiul Olteniei colinare. Dealurile Dumbravei, cuprind tot nordul piemontului și includ versantul sudic al bazinului Hușniței și bazinele Slătinicului, Bresniței, Argetoaiei, precum și versanții drepți ai Motrului și Jiului de la Strehaia la Scăiești. Mai mult decât celelalte subdiviziuni ale Piemontului Bălăciței, această subunitate se caracterizează prin valori ridicate ale fragmentării orizontale și
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
nordul Dobrogei, partea nordică a Câmpiei Române, Piemonturile și Dealurile Vestice, Podișul Transilvaniei și depresiunile intracarpatice. 91M0 Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc Habitatul este răspândit în dealurile și câmpiile din vestul și sudul României (sud vestul Dobrogei, Câmpia Română, Subcarpații sudici, Munții și Dealurile Banatului, Piemonturile Vestice, clina vestică a Munților Apuseni). Corespunzător acestei secțiuni, anexate se regăsesc Hărțile de distribuție a habitatelor ( Anexa 2 - Harta nr. 9a-9b). Habitatul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen A. Date generale ale tipului
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Perioade critice Primii doi ani de viață. 6 Cerințe de habitat Habitatele preferate de specie sunt reprezentate de pajiști cu vegetație ierboasă înaltă și nu foarte densă (astfel încât deplasarea să se facă cu ușurință), pe versanți cu o expunere sudică, unde nivelul de radiație solară este ridicat, și cu arbori sau arbuști rari, care sunt folosiți de obicei ca refugiu în timpul zilei când temperatura crește foarte mult. 7 Fotografii - ... B. Date specifice speciei de interes conservativ la nivelul ariei
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
Transilvaniei. Denivelarea și individualizarea Călimanului sunt accentuate prin prezența depresiunilor formate în roci mai puțin rezistente, de eroziune, Toplița, Stânceni, Neagra, Lunca Bradului, Răstolița în Defileul Mureșului; Drăgoiasa, Bilbor și Secu la est; Țara Dornelor, la nord. Defileul Mureșului - limita sudică, este un culoar desfășurat între Toplița și Deda, pe o lungime de 42 km, care constituie cea mai mare vale de străpungere din lanțul vulcanic, caracterizată prin prezența unor sectoare foarte înguste, cu versanți abrupți și înalți, cu numeroase conuri
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
spre izvoarele Dornei și ale Negrei Șarului, este mai fragmentat, mai abrupt și cu căldări glaciare din care se rostogolesc râuri torențiale. Versantul estic, înălțat deasupra depresiunilor Drăgoiasa și Bilbor, corespunde unui podiș de lave dominat de măguri mari. Versantul sudic, care începe din muchia meridională a craterelor, are aspectul unui podiș neted ce cade în trepte largi spre Defileul Mureșului: cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape orizontale, înmlăștinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
pe pante. Vf. Pietricelu - 1.993 m, este ultimul aparat vulcanic din zona înaltă a Călimanului. Spre est, se desfășoară Vf. Rețitiș de 2.021 m, care în partea nordică are un perete zimțat, știrbit de căldări glaciare, în timp ce flancul sudic coboară sub forma unui platou cu pantă domoală, acoperit cu blocuri dezagregate imediat sub vârf. Spinările domoale ale Bradului Ciont cu o altitudine de 1.899 m, și plaiurile întinse ale Voivodesei - 1.825 m, acoperite de blocuri dezagregate, dispuse haotic, fac
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
apariția crăpăturilor ce fragmentează masa vulcanoclastitelor și care se întâlnesc frecvent pe versantul vestic al Pietrelor Roșii - Tamău. Stânci rotunjite domină în Pietrele Roșii, sub vârfurile Călimanul Cerbului, Doisprezece Apostoli, Lucaciu, Tihu și Ciungetu, de-a lungul Mureșului - pe flancul sudic al Călimanului, sau în partea estică, deasupra Drăgoiesei. Sectorul Tamău - Lucaciu de pe latura vestică a calderei, prezintă aspectul unei culmi convexe, întreruptă de pereți verticali. Apar stânci cu aspect de turnuri sau piramide, asemenea unor piloni de poduri - Podul
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de Piatră, reziduuri ale unor mari înălțimi ce dominau odinioară platoul. S-au păstrat numeroase stânci semețe, cu forme curioase și fantastice- ciuperci și ziduri de piatră, figuri bizare asemenea unor sfincși grupați în jurul vârfului Tihu, de pe flancul sudic, sau răvășite pe Ciungetu și, mai ales, în cetățile de piatră ale Călimanului, între Tamău și Lucaciu. Sectorul acesta, cu o lungime de circa 15 km, reprezintă un promontoriu îndreptat spre Vatra Dornei care separă cele două bazine ale Țării
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
masele sunt aduse în spațiul țării noastre, în cadrul dorsalei sud-vestice a anticiclonului siberian, de nucleii desprinși din anticiclonul azoric sau siberian și centrați deasupra Europei centrale, sau, într-o proporție mai redusă, de către anticiclonul scandinav, prin periferia sa sudică. Vara, aceste mase de aer produc o vreme răcoroasă, cu precipitații reduse, mai ales sub formă de averse însoțite de descărcări electrice, iarna conduc la scăderea temperaturilor. Sunt mase de aer care toamna induc o vreme frumoasa și stabilă, în
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
și Voroava, ce izvorăsc de sub vârful Măieriș, și Dornișoara - de sub Dealul Cornii. Dorna, împreună cu Dornișoara, străbat Depresiunea Poienii adunând râuri din Bârgău și Suhard; la Dorna Candrenilor îi aține calea Negrișoara, cu obârșia sub vârful Tamăului. Flancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai largi și puține repezișuri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre Defileul Mureșului, în care debușează toate apele. Partea sud-vestică este străbătută de râul Bistra, care-și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
mai mici ale căror izvoare nu ating altitudinea de 1500 m. Toplița împreună cu afluenții săi drenează o suprafață de 214 kmp, dintre care 171 aparțin Călimanului, iar restul Munților Gurghiu. Pârâul Lomaș, afluent al Topliței, izvorăște de sub versanții sudici și estici ai vârfurilor Rețitiș și Bradul Ciont. Pârâul Puturosu, unul dintre afluenții Lomașului, își are obârșia în Iezerul Rețitișului - un lac de baraj natural, situat pe flancul sud- estic al vârfului cu același nume, la altitudine de 1650 m
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
cu caracter litic mai ales sub pădurile de conifere dezvoltate în partea mediană a masivului dominat de andezite, iar pe porțiuni restrânse și brun gălbui acide slab gleizate, cu mult schelet. Versanții slab înclinați și însoriți ținând de platoul vulcanic sudic și de cel cu debușare spre Depresiunea Colibița, sunt acoperiți de pădurile de amestec fag și brad ce vegetează peste soluri brune de pădure tipice. Acestea sunt umede și bogate în humus de tip mull cu troficitate scăzută și cu
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
vulcanic, se dezvoltă soluri brune și luvosoluri din clasa luvisolurilor, umede și bogate în substanțe nutritive, ce iau uneori caracter litic, fiind superficiale și cu reacție acidă. Pe porțiuni restrânse de ordinul zecilor de hectare ce aparțin platoului vulcanic estic, sudic și parțial nord-vestic pot fi întâlnite soluri de turbă sau histisoluri. ... ... 3. MEDIUL BIOTIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE 3.1. Flora și vegetația Apartenența Masivului Călimani la grupul de munți vulcanici, explică de ce flora este mai săracă din punct de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]